Optiuni pe indicii bursieri

OPTIUNI PE INDICII BURSIERI

Strategii cu optiuni

Strategii simple

Strategiile simple se folosesc, de obicei, atunci cand investitorii au convingeri clare in ceea ce priveste evolutia pietei si volatilitatea activului suport.

In cadrul strategiilor simple se iau pozitii folosind una sau mai multe optiuni. In 252d31c cazul unor aprecieri eronate privind evolutia pietei sau volatilitatea strategiile simple genereaza un grad ridicat de risc.

Strategiile simple se impart in:

a)       strategii long, care dupa tipul optiunii sunt long call si long put.

b)      strategii short, care, de asemenea se impart in short call si short put.

LONG CALL

Strategia de tip long call este initiata de un operator care are convingerea ca valoarea indicelui va creste urmand ca la scadenta el sa cumpere contractele la pretul de exercitare, mai mic si sa vanda la cursul pietei, mai mare, urmand ca din diferenta sa acopere valoarea primei si sa genereze si un profit.

Grafic, situatia este dupa cum urmeaza:

Long call

unde P este pretul de exercitare, iar M nivelul punctului mort.

Vom considera o optiune call pe indicele BET cu pretul de exercitare 450, prima 50 si scadenta decembrie. Optiunea este cumparata la 10 septembrie si este de tip american. Multiplicatorul este 10000 lei.

Caz 1: la 1 decembrie indicele are valoarea 585. Deoarece operatorul se asteapta ca indicele sa scada pana la scadenta va exercita optiunea obtinand un castig de:

10.000 × (575 - 450 - 50) = 750.000 lei

Caz 2: la scadenta indicele are valoarea 440. Operatorul abandoneaza prima deoarece pierderea este mai mica decat daca ar exercita optiunea. Pierderea va fi de

50 × 10.000 = 500.000 lei.

Caz 3: la scadenta indicele este cotat la 480. Operatorul va exercita optiunea, obtinand o pierdere de:

(480 - 450 - 50) × 10.000 = 200.000 lei

mai mica decat pierderea pe care ar inregistra-o daca ar abandona prima.

Caz 4: la 15 decembrie optiunea este cotata la 65 (prima). Operatorul vinde optiunea, inregistrand un profit de:

(65 - 50) × 10.000 = 150.000 lei

LONG PUT

Operatorul care adopta o strategie long put cumpara un contract in speranta ca indicele bursier ce face obiectul contractului va scadea.

Reprezentand grafic vom obtine:

Long put

Exemplu: un investitor estimeaza ca pe piata de capital se va inregistra o scadere a preturilor actiunilor si ca urmare va scadea si indicele BET. In consecinta va cumpara un contract PUT pe contractul futures care are la baza indicele BET, cu scadenta in iulie, la un pret de exercitare de 440, prima 40. Multiplicatorul este 10.000. lei

Caz 1: in luna iunie indicele coteaza la 380. Operatorul si-a schimbat opinia despre evolutia pietei si se asteapta ca aceasta sa creasca. Ca urmare isi va lichida pozitia pe piata optiunilor concomitent cu initierea unei pozitii long pe piata futures. Ca urmare:

Profit = (440 - 380 - 40) × 10.000 = 200.000 lei

Caz 2: la scadenta indicele coteaza la 455. Operatorul va abandona contractul pierzand 40 × 10.000 lei, adica 400.000 lei.

Caz 3: la scadenta indicele coteaza la 465. Operatorul va exercita contractul, cu un rezultat de

[465 - (440 + 40)] × 10.000 = - 150.000 lei,

pierderea fiind mai mica decat in cazul abandonarii contractului.

Caz 4: Inainte de scadenta optiunea se vinde pe piata la 50. Operatorul decide sa-si lichideze pozitia, obtinand un profit de:

(50 - 40) × 10.000 = 100.000 lei.

SHORT CALL

Operatorul care initiaza o strategie de tip short call mizeaza pe faptul ca piata nu va inregistra variatii mari sau se va stabiliza la nivelul prezent.

Grafic, situatia arata astfel

Short call

Ca exemplu, vom considera un investitor care vinde un CALL pe indicele S & P 500 cu scadenta in luna septembrie. Multiplicatorul este 500 $, pretul de exercitare 4330, data incheierii contractului 16 mai, prima 200.

Caz 1: la inceputul lunii septembrie, prima coteaza la 125. Operatorul decide sa isi lichideze pozitia, obtinand un castig de:

Caz 2: La scadenta indicele coteaza la 4230. Cumparatorul optiunii va abandona optiunea pentru a-si minimiza pierderea. Ca urmare operatorul va obtine un profit de:

Caz 3: la scadenta indicele are valoarea de 4430. Cumparatorul va exercita si operatorul va inregistra un castig de:

Caz 4: la scadenta indicele este cotat la 4630. Cumparatorul va exercita contractul, si, in consecinta operatorul va inregistra o pierdere de:

SHORT PUT

Strategiile de tip short put sunt initiate prin vanzarea unei optiuni put atunci cand operatorul este convins ca piata va ramane la acest nivel sau va creste usor, fara sa se inregistreze oscilatii majore.

Grafic, vom avea:

Short put

Sa presupunem ca un operator previzioneaza o crestere usoara a preturilor pe piata si vinde o optiune pe futures BET ROL cu scadenta in iunie, pret de exercitare 500 prima 20. Multiplicatorul este 10.000. lei.

Caz 1: la scadenta pretul este 520. Cumparatorul va abandona prima si ca urmare rezultatul vanzatorului va fi:

Castig = 20 × 10.000. = 200.000. lei

Caz 2: la scadenta pretul futures este 475. Cumparatorul va exercita optiunea si ca urmare rezultatul vanzatorului va fi:

Pierdere [500 - (475 + 20)] × 10.000 = 50.000 lei

Caz 3: la scadenta pretul este 490. Cumparatorul va exercita optiunea pentru a-si limita pierderea. Rezultatul vanzatorului va fi:

Castig = [20 +(490 - 500)] × 10.000 = 100.000 lei

Caz 4: la un moment dat inainte de scadenta prima coteaza pe piata la 10. Vanzatorul isi va lichida pozitia si va castiga:

(20 - 10) × 10.000 = 100.000 lei

Strategii complexe cu optiuni

Strategiile complexe cu optiuni combina mai multe optiuni sau asociaza o pozitie pe piata optiunilor cu una pe piata activului suport.

4.3.2.1 Strategii speculative

Cele mai folosite strategii complexe speculative sunt spread, strangle, straddle, strip, strap, condor si butterfly.

a) Straddle

Strategia de tip straddle este o combinatie de 2 optiuni una call si una put, avand acelasi pret de exercitare si aceeasi scadenta.

In cadrul unui long straddle se realizeaza o cumparare de call si o cumparare de put, operatorul mizand pe o fluctuatie accentuata a pietei, care sa faca astfel incat pretul activului de baza (nivelul indicelui) sa se situeze la scadenta in afara bornelor.

In cadrul unui short straddle se vand un put si un call, vanzatorul sperand intr-o fluctuatie de dimensiuni reduse a indicelui, astfel incat la scadenta acesta sa se situeze in interiorul bornelor.

Operatiunile de tip straddle au caracteristici asemanatoare operatiunilor de tip stelaj, exercitate pe piata franceza.

Exemplu pentru long straddle:

Un operator cumpara un straddle pe indicele BET la un pret de exercitare egal cu 500, prima call egala cu prima put = 50, scadenta in septembrie. Multiplicatorul pietei este 10.000. lei, optiunile ce intra in componenta straddle sunt de tip european.

Caz 1: la scadenta indicele are valoarea 380. Cumparatorul se va declara vanzator la 500 si va obtine:

500 - (380 + 2 × 50) × 10.000 = 200.000 castig.

Caz 2: indicele are valoarea 420. operatorul se va declara vanzator, limitandu-si pierderea la

(500 - 420 - 2 × 50) × 10.000 = 200.000 lei pierdere

Caz 3: indicele are valoarea 500. In acest caz pierderea cumparatorului este maxima, respectiv:

2 × 50 × 10.000 = 1.000.000 lei

Caz 4: indicele are valoarea 580. In acest caz operatorul isi limiteaza pierderea declarandu-se cumparator la 500 si obtinand acelasi rezultat ca si in cazul 2.

Caz 5: indicele are valoarea 620. Operatorul se va declara cumparator si va obtine un profit:

(620 - 500 - 2 × 50) × 10.000 = 200.000 castig.

Daca reprezentam grafic obtinem:

Long straddle

b)      Strangle

Strategia de tip strangle este o combinatie intre o optiune call la un anumit pret de exercitare si o optiune put la un pret de exercitare mai mic.

In cazul unui short strangle se vinde un call la un pret mai mare si in acelasi timp se vinde un put la un pret mai mic.

Analog in cadrul unui long strangle se cumpara un call la un pret mai mare si in acelasi timp se cumpara un put la un pret mai mic.

Fie un strangle ce are ca obiect cumpararea de optiuni pe indicele Topix. Se cumpara un call la 4500 cu prima 500 si un put la 5500 si aceeasi prima.

Pentru cumparatorul de strangle exista doua praguri de rentabilitate date de:

- diferenta dintre pretul de exercitare si suma primelor, pentru optiunea put

- suma dintre pretul de exercitare si suma primelor pentru call

Ca urmare pragurile de rentabilitate pentru operatorul ce a adoptat pozitia long strangle vor fi 3500, respectiv 6500.

La scadenta, daca nivelul Topix va fi mai mic decat 3500 sau mai mare decat 6500, cumparatorul va inregistra un profit. Daca indicele se va situa intre bornele strangle-ului, cumparatorul va inregistra o pierdere, care va fi maxima pentru intervalul (4500, 5500). Se observa ca un operator care vinde un strangle mizeaza pe o volatilitate scazuta a indicelui, in timp ce cumparatorul se asteapta la o evolutie de mari proportii a indicelui, fara, insa a sti exact sensul acestei evolutii.

Daca reprezentam grafic rezultatul pentru cumparator, vom avea:

Long strangle

Pentru vanzator graficul va fi simetric fata de axa absciselor.

Short strangle

c)       Spread

Strategia de tip SPREAD (salt) presupune combinarea a doua optiuni ce fac parte din aceeasi clasa dar din serii diferite. Spreadul presupune cumpararea si vanzarea in acelasi timp a doua CALL - uri (sau doua PUT - uri) asupra aceluiasi indice sau contract futures, insa cu preturi de exercitare sau scadente diferite. Exista doua tipuri de spread:

VERTICAL SPREAD (money spread, strike spread) care presupune cumpararea unei optiuni cu un anumit pret de exercitiu si vanzarea altei optiuni cu aceleasi caracteristici, mai putin pretul de exercitare.

HORIZONTAL SPREAD (time spread, calender spread) care presupune cumpararea unei optiuni cu o anumita scadenta si vanzarea altei optiuni, cu o scadenta diferita

La randul lor, spreadurile verticale pot fi:

salturi crescatoare ("bull spreads") - cand pretul de exercitare al CALL - ului vandut este mai mare decat pretul de exercitiu al CALL - ului cumparat (E_V > E_C); aceasta strategie se utilizeaza cand se anticipeaza o crestere a indicelui bursier;

salturi descrescatoare ("bear spreads") - atunci cand pretul de exercitiu al CALL - ului vandut este mai mic decat pretul de exercitiu al CALL - ului cumparat (E_V < E_C); aceasta strategie se utilizeaza cand se anticipeaza o scadere a cursului indicelui suport.

Exemplu pentru un bear spread pe indicele BET, scadenta in iulie, nivelul indicelui actual 500. Operatorul se asteapta la o scadere treptata a indicelui pana la 450. Ca urmare va emite o optiune put la acest pret, prima 80 si, concomitent va cumpara un put cu aceeasi scadenta la pret 490, prima 100.

La scadenta pragul de rentabilitate al operatorului va fi dat de pretul de exercitiu al optiunii cumparate din care se scade prima neta:

PR = 490 - (100 - 80) = 470

Orice pret peste 470 va genera pierderi pentru operatorul care a initiat bear spreadul. Pierderea maxima va fi limitata Ia marimea primei nete platite. Orice nivel al indicelui peste 490 va genera nivelul maxim al pierderii, adica 20 (200.000 tinand seama de multiplicatorul de 10.000 lei pentru un punct al indicelui).

Analog, in cazul unui bull spread, operatorul prevede o crestere a pietei, fara sa aiba informatii sau aprecieri precise cu privire la volatilitatea indicelui, dar doreste sa isi limiteze marimea pierderii la diferenta dintre prime.

Grafic, vom avea:

Spread

d) Butterfly

Strategia de tip butterfly porneste intotdeauna de la un straddle. Un cumparator de butterfly este un vanzator de straddle, care doreste sa-si limiteze pierderea pe care o va inregistra in cazul unei evolutii a indicelui in afara bornelor straddle - ului. Pentru a-si limita aceasta pierdere el va proceda la o cumparare de put si una de call la preturi diferite (pret put s pret call).

Daca vom considera un short straddle si vom nota cu B punctul in care profitul vanzatorului este maxim, A si C pragurile de rentabilitate la vanzarea de put, respectiv de call, atunci se va initia un long fluture prin cumpararea unei put la un pret D si a unei call la un pret E astfel incat B - D = E - B (sau B este centrul segmentului DE).

Ca exemplu avem un contract pe indicele BET ROL compus dintr-un straddle la pret 350, prima put = prima call = 11, un long put si la pret 320 un long call la 380.

Operatorul va avea doua praguri de rentabilitate, date de pret long put la care se scade prima neta, respectiv pretul long call din care se si prima neta. In afara acestor nivele ale indicelui, pierderea este maxima si limitata la suma platita initial. Castigul maxim se inregistreaza in punctul B si este de 28 (aceste valori trebuie inmultite si cu multiplicatorul pietei).

Vanzarea de butterfly este o combinatie inversa (cumparare de straddle si vanzare de strangle) si aduce profituri limitate (la suma primelor) pentru variantele in care fluctuatia cursurilor este de medie amplitudine.

Vom reprezenta grafic situatia unui long future, reprezentarea pentru short butterfly fiind simetrica fata de axa Ox in raport cu aceasta.

Long butterfly

e) Condor

Strategia de tip condor are ca punct de plecare un strangle.

Un long condor este un short strangle caruia i s-au limitat marjele de pierdere. Profitul maxim se va inregistra intre bornele strangle-ului iar pierderea va fi limitata.

Un short condor este un long strangle caruia i-au fost limitate marjele de profit.

Vom reprezenta grafic situatia unui short condor pe indicele BET. Graficul pentru un long condor se obtine prin simetrie fata de axa absciselor, ca si in cazul strategiei de tip BUTERFLY.

Vom porni de la un srangle si vom nota cu B si C preturile de exercitare la strangle, ca A si D doua puncte aflate in afara bornelor strangle-ului astfel incat sa fie indeplinite cumulativ doua conditii:

a)       A < B < C < D;

b)      B - A = D - C;

Vanzarea de condor se poate realiza prin patru combinatii de optiuni:

1) vanzare call A si D, cumparare call B si C;

2) vanzare put A si D, cumparare put B si C;

3) vanzare call A, cumparare call B, cumparare put C, vanzare put D vanzare

4) put A, cumparare put B, cumparare call C vanzare call D

Reprezentand grafic vom avea (pentru situatia 3):

Short condor

f) Strip

Aceasta strategie reprezinta, de asemenea, o varianta a tranzactiei de tip straddle si presupune o pozitie long pe 2 PUT si 1 CALL.

In cazul unei cumparari de strip investitorul se asteapta la o evolutie a pietei caracterizata de o volatilitate puternica, dar nu stie exact sensul in care aceasta evolutie va avea loc. Cu toate acestea el considera ca o scadere a pietei, reprezentata prin valoarea indicelui este mai probabila decat o crestere.

La o vanzare de strip vanzatorul previzioneaza o crestere de dimensiuni mari a valorii indicelui.

Iata reprezentarea grafica pentru un long strip:

Long strip

g)      Strap

Strategia de tip strap este compusa din pozitii long pe 2 call si o put toate avand acelasi pret de exercitiu si aceeasi scadenta.

Cumparatorul unui strap este convins ca va avea loc o evolutie de proportii a indicelui si considera ca o crestere este mult mai probabila decat o scadere.

Vanzatorul intr-o astfel de operatie, pe de alta parte, este convins de volatilitatea pietei, dar considera ca se va inregistra mai curand o scadere a acesteia.

De data aceasta voi reprezenta grafic pozitia short strap, long strap putand fi dedusa, ca si in cazul celorlalte strategii prin simetrie fata de Ox.

Short strap

STRATEGII SPECULATIVE

Hedging

Contractele cu optiuni sunt si ele utilizate in acelasi scop ca si contractele futures, adica pentru acoperire a riscului. Optiunile pe indici bursieri permit protejarea portofoliilor de actiuni impotriva riscului scaderii generale a pietei.

Strategiile privind tranzactiile cu optiuni initiate pentru acoperirea riscului presupun stabilirea numarului de pozitii pe piata optiunilor si, de asemenea a scadentei acestor optiuni. Strategiile se finalizeaza fie cu exercitarea optiunilor detinute, fie cu lasarea optiunilor sa expire fara a fi executate.

Exista doua tipuri de pozitii pentru hedgingul cu optiuni:

- long call pentru operatorii afectati de cresterea activului de baza (cei care initiaza tranzactii de tip short sale). Acest tip de tranzactii nu sunt inca practicate in Romania.

- long put, folosite de operatorii afectati de scaderea pretului activului de baza (actiuni).

Numarul de optiuni put necesare in acest caz se calculeaza dupa formula:

unde:

N - numarul de contracte cu optiuni necesare,

n - numarul de actiuni detinute,

P - cursul unei actiuni

P - pretul de exercitare al optiunii put.

Exemplu: un investitor detine 5000 actiuni Alro Slatina, care valoreaza la data de 10 ianuarie 135.000 lei conform cursului de piata. Valoarea indicelui BET ROL este de 547. Investitorul observa ca actiunile Alro evolueaza in acelasi sens cu evolutia pietei, reprezentata prin indice.

Investitorul estimeaza o reducere a valorii actiunilor Alro si automat si a indicelui si, in consecinta va adopta o pozitie long put. Optiunile put cu scadenta in martie se tranzactioneaza la un pret de exercitiu de 500, prima 20.

Pragul de rentabilitate pentru optiunea put este de 480. Numarul de optiuni necesare va fi:

135.000 × 5.000 / 500 × 10.000 lei = 135

Caz 1: previziunile investitorului se adeveresc si la scadenta indicele are valoarea 400, iar actiunile Alro se tranzactioneaza la 110.000

Pe piata spot pierderea este de:

5.000 × (135.000 - 110.000) = 125.000.000 lei

Daca investitorul nu s-ar fi protejat prin hedging ar fi pierdut 125 de milioane. Dar ca urmare cumpararii de put va obtine pe piata optiunilor un castig de:

Deci, castigul de pe piata optiunilor va compensa aproape integral pierderea.

Caz 2: previziunile nu se adeveresc si piata creste, BET avand valoarea de 575. Alro va evolua si ea la 141.000.

Pe piata optiunilor operatorul va abandona prima, pierzand:

20 × 135 × 10.000 = 27.000.000 lei

In acelasi timp pe piata actiunilor el va castiga:

5000 × (141.000 - 135.000) = 30.000.000 lei.

Pe ansamblu investitorul va inregistra un castig de 3.000.000 lei.