StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » banci si burse
Trimite articolul prin email Bancile de emisiune / banca centrala : Banci si burse Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Bancile de emisiune / banca centrala



BANCILE DE EMISIUNE / BANCA CENTRALA



1)   &nb 515j97f sp;  FUNCTIILE BANCII CENTRALE.




2)   &nb 515j97f sp;  BILANTUL SI OPERATIUNILE BANCII CENTRALE / CREATIA MONETARA.

3)   &nb 515j97f sp;  SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE.



   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    FUNCTIILE BANCII CENTRALE.

Banca centrala reprezinta autoritatea monetara a statului, rolul acesteia decurgand din monopolul asupra emisiunii monetare. In calitate de banca centrala, aceasta indeplineste in principal urmatoarele functii:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de emisiune;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de banca a statului;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de banca a bancilor;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de centru valutar si de gestionare a rezervelor valutare;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de supraveghere.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; i.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de emisiune – monopolul asupra emisiunii monetare isi are originea in vechiul drept de batere a monedei atribuit de-a lungul timpului suveranilor. Dobandirea acestui monopol a reprezentat unul din momentele esentiale ale constructiei statelor moderne. –inca din secolul al XVII-lea, pe fondul insuficientei metalului pretios, anumite banci au procedat la emisiunea de bancnote sub forma certificatelor de depozit sau a unor inscrisuri care atestau existenta in depozitele bancii a unei cantitati de metal pretios.

Precizare: cu timpul  aceste bilete de banca / bancnote, au capatat putere liberatorie / circulatorie legala. In domeniul emisiunii de bancnote s-au conturat doua principii:

v   &nb 515j97f sp; Emisiunea de bancnote avea la baza garantarea cu metal pretios aflat in rezervele bancilor. Prin acest mecanism, bancile centrale asigurau convertibilitatea interna si externa in aur a biletelor de banca. Dupa cum stim, in 1971 se suspenda convertibilitatea in aur si a dolarului american, ca principal activ de rezerva si mijloc de plata in cadrul sistemului monetar international.

v   &nb 515j97f sp; Emisiunea de bilete de banca este garantata cu avansuri si imprumuturi, respectiv cu creante  asupra statului si economiei (creante care reprezinta asa cum am mai mentionat: contrapartidele masei monetare).

   &nb 515j97f sp;   ii.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de banca a statului – in mai toate tarile lumii, banca centrala reprezinta banca statului. Altfel spus, ea detine si administreaza conturile acestuia, ale caror solduri sunt evidentiate in pasivul bilantului bancii centrale, si care in principiu nu pot fi debitoare.

Precizare: in calitatea de banca a statului, banca centrala joaca un rol direct sau indirect in finantarea statului, respectiv a administratiilor publice centrale sau locale. Drept urmare, in activul bilantului bancii centrale figureaza creantele asupra statului, respectiv imprumuturile acordate de banca centrala acestuia pentru finantarea deficitului bugetar.

   &nb 515j97f sp;  iii.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de banca a bancilor – aceasta functie vizeaza in principal 3 aspecte:

¨   &nb 515j97f sp;  Bancile comerciale si celelalte institutii de credit din sistem au conturi deschise la banca centrala (al caror conturi nu pot fi debitoare) si pe baza caruia pot fi efectuate viramente si compensari interbancare.

¨   &nb 515j97f sp;  Daca in procesul compensarii unei banci au nevoie de resurse, atunci banca centrala poate sa refinanteze alimentand piata monetara cu lichiditati. In aceasta calitate, banca centrala actioneaza ca imprumutator de ultima instanta. In cazul in care exista un exces de lichiditati pe piata monetara, atunci banca centrala procedeaza la sterilizarea acestuia.

¨   &nb 515j97f sp;  Banca comerciala intervine pe piata monetara pentru a mentine nivelul masei monetare si al ratei dobanzii in limitele fixate / stabilite / proiectate prin programul sau monetar. Prin aceasta, banca centrala urmareste de altfel atingerea obiectivului fundamental de politica monetara si anume: stabilirea preturilor si controlul inflatiei.

   &nb 515j97f sp; iv.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de centru valutar si de gestionare a rezervelor valutare – vizeaza urmatoarele aspecte:

a)   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; Asigurarea convertirii monedei nationale in devize / monedele nationale ale altor tari;

b)   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Pastrarea si gestionarea rezervei monetare;

c)   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; Supravegherea cursului de schimb al monedei nationale.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Asigurarea convertirii monedei nationale in devize / monedele nationale ale altor tari – in toate tarile, banca centrala isi mentine monopolul valutar, ea avand prin lege obligatia sa garanteze convertirea monedei altor tari. In acest scop, banca centrala apeleaza la propriile rezerve valutare, la imprumuturi de la banci centrale straine, iar in situatii critice procedeaza la ajustarea paritatilor, respectiv la subevaluarea sau supraevaluarea monedei proprii in raport cu monedele straine.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Pastrarea si gestionarea rezervei monetare – avand calitatea de gestionar al rezervelor, cele mai multe banci centrale detin in primul rand o rezerva de aur considerata astazi tot mai mult drept o remanenta a perioadei din care emisiunea monetara a bancnotelor era garantata cu metalul monetar. Alaturi de aur, bancile centrale detin devize / monedele altor tari obtinute din operatiuni de schimb efectuate in pozitia de monopol sau cea de concurenta. Rezervele in valuta exprimate in dolari ale Romaniei sunt de aproximativ 3 miliarde de dolari. In gestionarea acestor rezerve, bancile centrale urmaresc dispersia riscurilor, evitand pe cat posibil concentrarea rezervelor intr-o singura valuta. De asemenea, bancile centrale include in rezerve: drepturi speciale de tragere, ECU, EURO, etc.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Supravegherea cursului de schimb al monedei nationale – bancile centrale au sarcina de a mentine un curs de schimb al monedei nationale in anumite limite sau de a lasa liber sa fluctueze pe piata in functie de cerere si oferta.

Banca centrala exercita tehnic aceasta functie de supraveghere a evolutiei cursului de schimb.

   &nb 515j97f sp;   v.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Functia de supraveghere – prin aceasta functie se exercita controlul asupra celorlalte banci in scopul asigurarii securitatii depozitelor si a prevenirii falimentelor. Aceasta functie consta in:

(a)   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;  Autorizarea exercitarii activitatii bancare;

(b)   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;  Concentrarea si divizarea riscurilor;

(c)   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;  Lichiditatea si solvabilitatea bancilor.

(a)    Autorizarea exercitarii activitatii bancare – la infiintare se urmareste de catre banca centrala respectarea anumitor cerinte:

·   &nb 515j97f sp;    Forma juridica (societati comerciale);

·   &nb 515j97f sp;    Capitalul minim (variabil de la o tara la alta. In spatiul european: 5 milioane euro);



·   &nb 515j97f sp;    Pregatirea profesionala a celor care solicita autorizatia de creare a bancii;

·   &nb 515j97f sp;    Planul de activitate;

·   &nb 515j97f sp;    Nevoile financiare si economice ale pietei.

(b)   Concentrarea si divizarea riscurilor – dispersarea riscurilor bancare este o regula esentiala de prudenta bancara. Deoarece numarul falimentelor este determinat de o concentrare puternica a riscurilor asupra unui singur client, asupra unui singur sector, asupra unui singure tari, a unei singure activitati, bancile cauta  de regula o specializare in domeniile in care dispun de competente profesionale si avantaje comparative. Modalitatile specifice de control difera in linii mari de la o tara la alta in functie de:

Ø   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; Structura sistemului bancar;

Ø   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; Evolutia sistemului bancar;

Ø   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; Traditiile administrative.

(c)    Lichiditatea si solvabilitatea bancilor – reprezinta un domeniu asupra caruia bancile centrale isi exercita controlul si supravegherea prudential. Lichiditatea unei banci este capacitatea ei de a face fata datoriilor exigibile la scadenta. Asigurarea unei asemenea capacitati este posibila datorita indeplinirii de catre banci a unor conditii obligatorii care au evoluat in timp:

q   &nb 515j97f sp;   Banca sa dispuna in permanenta de active lichide pentru a raspunde exigibilitatii. Ca alternativa, bancile pot apela la lichiditati suplimentare puse la dispozitie pe piata monetara sau pe piata centrala.

q   &nb 515j97f sp;   Evolutiile bancare din ultimele decenii au evidentiat faptul ca bancile sunt tot mai mult angajate pe pietele interbancare nationale si straine. Concomitent insa au evoluat si formele de control in sensul ca elementele de activ si pasiv sunt analizate pe fiecare scadenta (teoria managementului corelat al activele cu pasivele) iar lichiditatea este masurata in termen de fluxul de trezorerie.


   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    BILANTUL SI OPERATIUNILE BANCII CENTRALE / CREATIA MONETARA.

Bilantul – Manifestarea functiilor bancii centrale se realizeaza prin operatiunile efectuate de aceasta, grupate din punct de vedere al bilantului in:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;  Operatiuni active;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;  Operatiuni pasive.

A.   &nb 515j97f sp; Operatiuni active ale bancilor centrale. In sinteza, se pot grupa in 3 categorii:

1.   &nb 515j97f sp;  Operatiuni de creditare;

2.   &nb 515j97f sp;  Operatiuni de vanzari-cumparari de aur si devize;

3.   &nb 515j97f sp;  Operatiuni de decontari interbancare.

1.   &nb 515j97f sp;  Operatiuni de creditare – detin in activul bilantului bancii centrale ponderea cea mai mare. Ele se concretizeaza in acordarea de credite celorlalte banci din sistem (banci comerciale si alte institutii financiare), si statului. Aceste credite reprezinta de fapt creante asupra economiei si asupra statului / contrapartide ale masei monetare. Creditele acordate bancilor din sistem sunt credite de finantare in calitatea sa de banca a bancilor. Aceste credite prin care banca centrala finanteaza bancile din sistem, le furnizeaza lichiditati si imbraca urmatoarele forme:

v   &nb 515j97f sp; Rescontarea = banca centrala accepta titlurile de credit pe care le detin bancile in portofoliul lor si care provin din vanzarile pe credit comercial.

Acordarea de credite pe gaj de efecte comerciale (de cambii), situatii in care titlurile raman in proprietatea bancilor, servind bancii de emisiune doar ca garantie a rambursarii imprumuturilor. Aceasta operatiune se practica atunci cand rescontarea nu este avantajoasa datorita dobanzilor

2.   &nb 515j97f sp;  Operatiuni de vanzari-cumparari de aur si devize – prin aceste operatiuni, banca centrala isi consolideaza rezervele valutare si influenteaza cursul de schimb al monedei nationale in raport cu principalele valute in functie de obiectivele politicii monetare si valutare practicate de tara respectiva.

3.   &nb 515j97f sp;  Operatiuni de decontari interbancare si intrabancare – prezinta importanta datorita rolului pe care il are banca centrala alaturi de bancile comerciale in cadrul compensarilor multilaterale de plati.

B.   &nb 515j97f sp; Operatiuni pasive – aici avem 3 categorii:

1)   &nb 515j97f sp;  Capital propriu.

2)   &nb 515j97f sp;  Sursele atrase.

3)   &nb 515j97f sp;  Emisiunea monetara.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Capitalul propriu are in general o pondere redusa in totalul pasiv comparativ cu nivelul inregistrat de acesta la bancile comerciale. In structura lui includem:

¨   &nb 515j97f sp;  Fondul statutar;

¨   &nb 515j97f sp;  Fondul de rezerva.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Sursele atrase – depozitele unor organisme financiar-monetare internationale sau ale altor banci centrale straine. Aici intra:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Imprumuturile de la bancile centrale straine;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Cumparari de drepturi speciale de tragere de la FMI.

Precizare: Acestea sunt surse externe, la care adaugam sursele interne si formate din depozitele bancilor comerciale si a altor institutii financiare constituite si evidentiate in conturi la banca centrala. In structura lor, cele mai importante sunt:

·   &nb 515j97f sp;    Depozitele constituite sub forma rezervelor minime obligatorii si care in pasivul bancilor centrale detin o pondere importanta;

·   &nb 515j97f sp;    Disponibilitatile trezoreriei statului pastrate in conturi la banca centrala.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Emisiunea monetara, de bancnote, care este cea mai importanta operatiune pasiva a bancii centrale.

Bilantul agregat / consolidat al celor 12 Banci Federale de Rezerva din SUA.


CREATIA MONETARA:



In procesul creatiei monetare sunt implicate bancile comerciale, sau in context mai larg, institutiile de credit pe de o parte si banca centrala pe de alta parte. In prezent, creatia monetara imbraca doua forme:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Creatia monetara a bancii centrale.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Creatia monetara a bancilor comerciale.

Moneda creata de banca centrala  este numita si moneda de prim rang si cuprinde totalitatea bancnotelor aflate in circulatie care apartin bancilor si trezoreriei si care se regasesc in pasivul bilantului bancii centrale. Doua sunt mecanismele prin care banca centrala creeaza moneda:

q   &nb 515j97f sp;   Prin credite acordate bancilor comerciale si trezoreriei statului;

q   &nb 515j97f sp;   Prin achizitia de devize / valute si de titluri de pe piata.

Precizare: Pentru masurarea stocului de moneda centrala aflata in circulatie (bancnote + depozite detinute de agentii bancari la banca centrala) se utilizeaza un agregat denumit baza monetara sau oferta de moneda a bancii centrale care este egala cu bancnote + depozite.

Masa monetara in sens larg asa cum am definit-o nu reprezinta altceva decat un multiplu al bazei monetare.

Concluzie: necesarul de moneda centrala poate fi explicat prin urmatorii factori:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Cererile de conversie ale depozitelor la vedere ale publicului in numerar induc nevoia de moneda centrala.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Necesitatea constituirii rezervelor obligatorii la banca centrala.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Existenta trezoreriei ale carui conturi se afla la banca centrala antreneaza in momentul platii impozitelor de catre agentii economici transformarea depozitelor la vedere ale acestora in moneda centrala.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Relatiile economice internationale ale unei tari implica convertirea monedei nationale in devize;

Dintre toti acesti factori, rezervele minime obligatorii au un caracter institutional, si in consecinta pot asigura controlul monetar. Caracterul lor institutional trebuie inteles in sensul ca rezervele sunt create si gestionate de banca centrala. Ceilalti factori de lichiditate bancara sunt relativ autonomi, originile lor se afla in afara sistemului bancar, deci in afara controlului autoritatii monetare. In consecinta, acesti factori de lichiditate, determina bancile sa solicite bancii centrale moneda sa, banca de emisiune oferind-o prin mecanismul refinantarii.


   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE.

Obiectivul central al politicii monetare a Bancii Centrale Europene si a bancilor centrale nationale din zona EURO, constituie mentinerea stabilitatii preturilor. Practic, bancile centrale nationale si Banca Centrala Europeana alcatuiesc Sistemul European al Bancilor Centrale.

Misiunea bancii centrale vizeaza / este orientata spre urmatoarele aspecte:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Defineste si pune in aplicare politica monetara a comunitatii;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Realizeaza operatiunile de schimb;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Detine si gestioneaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre, fara a prejudicia insa gestiunea de catre statele membre a fondului de rezerve in devize.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Asigura buna functionare a sistemului de plati;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Contribuie la infaptuirea de catre autoritatile competente a politicii in domeniul controlului prudential, al institutiilor de credit si al stabilitatii sistemului financiar.

Precizare: In vederea efectuarii operatiunilor, Banca Centrala Europeana si bancile centrale europene deschid conturi institutiilor de credit, organismelor publice si altor participanti pe piata, acceptand titluri drept garantie. In sinteza, principalele operatiuni sunt:

ό   &nb 515j97f sp;  Operatiuni de OPEN-MARKET (piata deschisa) care constau in interventia pe piata de capital fie prin vanzare cumparare de titluri, fie prin preluari in pensiune, fie prin imprumuturi pe baza de creante sau titluri negociabile;

ό   &nb 515j97f sp;  Operatiuni de finantare-creditare a institutiilor de credit si a altor participanti pe piata. In acest scop, Banca Centrala Europeana impune institutiilor de credit din tarile membre constituirea de rezerve minime obligatorii la dispozitia ei, cat si la dispozitia bancilor centrale nationale;

ό   &nb 515j97f sp;  Operatiuni cu organismele publice; potrivit statutului Bancii Centrale Europene, este interzis bancilor centrale nationale sa acorde credite institutiilor sau organismelor administratiei centrale din tarile membre. De asemenea, este interzisa achizitionarea directa de catre Banca Centrala Europeana de la aceste institutii a titlurilor financiare de natura obligatiunilor.

Precizare: In afara acestor operatiuni care au loc in interiorul zonei EURO, Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBEC)realizeaza si operatiuni externe. Altfel spus, el intra in relatiile cu banci centrale si institutii financiare din terte tari (altele decat cele din zona EURO), precum si cu organismele financiar-monetare internationale (FMI, Banca Mondiala, Banca Reglementarilor Mondiale). In acest scop, SEBEC cumpara sau vinde la vedere sau la termen orice tip de activ din rezerva de valute sau metale pretioase. Totodata, SEBEC efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare cu terte tari si cu organisme internationale, inclusiv operatiuni de imprumut. Dintre toate aceste operatiuni, cele mai importante sunt cele de politica monetara, care in functie de scopul, frecventa si mecanismele concrete de realizare se pot clasifica in doua categorii:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Operatiuni de piata;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Operatiuni de o zi.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Operatiunile de piata le grupam in urmatoarele 4 categorii:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; i.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Operatiuni de refinantare de baza;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   ii.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Operatiuni de refinantare pe termen lung;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;  iii.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Operatiuni de reglaj fin / acord fin;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; iv.   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Operatiuni structurale.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Operatiuni de refinantare de baza – sunt operatiuni reversibile prin intermediul carora SEBEC urmareste realizarea controlului asupra evolutiei dobanzilor gestionand lichiditatea pe piata monetara. Practic, ele constau in cumpararea de catre SEBEC de active fixe printr-un acord de rascumparare, fie utilizandu-le drept garantii pentru creditele acordate. Principalele caracteristici sunt:

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; genereaza lichiditate SEBEC-ului;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se executa cu regularitate – saptamanal;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; scadenta lor este la 2 saptamani;



-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se executa in baza unui calendar anuntat la inceputul anului;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se executa descentralizat de catre bancile comerciale nationale;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se desfasoara pe baza de oferte standard.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Operatiuni de refinantare pe termen lung. Caracteristici:

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; ca si primele, genereaza lichiditate in sistem;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se executa cu regularitate in fiecare luna;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; maturitatea / scadenta lor este de 3 luni;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se executa descentralizat;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se desfasoara prin oferta standard;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se desfasoara pe baza de oferte cu rata variabila de dobanzi comparativ cu primele unde se practica dobanzi fixe;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; ofera refinantari suplimentare pe termen lung sectorului bancar.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Operatiuni de reglaj fin / acord fin – au scop de control al lichiditatii pe piata si in special al ratei dobanzii, in special pentru a calma / atenua efectele fluctuatiilor neasteptate / imprevizibile pe piata asupra ratei de dobanda.

Precizare: in functie de efectele pietei, aceste operatiuni au loc fie pentru a genera lichiditate in sistem, fie pentru a absorbi excesul de lichiditate de pe piata.

Caracteristici:

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; frecventa lor nu este standardizata;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se executa prin oferte rapide, desi nu este exclusa nici posibilitatea folosirii procedeelor bilaterale ca in primele doua cazuri;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se executa descentralizat prin fiecare banca centrala nationala.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Operatiuni structurale – ca si celelalte, sunt actiuni reversibile si se desfasoara in scopul ajustarii pozitiei structurale a SEBEC fata de sectorul bancar. Caracteristici:

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; genereaza lichiditate in sistem;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; frecventa lor poate avea un caracter de regularitate sau nu;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; maturitatea lor nu este standardizata;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se executa descentralizat.

Operatiunile structurale imbraca / se realizeaza prin doua forme:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; sub forma tranzactiilor directe pe piata;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; prin emiterea de certificate de depozit.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Tranzactiile directe de piata vizeaza acele operatiuni prin care SEBEC cumpara sau vinde activele selectate direct pe piata. Ele sunt executate numai pentru scopuri structurale sau de reglaj fin.

Precizare: O tranzactie directa implica transferarea in intregime a dreptului de proprietate asupra activelor de la vanzator la cumparator fara nici o obligatie de rascumparare.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Emiterea de certificate de depozit – acestea se emit in scopul ajustarii pozitiei structurale a SEBEC fata de sectorul bancar, in sensul absorbtiei excesului de lichiditate de pe piata. Certificatele de depozit reprezinta practic obligatiile de indatorare a Bancii Centrale Europene fata de detinatorii acestora. Aceste titluri se emit si se pastreaza (sub forma dematerializata) intr-un registru la depozitarii de valori materiale din zona EURO.

Precizare: Banca Centrala Europeana nu impune nici o restrictie privind transferabilitatea lor. Caracteristici:

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se emit pentru a se absorbi lichiditatea;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se emit cu regularitate sau nu;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se emit pe baza de oferte standard;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; se emit descentralizat;

-   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp; au maturitate de pana la 12 luni.

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Operatiunile de o zi – se alatura pe o piata si in functie de scopul urmarit (de a genera sau absorbi lichiditate din sistem); imbraca doua forme:

ό   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Imprumuturi de o zi;

ό   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;    Depozite de o zi.

ό   &nb 515j97f sp;  Imprumuturi de o zi – partenerii folosesc pentru a obtine lichiditati de la bancile centrale la o rata a dobanzii prestabilita in schimbul activelor selectate. Bancile centrale nationale ofera lichiditate prin aceste operatiuni sub doua forme:

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Fie sub forma acordurilor de rascumparare peste o zi;

   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   &nb 515j97f sp;   Fie sub forma imprumuturilor cu garantie.

Rata dobanzii este anuntata in avans de SEBEC si se plateste a doua zi, odata cu rambursarea imprumutului  de catre bancile din sistem.

Precizare: Accesul institutiilor de credit la aceste operatiuni este acordata numai in conformitate cu obiectivele generale de politica monetare ale Bancii Europene Centrale.

ό   &nb 515j97f sp;  Depozitele de o zi – participantii  / institutiile de credit constituie depozite la banca centrala, avand loc astfel o absorbtie a excesului de lichiditate. Aceste depozite sunt remunerate la o rata a dobanzii prestabilita. In conditii normale, rata dobanzii la aceste depozite reprezinta un prag minim pentru dobanda de pe piata creditului de o zi. Banca centrala nu ofera garantii la aceste depozite, dobanda cu care le remunereaza fiind platibila la maturitatea acestor depozite (a doua zi).







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact