StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » stiinte economice » Structura stiintei economice si evolutia sa
Trimite articolul prin email Noi exigente privind dezvoltarea stiintei economice : Structura stiintei economice si evolutia sa Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Noi exigente privind dezvoltarea stiintei economice



Analize tot mai profunde au fost efectuate, iar tematici noi tot mai complexe au fost abordate in literatura economica din ultimele decenii, menite sa rupa chile articulatii si sa creeze altele noi, potrivite noilor conditii economico-sociale37.In multe zone ale stiintei economice sint deja in curs de cristalizare noi paradigme38. Asa cum am mai aratat, ramin insa o serie de intrebari si probleme fundamentale inca deschise carora stiinta economica trebuie sa le dea raspunsurile cunite. in acest scop este nevoie de noi moduri de abordare, de o reorientare corespunzatoare a tematicii si de o perfectionare a metodologiei folosite, de sporirea eforturilor de adincire a cunoasterii. Deci, sint necesare noi cautari ale stiintei economice, in special pe linie epistemologica, pe care vom incerca sa le relevam pe scurt in cele



ce urmeaza.
Schimbarea profilului si rolului stiintei economice in societateIn dezvoltarea sa stiinta economica este necesar sa se inscrie pe linia schimbarii profilului si rolului sau in societate. Astfel, asa cum sublinia Ilie Pirvu, analiza epistemologica trebuie sa aiba ca obiect o stiinta de alt tip decit cea pur abstracta sau academica", cu alte obiecti, criterii de evaluare si finalizare39. Noua stiinta trebuie sa aiba un nou gen de relatii cu structura organizationala pentru a-i determina o activitate sporita si a-i asigura finalitatea. Stiinta economica incepe sa detina astfel un nou statut si necesita, totodata, un model nou explicativ40.In noile conditii trebuie sa aiba loc o anumita schimbare in functiile teoriei stiintifice, accentul sa fie mutat de la functiile informationala si explicativa la functiile sistematizatoare, praxiologica si predictiva, fara a diminua insa importanta si rolul primelor doua functii41. Cu toate ca o teorie este cu atit mai buna cu cit ea are cel mai mare continut de informatie si cea mai mare putere explicativa, insa a rezerva stiintei economice numai aceste doua functii in societate - informationala si explicativa - inseamna, intr-o anumita privinta, ca stiinta respectiva mai are de parcurs un drum lung pina la articularea ei deplina. Capacitatea predictiva este considerata ca o prioritate fundamentala a stiintei economice, o piatra de incercare a cunoasterii stiintifice, dupa cum nota N. Georgescu-Roegen42.
Capacitatea predictiva a stiintei economice poate fi asigurata si dezvoltata nu numai printr-o mai strinsa conlucrare cu stiintele matematice ci, in primul rind, printr-o cunoastere profunda a proceselor economice, a tendintei desfasurarii lor in timp, a comportarii lor la schimbarea diferitilor factori, aplicind, in acest scop, metodele de diagnoza si de simulare. Atunci cind aceasta capacitate este suficient de dezvoltata din punct de dere teoretic si instrumental, iar conditiile practice devin favorabile instrumentarii, pre-dictia este folosita tot mai mult la fundamentarea deciziilor privind conducerea proceselor economico-sociale. Functia praxiologica a stiintei economice asigura succesul practic prin rationalitatea actiunilor umane in economie, ceea ce joaca un rol de prima importanta in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice si a dezvoltarii economice.


Extinderea frontierelor obiectului de studiu
Stiinta economica, in dezvoltarea sa, isi extinde tot mai mult obiectul de studiu prin trasarea de noi frontiere, care sa cuprinda noile parti ale proceselor economice, ca urmare a patrunderii activitatilor umane in noi domenii, inclusiv in acele parti ale proceselor care intra in interferenta cu alte stiinte.
Asa cum am mai mentionat, daca in mod traditional stiinta economica aa ca obiect de studiu doar procesele economice dinauntrul frontierelor (productie-consum), in noile situatii si in noua viziune sistemica si dialectica ea trebuie sa-si extinda obiectul de studiu dincolo de aceste frontiere.
Procesele economice se afla in strinsa legatura si fac schimb permanent atit cu natura, cit si cu celelalte procese rezultate din activitatea umana, care se amplifica si se dirsifica.
Pe de o parte, activitatea umana intra tot mai adinc in natura prin exploatarea resurselor, protectia mediului, amenajarea apelor, exploatarea oceanului etar, cucerirea si folosirea spatiului cosmic, folosirea energiei solare etc.
Pe de alta parte, procesul economic sustine si este sustinut, la rindul sau, de activitatile politice, medicale, stiintifice, educati, tehnice, informationale, exploratorii, turistice, culturale, de invatamint s.a.
Asemenea activitati, in continua expansiune si perfectionare, ascund relatii economice dintre oameni. De exemplu, fondul funciar si bogatiile geologice identificate si amenajate, pentru care s-au facut institii (in ameliorari funciare, cercetari si prospectiuni geologice etc), ascund relatii economice.
Relatiile sociale, inclusiv cele economice, reflectate prin rezultatele tuturor activitatilor umane depuse in conditii concrete date (de proprietate, de indivizi umani si grupuri sociale etc.) formeaza tesaturi dense, asemanatoare unor pinze de paianjen suprapuse in straturi cu numeroase intersectii transrsale.
Unele parti, mai ales cele transrsale, nu sint inca supuse instigatiei economice in mod sistematic. Tocmai de aceea apare necesar ca stiinta economica sa-si extinda frontul cercetarii, sa trarseze noi frontiere, sa cucereasca noi teritorii in doua mari directii: a) in domeniul activitatilor recent aparute sau care urmeaza sa apara; b) in domeniile de interferenta a proceselor economice cu celelalte activitati si procese umane existente pe harta stiintei economice, care nu sint inca suficient de clare sau de articulate sau care nu se afla inca pe harta stiintei economice.In aceasta privinta, amintim, de exemplu, interferenta relatiilor si proceselor economice cu relatiile si procesele din domeniile psihologic, invatamint, medical, biologic, informational, termoenergetic etc. Din conlucrarea stiintelor din aceste domenii cu stiinta economica vor lua nastere noi notiuni, concepte, legi si teorii sau chiar noi discipline de granita, de mare interes stiintific si practic.
Extinderea cooperarii cu alte stiinte si discipline
Stiinta economica, la fel ca si celelalte stiinte, pune un accent deosebit pe o impletire strinsa si o conlucrare larga cu alte stiinte. De altfel, s-a dodit ca atunci cind cercetatorul economist se straduieste sa faca legaturile cu alte stiinte, el obtine rezultate poziti in dezvoltarea disciplinei sale. Cind o disciplina economica se inchide in izolarea propriei metodologii, ca oricare ocupatie exclusiva si strimt specializata, ingusteaza mult cercul ideilor, disciplina respectiva bate pasul pe loc, gindirea devine sterila, se produce, dupa expresia lui Georges Gusdorf, o adevarata dezagregare a spatiului mental.
Istoria stiintei economice a dodit ca de fiecare data s-au putut realiza cu adevarat salturi doar atunci cind cunoasterea interdisciplinara a constituit o deschidere larga, o comunicare intensa cu alte domenii ale stiintelor, o fecundare mutuala cu alte stiinte, Fiind inlaturat vidul conceptual si inflorind larg logica creatiei si descoperirilor. Interdisciplinaritatea - afirma Georges Gusdorf - constituie una dintre insasi ideile de stiinta gratie careia se poate trece de la dirsitatea incoerenta a cunoasterii empirice la o unitate inteligibila si articulata45.
Practic, nu exista propriu-zis oprelisti in calea comunicarii stiintei economice cu cele mai dirse stiinte si discipline. insa, fertilizarea cea mai intensa a disciplinelor economice, cu rezultate de multe ori spectaculoase, are loc atunci cind se realizeaza comunicarea strinsa, in primul rind, cu acele stiinte care au ca obiect de studiu: a) domenii de interferenta maxima (probleme sociale, demografice, mediul inconjurator); b) fenomene si procese cit mai analoage cu cele economice (termoenergetice, biologice etc); c) metodologii cit mai adecvate unor structuri de mare complexitate si cu un puternic caracter aleator (teoria generala a sistemelor, structuralismul, statistica matematica etc).
Pentru a sublinia nu numai posibilitatea, ci si necesitatea intensificarii cercetarilor interdisciplinare este suficient sa ne referim la un domeniu de interferenta maxima - acela reprezentat de stiintele sociale. in legatura cu aceasta se poate afirma ca tot mai multi economisti percep existenta unei strinse legaturi dintre problemele economice si cele sociale. De exemplu, pe de o parte, numeroase obstacole in calea solutionarii unor probleme economice provin de la factorii sociali, iar pe de alta parte, nesolutionarea la timp a unor probleme economice conduce la consecinte sociale, economice si politice nefavorabile, adeseori chiar dureroase. De aceea, apare necesitatea de a infaptui, conform expresiei lui T. Postolache, reconcilierea economicului cu socialul46.
Din cerintele fundamentale ale epistemologiei economice ramine de a gasi modalitatea implicarii intregului sistem al stiintelor economice, in strinsa colaborare cu celelalte stiinte sociale, in studiul nu al proceselor economice purificate" de elementele lor sociale, ci al proceselor economice sociale reale in continua lor transformare unde elementul fundamental trebuie sa-l constituie nu relatiile aparente dintre om si lucru, ci relatiile economice esentiale dintre oameni.
Tocmai aceste aspecte atrag atentia asupra tendintei ce se face simtita tot mai mult in legatura cu orientarea stiintei economice catre luarea in considerare a elementului social si politic in cercetarea problemelor economice, in articularea teoriilor si in instrumentarea acestora. Nu fara temei este exprimata opinia ca in ultimele decenii ale acestui secol va renaste mult interesul economistilor pentru problemele sociale, ceea ce va insemna, dupa cum afirma Celso Furtado, o influenta mai puternica a operei sociologice a lui Marx decit a celei economice.
Conlucrarea cu teoria generala a sistemelor si cu structuralismul
In stiinta economica se impune folosirea pe scara larga a conceptelor de sistem si de structura ca si a metodologiei corespunzatoare, ceea ce va deschide noi cai de dezvoltare a acestei stiinte. De altfel, studiul sistemelor foarte mari si complexe cum sint cele economice, nici nu se poate efectua la un nil corespunzator fara a apela la conceptele si metodologiile mentionate.
Adoptind aceste concepte se poate realiza o unificare a elementelor stiintifice ale disciplinelor economice puternic parcelate. Se va putea infaptui, totodata, o mai coerenta legatura cu alte stiinte, relevindu-se elementele comune dintre acestea si posibilitatile de transfer a unor notiuni, categorii si legi de la alte stiinte la stiinta economica.
Aplicind unele elemente sau trasaturi ale teoriei generale a sistemelor si ale structuralismului la cercetarea sistemului economic, vom putea rezolva in mod corespunzator, in urma unor studii aprofundate si sistematice, probleme economice fundamentale ale teoriei si practicii economice, cel putin in urmatoarele directii:
a) Reelaborarea si dezvoltarea conceptului de totalitate sau de sistem structurat, compus din subsisteme numite agenti economici relativ autonomi si ierarhizati, intre care se statorniceste o mult


itudine de relatii economice, in cadrul acestor relatii prezinta importanta pentru teoria si practica economica, indeosebi, nilurile la care se iau deciziile economice, raportul in care se afla elementele sistemului (agentii economici) fata de sistemul economic de ansamblu si modul in care se realizeaza reglajul sistemului.In legatura cu reglajul sistemului economic se pune problema armonizarii legaturilor si intereselor dintre nilul macroeconomic si cel microeconomic, a clarificarii relatiei dintre interntia publica si reactia pietei, a flexibilizarii mecanismului economiei si a aparatului de productie in scopul adaptarii lor la cererea interna si externa pe termen scurt, mediu si lung. In domeniul reglajelor un loc special il detine sistemul informational sub aspectele: continutul si formele mesajelor directe (cantitatea de informatie continuta de indicatori, redundanta acestora etc); formele si calitatea mesajelor indirecte (preturile, unele elemente ale sistemului monetar si financiare etc).
b) Aprofundarea problemei interdependentei sau a interconexiunii activitatilor producti si a celorlalte activitati economice, sociale, juridice, politice etc in cadrul sistemului, cu o ierarhizare a acestor activitati in functie de rolul lor in economie.In urma sporirii necesitatii schimbarilor structurale in fostele tari socialiste si in unele economii traditionale48, in conditiile existentei unor forte conservatoare interesate in mentinerea statuquo-ului si, in fine, in conditiile unor stratificari sociale traditionale, rolul hotaritor in cadrul acestor interdependente il au macrodecizia si mai ales proiectul politic. in conditiile in care anumite structuri, mai ales cele sociale, blocheaza schimbarile, proiectul politic ramine singurul instrument eficient care poate determina schimbarile structurale necesare.
c) Reanalizarea evolutiei sistemului prin luarea in considerare a transformarii structurii economice ca proces irersibil. Elementele sistemului se afla intr-o continua miscare. Unele se dezvolta si cauta sa-si schimbe functia si statutul. Altele stationeaza, sau isi deterioreaza pozitia in cadrul sistemului, provocind modificari ale acestuia.
Un rol important il au factorii noi, cum sint inovatia si institia49. Factorii noi, constituind impulsul initial, provoaca reactii in lant in sistem, adeseori cu efecte multiplicatoare. Orice modificare subsecnta a sensului acestui proces trebuie atribuita actiunii unui alt factor autonom. Modificarile secundare, tertiare etc. intaresc impulsul initial50. in felul acesta se produc ample transformari in cadrul sistemului, in elementele si in structura acestuia, desi, in general, structura are tendinta de a-si pastra starea che. Structura se caracterizeaza printr-un grad ridicat de homeostazie, contribuind adeseori la amplificarea unor discordante in sistem, cind anumiti factori impun sau cer schimbari importante in cadrul acestuia.
d) Reinterpretarea starii de echilibru. in economie - concretizata ca un sistem mare si foarte complex - au loc in permanenta fluctuatii provocate de: caracterul aleator al inovarilor; variatia comportamentului agentilor economici in ce priste economisirea si folosirea acestor rezultate pentru institii; variatia posibilitatilor de absorbtie a institiilor in economie; variatia cererii si ofertei in domeniile factorilor de productie, produselor si monetar; politicile in domeniul salarizarii, creditelor, impozitelor; actiunile exercitate de factorii naturali, in primul rind meteorologici s. a. Fluctuatii apar si datorita rupturii dintre decizii si consecintele lor. De exemplu in cele mai frecnte cazuri, agentul economic, aflat la diferite niluri ierarhice, reactioneaza printr-o decizie la o situatie nou aparuta (modificari de preturi pe piata, schimbarea cererii la unele produse si servicii etc), insa aceasta decizie are consecinte care conduc la noi reactii din partea altor agenti economici, ceea ce provoaca perturbari in sistem. in general, aceste fluctuatii au un caracter periodic mai mult sau mai putin regulat. Tinind seama ca intr-un sistem viu, cum este si cel economic, au loc transformari care conduc la fluctuatii, chiar daca in procesele economice intervin factorii compensatori care sa asigure homeostazia sistemului, starea normala a acestuia nu este cea de echilibru, ci aproape sau departe de echilibru51.In principiu, cu cit sistemul este mai complex cu atit fluctuatiile sint mai mari, cu posibilitati de agravare a insilitatii52. insa datorita faptului ca exista interactiuni de diferite feluri, intre agentii economici ierarhizati, exista difuzie sau comunicare intre acestia, precum si posibilitati si mijloace de compensare si reglare, sistemul economic, fie el cit de complex, se pastreaza in anumite limite de fluctuatie.
Un exemplu privind necesitatea reconsiderarii unor teorii
Stiinta economica este necesar sa fie mai sensibila, mai receptiva la noile fenomene si tendinte in relatiile economice internationale atit sub aspect informativ si explicativ, cit si predictiv si praxiologic. Sint cunoscute doua teorii clasice care au dominat si continua sa domine gindirea in domeniul relatiilor economice internationale: teoria avantajului ativ si teoria inzestrarii cu factori. Acestea se completeaza reciproc formind o adevarata coloana rtebrala a teoriei comertului exterior.
Corolarul cel mai important al acestor teorii este urmatorul: dezvoltarea comertului exterior este unul din motoarele importante ale cresterii economice si factorul de seama al reducerii disparitatilor dintre tari, in ceea ce priste nilul de dezvoltare si nilul de trai, intrucit toate tarile participante la schimburi, pe de o parte, pot utiliza mai eficient propriile resurse, iar pe de alta parte, pot elimina anumite efecte negati provocate de absenta complementaritatii factorilor disponibili; se obtine astfel, si intr-un caz si in altul, un avantaj economic relativ53. insa, in conditiile existentei acestor teorii atracti, destul de bine puse la punct sub aspect logic, expuse intr-un limbaj stiintific rafinat prin relatii geometrice si algebrice si modele deterministe si econometrice, prin teoreme corecte formal, multe tari se vad tot mai saracite, inglodate in datorii si impinse intr-un adevarat marasm economic, in mare parte tocmai datorita participarii lor la diviziunea internationala a muncii.
Fata de relatiile economice ale unor tari cu economii mai putin dezvoltate si mult mai apropiate din punct de dere economic, tehnologic si al niturilor pe locuitor - relatii descrise cu multe decenii sau cu mai mult de un secol in urma de teoriile clasice in forma lor pura si simplificata - realitatile contemporane sint mult mai complexe, internind factori noi ce modifica din temelii chile exercitii logice inspirate din realitatile simple, chi si depasite.
In noile conditii, apar noi structuri ce provoaca modificari in formarea costurilor si a preturilor si care favorizeaza obtinerea unor profituri suplimentare de catre marile monopoluri si oligopoluri. Aparitia si consolidarea noilor structuri prisc, in principiu: a) sporirea rolului institiilor directe in strainatate; b) cresterea fluxurilor tehnologice si a rolului acestora in relatiile economice internationale; c) cresterea interesului comunitatii internationale in rezolvarea unor probleme globale, mai ales a celor legate de protectia mediului inconjurator; d) accentuarea lipsei de elasticitate a costurilor in tarile dezvoltate, mai ales la produsele manufacturate de inalta tehnicitate, in special din cauza presiunilor exercitate de organizatiile sindicale, a pozitiilor de monopol a unor meserii de inalta calificare si a unor detinatori de tehnologii avansate; e) accentuarea rolului progresului tehnic incorporat in produse si in procese si a fortei de munca de inalta calificare, ceea ce face posibila specializarea in productie a unor tari pe baza acestui principiu si mentinerea unor pozitii de monopol a unor firme pentru produsele noi bazate pe inntii, prin practicarea de catre acestea a unor preturi de monopol pina la aparitia noilor producatori concurenti.
Toate acestea favorizeaza obtinerea unor profituri suplimentare de catre firmele si tarile care au un rol dominant in structurile tehnologice, de productie si de organizare moderne. Teoriile avantajului ativ si ale inzestrarii cu factori, in forma lor clasica, nu mai pot da explicatii satisfacatoare. Orice incercare de a pune aceste teorii, in forma lor traditionala, la baza intregului comert exterior conduce la concluzii false, la gra erori in practica, intrucit realitatea este mai complexa si mai nuantata. La loul deosebit de complex al realitatilor contemporane mai trebuie adaugate noile fenomene si procese cum sint: adincirea integrarii economice regionale, aplicarea unor politici vamale tarifare si netarifare, financiare si de credit, activizarea in relatiile economice internationale a unor sectiuneluri s.a. Tocmai din aceste moti se impune ruperea unor articulatii ale chilor teorii privind avantajul ativ si inzestrarea cu factori si elaborarea unor concepte, legi si teorii noi si articularea acestora intr-o teorie unitara care sa tina seama de noile procese si tendinte ce se manifesta in domeniul relatiilor economice internationale contemporane.
Noile exigente generate de evolutia si schimbarile proceselor economice si de conditiile de desfasurare ale acestora fac necesare eforturi sporite, in primul rind pe linia cercetarilor epistemologice in urmatoarele directii: dezvoltarea si reconsiderarea sistemului categorial, de legi si teorii si articularea acestora; perfectionarea metodelor de instigatii; dezvoltarea functiei sistematizatoare si a celei predicti si instrumentarea acestora. in felul acesta se creeaza cadrul general necesar pentru dezvoltarea si proliferarea disciplinelor economice specializate, pentru cautarea si punerea in evidenta a legaturilor dintre acestea, precum si pentru asamblarea lor dupa o conceptie unitara in sisteme teoretice ordonate pe diferite grade de generalitate. Teoria isi poate astfel spori rolul de buna calauza a practicii prin intelegerea fenomenelor si proceselor economice si realizarea obiectilor pe care societatea si le formuleaza in mod constient.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact