StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » stiinte economice » Stiinta economica si psihologia
Trimite articolul prin email Comportamentul economic : Stiinta economica si psihologia Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Comportamentul economic



in paragrafele precedente am subliniat ca sistemul motivational are menirea de a influenta, determina si modela un asemenea comportament al agentilor economici, care sa asigure realizarea in mod rational a scopurilor sau obiectivelor economice. De aici rezulta ca un alt element psiho-economic important care determina rationalitatea actitatii economice a indizilor si grupurilor sociale si care trebuie supus analizei este comportamentul economic.In orice domeniu al etii sociale - economic, stiintific, artistic, militar etc. - actitatea factorului uman se caracterizeaza printr-un comportament specific. insa in fiecare domeniu, comportamentul poate fi adecvat, rational si cu maxima eficienta sau inadecvat (strain domeniului respectiv), irational si deant. De aceea, comportamentul trebuie cercetat atent atit din punct de vedere psihologic, cit si din cel al disciplinei domeniului studiat, iar fenomenele economico-sociale, la rindul lor, trebuie cercetate si sub aspectul influentei pe



care poate sa o aiba asupra lor comportamentul uman.In ultimul timp, comportamentul economic se inscrie printre notiunile cele mai frecvent utilizate din cadrul stiintelor economice. Aceasta notiune este folosita, atit in legatura cu modul de actiune in cadrul spatiului economic al factorului uman, cit si in cel al diferitelor categorii economice - piata, preturi etc. Se constata insa ca, din pacate, utilizarea ei se face adeseori nu cu o suficienta rigoare stiintifica, ci sub o paleta larga de conotatii, ceea ce determina ca analizele economice si concluziile sa ramina labile si imprecise.


Notiunea de comportament economic
EFICIENTA ECONOMICA A INVESTUTIILOR ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR SI FACTORUL TIMP Comportamentul reprezinta totalitatea faptelor, actelor, reactiilor (motorii, verbale, afective) reglate psihic, constient, voluntar prin care o persoana raspunde solicitarilor de ordin fizic sau social ale lumii exterioare. in definirea comportamentului se are in vedere si situatia sociala in care este plasata persoana si careia trebuie sa-i raspunda prin comportamentul sau61. Comportamentul economic este o parte (o secventa) a comportamentului uman general. Aici sint vazute si analizate numai faptele, actele si reactiile omului implicat in sfera relatiilor economice nu si in sfera celorlalte relatii ale etii sociale.
Ca si alte comportamente, cel economic nu este standardizat, ci extrem de variat de la un indid la altul sau de la un grup social la altul. Totusi, comportamentul economic prezinta anumite regularitati din care este posibil sa se induca anumite concluzii tendentiale care sa conduca la formarea unei conceptii generale. Notiunea de comportament economic a aparut in stiinta economica destul de tirziu (incepind din anii '30)62. Ea a insemnat, pe de o parte, abandonarea vechiului model abstract, reprezentat de notiunea de homo oeconomicus, iar pe de alta parte, folosirea in mod progresiv a elementelor reale reiesite din cercetarea practicii, a etii economico-sociale, prin date statistice si observatii asupra atitudinii, rolului statului, motivatiei, opiniilor, aspiratiilor oamenilor (indizi si grupuri) implicati sub diferite forme, in sferele etii economice.
Comportamentul uman, inclusiv cel economic, nu se desfasoara dupa o schema cauzala simpla stimul - raspuns de tipul celei rezultate din experimentele lui Pavlov, efectuate pe animale, schema cunoscuta sub numele de behaorista63. De asemenea, comportamentul uman nu este declansat sub influenta anumitor imagini sau dupa o structura mentala, dupa un montaj integral sau structural psiho-fiziologic ca realitati primordiale, ireductibile la partile sau procesele partiale, subordonate intregului, asemanator unui model gestaltist.
Comportamentul uman este rezultatul combinatiei elementelor obiective cu cele subiective, combinatie ce se petrece intr-un mediu economic, social, cultural etc. si se desfasoara sub forma unui cimp de forte ce coopereaza sau/si se confrunta reciproc64. Aici, spre deosebire de schemele anterioare, trebuie tinut seama de existenta personalitatii umane, inzestrata cu gindire, * constiinta si vointa, ce actioneaza in mediul social si care invata. Personalitatea umana este capabila sa-si formuleze scopuri sau obiective, acestea' and ca izvor, pe de o parte, trebuintele intr-o gama diversificata, iar pe de alta parte, sistemul de valori. Tinind seama de aspiratii, de sistemul de interese si de motivatii, personalitatea umana isi face un si isi organizeaza actitatea in mediul sau ambiant (natural, artificial si social) pentru atingerea obiectivelor formulate in limita restrictiilor reale de ordin obiectiv si subiectiv. El invata din greseli si din restrictii, adaptindu-si comportamentul, dar actionind si asupra modificarii mediului pentru atingerea obiectivelor65.
Pentru a defini si explicita mai bine notiunile utilizate este necesar sa ne referim la subiectul propriu-zis al comportamentelor economice, precum si la clasificarea acestora.
Cu prire la subiectul comportamentelor economice66. Aceasta notiune, prin definitie, are o conotatie cu un pronuntat caracter pasiv, fiind adaptat la mediul ambiant si modelat sau manipulat de forte din afara. Singura lui reactie - prin care se defineste comportamentul subiectului - este aceea legata de realizarea interesului personal si al celui de grup. Interesul ingusteaza, din punct de vedere conceptual, cimpul de actiune al personalitatii si posibilitatile de interpretare a etii economice reale.In ultimul timp, in literatura economica s-a adoptat si s-a raspindit notiunea de agent economic, termen care indica pe cei ce fac economia, pe cei ce joaca un rol activ in ata economica, iau decizii si sint ghidati de interesul economic. Acestia sint formati din gospodarii cu vocatie preponderenta de consum, gospodarii si intreprinderi cu vocatie de productie si de sercii comercializabile, institutii cu vocatie de a face sercii necomercializabile si de coordonare economica.
Cu prire la clasificarea comportamentelor economice. O clasificare cit mai amanuntita este necesara pentru o mai buna intelegere si definire a acestora, a ariei lor de cuprindere si a diferitelor lor sensuri din punctul de vedere al continutului. in acest scop pot fi folosite mai multe criterii: din punct de vedere al numarului de indizi implicati se poate distinge comportamentul indidual si colectiv; din punctul de vedere al calitatii, exista comportament rational si irational; in functie de natura, exista comportament material si nematerial sau simbolic; dupa durata, exista comportament durabil, cu durata limitata si de scurta durata; dupa functia, domeniul sau spatiul in care indidul sau grupul social isi desfasoara actitatea, este comportament de productie materiala si nemateriala (intelectuala), de schimb, de economisire, de consum; dupa orientarea in timp, se poate distinge comportament retrospectiv si anticipativ sau prezional.
Categoriile de comportamente sint determinate de domeniul actitatii, de mediul social, de statutul si rolul in societate, de temperamentul indidului, de obiectivele economico-sociale si de strategia economica generala, care preocupa colectitatea.
Teoria cimpului folosita in studiul comportamentului economic
Teoria cimpului, creata de Kurt Lewin, pare sa fie cel mai proeminent mijloc de a explica intr-un mod consistent comportamentul economic si structura acestuia. Opusa schemei mecaniciste stimul-raspuns, aceasta teorie ofera un cadru de analiza a relatiilor cauzale in cazul unei constructii stiintifice bine inchegate. Constructia este, in fapt, o translatie de la fenomenele reale la concepte, iar de aici la un sistem teoretic coerent si consistent.
Iata citeva elemente explicative ale acestei teorii. Comportamentul (care include actiunea, gindirea, idealurile, nazuinta, stradania, dorinta, motivatia, evaluarea, vointa de realizare, dispozitia, anxietatea etc.) este conceput ca o stare a unui cimp intr-o unitate de timp. in cazul psihologiei unui indid sau colectiv cimpul este considerat spatiul etii acestora. Spatiul etii consta din personalitatea respectiva, mediul psihologic si alte elemente ale mediului, care influenteaza comportamentul.
Comportamentul (C) este o functie a interactiunii dintre doua variabile: pe


rsonalitate (P) si mediu (M)68, si anume: C =/(P, M).
Kurt Lewin, intr-un comentariu despre un articol al lui E. Brunswik , arata ca in cadrul faptelor reale, la un anumit timp, se pot distinge trei domenii (areas) in care schimbarile sint si trebuie sa capete interes pentru psihologie: a) spatiul etii, reprezentind persoana si mediul psihologic al acesteia. Noi avem de obicei acest cimp in minte - sublinia Kurt Lewin -daca ne referim la trebuinte, motivatii, dispozitie, scopuri, anxietate, idealuri; b) un set de procese in lumea fizica si sociala care nu afecteaza spatiul etii al indidului la acel timp; c) o zona de granita in care anumite parti ale lumii fizice si sociale afecteaza starea spatiului etii in timpul respectiv. De exemplu, procesul perceptiei este strins legat cu aceasta zona din cauza ca ceea ce este perceput este partial determinat de stimulii fizici, de anumite actiuni ale anumitor factori s.a .
Evenimentele si procesele fizice, economice, politice, juridice, culturale, care au efecte directe asupra comportamentului, trebuie incluse in spatiul etii si luate in considerare in studiul schimbarii comportamentului. Evenimentele si procesele care nu au nici o legatura cu indidul (colectivul) supus cercetarii sint excluse din spatiul etii deoarece nu influenteaza comportamentul.
Conceptul de spatiu al etii se refera la totalitatea faptelor care determina comportamentul indidului la un moment dat. Punerea in edenta a variabilelor P si M, a dependentelor reciproce in cadrul intregului sistem, permite aprofundarea nu numai a fiecaruia in parte, ci si conuratia intregului sistem reprezentat de interdependenta tuturor factorilor componenti ce determina comportamentul indizilor si grupurilor, precum si legaturile respective dintre nivelurile micro, mezo si macro-economice. Aceste interdependente ridica unele probleme metodologice pe care Lewin le-a solutionat introducind, pe linga conceptul matematic de spatiu, si conceptele dinamice de forte si tensiuni. Comportamentul deriva din totalitatea faptelor coexistente. Potrit teoriei generale a cimpului, comportamentul real este pus in relatie cu rezultatul faptelor-forte care actioneaza asupra persoanei la un moment dat. Este important de a sti care sint fortele ce determina comportamentul si care sint acele forte ce pot doar sa influenteze comportamentul.
Totalitatea faptelor-forte are caracterul unui cimp dinamic. Potrit teoriei cimpului, toate schimbarile de comportament se datoresc anumitor forte di-rectionate. Pentru explicatie a trebuit sa fie introdus conceptul de tensiune ca efect al unei intentii de a ajunge la un scop (obiectiv), de exemplu, de a satisface o trebuinta. Cu alte cunte, tensiunea este masura intensitatii de a vrea sau de a dori ceva. Cu cit trebuinta este mai puternica cu atit intentia si, prin aceasta, tensiunea creata in sistem este mai mare. Aceasta se poate intelege mai bine daca se a cu un resort care acumuleaza o energie potentiala susceptibila de a se transforma in energie motrice.
Sa notam cu G - dorinta sau intentia de a atinge un anumit obiectiv (de exemplu, de a investi, de a realiza o casa etc); 5A - sistemul (persoana) care exprima dorinta; t - tensiunea; fp,G - forta directionata pentru realizarea intentiei, cu ajutorul carora sa punem in edenta o serie de relatii si concluzii, dupa cum urmeaza:
- atita timp cit in sistem nu este atins obiectivul propus, tensiunea in sistem este pozitiva:
- tensiunea in sistem este eliberata, deci dispare daca obiectivul propus este atins.
- pentru a atinge obiectivul propus, in sistem se creeaza o forta fp,G care are o valoare pozitiva.
- odata ce actiunea a fost consumata, iar obiectivul atins, forta si tensiunea in agentul economic s-au stins. in aceasta situatie ele au devenit egale cu zero
Un rol determinant in schimbarea comportamentului il are invatarea luata in sensul sau larg, adica acela de a face ceva mai bun decit inainte, termen ce se refera la o varietate de procese. Exista mai multe tipuri de schimbari provocate de invatare cum sint, de exemplu, schimbari in structura cognitiva, care pot avea loc in oricare parte a spatiului etii; schimbari in motivatie concretizate in modificarea nevoilor sau a mijloacelor de satisfacere a acestora; schimbari in ideologie; schimbari in controlul voluntar dat de cresterea calificarii.In studiul schimbarii comportamentului economic trebuie sa-si gaseasca un loc corespunzator si problemele psihologice ale dezvoltarii si regresiei. in spatiul etii, in diferitele faze ale evolutiei indidului, intern numerosi factori - mai ales invatarea, imitatia, experienta - , care determina dezvoltarea, concretizata in obtinerea treptata a unor performante tot mai bune in actitatea economica (productie, creatie stiintifica si tehnologica). in general, in decursul actitatii intern insa numeroase obstacole pe care indidul sau colectivul incearca sa le surmonteze pentru a atinge obiectivele fixate, in cazul cind obstacolul este prea mare in raport cu posibilitatile reale (de cunoastere, de dotare tehnica, financiare) indidul si grupul chiar daca pun in joc toate resursele, constata ca nu pot depasi obstacolul pentru a ajunge la obiectiv.
Atunci cind norma de a realiza obiectivul dene o obligatie ferma, comportamentul indidului sau colectivului este supus regresiei71. Aceasta inseamna, in fapt, expunerea indidului si colectivului fie la o situatie des-curajanta, fie la starea de distrugere a increderii in fortele proprii, fie, in sfirsit, la crearea unor conditii favorabile pentru generarea si expansiunea unui comportament deant daunator economiei si societatii.
Actitatea economica - forma de manifestare a comportamentului agentilor economici
A O forma de manifestare a comportamentului este actitatea.
Ea reprezinta totalitatea manifestarilor de conduita, pe concret sau mental, prin care omul actioneaza asupra mediului si asupra lui insusi. Omul isi realizeaza trebuintele, ideile, aspiratiile, urile prin intermediul actitatii.
Actitatea economica constituie aspectul activ, cu caracter de autoreglare, al psihicului implicat in procesele de productie, circulatie, distributie si consum. Actitatea economica se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi specifice: a) este indreptata spre atingerea unor scopuri constient propuse, inainte de a fi efectuata, ea aparind intr-o forma ideala, sub aspectul unei imagini, a unui mental; b) se realizeaza pe baza aspiratiei si a deciziei agentului economic, ceea ce implica nu numai acceptarea sau aprobarea sarcinii, ci si autoinstructie sau comanda din partea acestuia pentru executarea actiunii; c) pentru realizarea scopului propus trebuie innse toate obstacolele exterioare si interioare ce stau in calea desfasurarii actiunii; d) and un caracter complex, procesele economice implica, pe Unga o vasta diziune a muncii, si o coordonare a tuturor actitatilor ce se realizeaza, fie in mod indirect prin piata si pirghii economice, fie in mod direct prin sistemul de ificare. De regula, coordonarea directa, cu caracter administrativ, ne in conflict cu principiul motivatiei, ceea ce genereaza fenomenul de respingere cu insemnate urmari negative in ata economica si sociala.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact