StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » banci si burse
Trimite articolul prin email Functiile bancii : Banci si burse Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Functiile bancii



Functiile Bancii



Functiile bancilor au evoluat in timp datorita activitatii pe care acestea au desfasurat-o. Se observa  o tendinta permanenta de largire a activitatii acestora. Din perspectiva functiilor evidente , bancile s-au transformat din agent de schimb in agent bancher care acorda credite , apoi in finantator , asumandu-si un rol esential in initierea si finantarea activitatii economice.

Functiile implicite ale bancilor au evoluat , la randul lor, in doua etape: din organizator care se situeaza 949b13j la intersectia circuitelor monetare, fiind un punct de trecere obligatorie pentru toate platile efectuate intre agenti economici si, bancile au devenit entitatile compensatoare in spatiu ale activelor monetare si compensatoare in timp ale ofertei si cererii de fonduri; ulterior , din compensatii , banca s -a transformat in creator al monedei aditionale, oferind , cu titlu de credit , solicitantilor , mai mult decat ar putea sa-i fie cerut de catre deponentii cu titlu de restituire a  depozitelor , precum si in creatii ale afacerilor , stimuland direct initiativa economica.








Functiile compensatoare in spatiu




Functia compensatoare in spatiu este un timp al functiei de tehnica bancara si se manifesta prin cunoasterea si aprecierea mai multor elemente.

Un prim element este acela ca circuitului economic ii corespunde circuitului banesc. Organizarea decontarilor intre agentii economici (intre producatori si consumatori); efectuarea viramentelor in conturile acestora deschise la banci; transferul de fonduri dintr-un loc in altul reprezinta compensarea  platilor , a creantelor , a altor drepturi  si obligatii intre clientii bancii pe de o parte si intre acestia si banca pe de alta parte, care se produc ca urmare a relatiilor economice  dintre acestia atat in interirul granitelor tarii (interne) cat si in afara granitei (internationale- externe).

In calitate de casier al clientelei sale , banca efectueaza  colectarea resurselor in depozite bancare si  executa ordinele acestora de incasari  si plati ( la vedere si la termen) si executa ordinele acestora de incasari si plati , din contul curent sau din depozitele la vedere , utilizand instrumente traditionale (cecul , viramentul , cambia si biletul la ordin) sau tehnicile moderne de plata ( avizele de prelevare, cardurile bancare si transferurile electronice de fonduri).

In cazul platii imediate, , agentul economic care importa sau exporta marfuri cu plata in depozite trebuie sa cumpere , respectiv sa vanda depozitele cerute sau oferite de clientul sau. Aceste operatiuni genereaza piata valutara. De fapt , bancile compenseaza ordinele de cumparare si de vanzare de devize ale clientului si nu cumpara sau  vinde pe piata valutara decat solalul fiecarui crit de devize. Aceasta cumparare sau vanzare presupune o negociere care la randul ei necesita o cotatie adica un pret al valutei respective.

Viramentele se efectueaza la bancile compensatoare numite banci de clearing.Fiecare banca isi alege pentru fiecare valuta o banca corespondenta cu rol de clearing[1].





           Functia compensatoare in timp





Finantand atat pe producatori cat si pe distribuitori, dar si pe consumatori, bancile se implica pe intreg circuitul economic. Este cunoscut faptul ca ,unii agenti economici produc mai mult decat consuma, degajand un surplus de resurse care corespunde in expresie baneasca unei capacitati de autofinantare , iar altii consuma mai mult decat produc generand o cerere de finantare. Manifestatrea acestor fenomene determina tocmai vocatia compensatoare in timp a bancii. Decalajele existente in mod normal intre efectuarea cheltuielilor si incasarea veniturilor, conduc la acoperirea perioadei respective cu resursele necesare prin intermediul bancii.Decalajele intre cheltuieli si venituri pot sa acopere doua nivele: a) la nivelul casieriei agentului economic intre incasarile zilnice si platile lunare care se exprima fie intr-un excedent de numerar, bancii revenindu-i rolul de clector de numerar si trezorier  fie, intr-un definit de numerar, bancii ii revine rolul de a compensa decalajele in timp pentru creditele spot; b) la nivelul circuitului economic pot aparea decalaje in timp intre venituri si cheltuieli in anumite segmente ale circuitului economic , unii agenti economici sunt generatori de capacitati de finantare, iar alti deficitari de capacitati de finantare care vor cere bancii finantare.

          Pe plan international, tarile sunt intr-o situatie asemanatoare. Aceasta realitate genereaza un flux constant al capacitatilor de economisire ale unor tari spre nevoile de finantare ale altor tari. Prin finantarea exporturilor de tehnologie, bancile inlesnesc expansiunea externa a economiei nationale sub forma exportului sau importului de capital. Totodata, finantand exportul de bunuri si servicii, bancile tarilor dezvoltate sustin consumul tarilor mai putin dezvoltate.

          Astfel, la nivel international, locul agentilor economici si al consumatorilor este luat de natiuni.






       Functia de creatie monetara





Fiecarei economii ii corespund la un moment dat un anumit stoc monetar alcatuit,in principal din moneda scripturala, creata de banci, si nu din moneda fiduciara(bancnote si monede aflate in circulatie in momentul respectiv).



         Concretizarea potentialului de creatie monetara depinde de cererea de finantare din partea agentilor economici si de interesul bancilor de a acorda credite. In perioadele de crestere economica coeficientul de multiplicare creste, iar in cele de recesiune scade.

          Functia creatoare a bancii este limitata. Limitelor fizice ale posibilitatii de creditare li  se adauga limitele determinate de operatiunile de retragere de fonduri. In cazul in care banca apeleza la facilitatile de refinantare ale Bancii Nationale a Romaniei, banca centrala va crea ea insa si moneda. De asemenea, capacitatea de creditare a bancii este limitata si de obligatia acesteia de a detine permanent un sold creditor in contul pe care trebuie sa-l deschida la banca centrala.

          Limitele artificiale ale creatiei de moneda scripturala decurg din politica monetara exercitata de Banca Nationala a Romaniei, prin intermediul urmatoarelor instrumente: taxa rescontului[2], selectia titlurilor admise la rescont, stabilirea plafonului de rescontare si rezervele minime impuse bancilor.







       Functia de creatie economica





Functia de creatie economica se manifesta atat in domeniul strict financiar, cat si in cel bancar.

In domeniul financiar aceasta functie se manifesta sub mai multe forme. In primul rand, bancile participa la formarea, consolidarea capitalului social al agentilor economici, societatilor comerciale, regulilor autonome. In al doilea rand, acorda credite bancare societatilor comerciale si persoanelor fizice, cu respectarea cerintelor prudentiale prevazute de legea bancara. Aceasta functie se manifesta si in acordarea de imprumuturi participative socieatilor comerciale la care are calitatea de actionar sau asociat.

In domeniul tehnic bancar, functia de creatie economica a bancilor, se manifesta sub urmatoarele forme: a) bancile au rol de „consilier” financiar al uniattilor economice in cautarea resurselor necesare, sau de mijloace de investire a resurselor disponibile aflate in gestiunea economiei la un moment dat; b) bancile acorda asistenta de specialitate la solicitarea agentilor economici, in domenii ca: majorare de capital, contractarea de credite, decontari banesti, punand la dispozitie reteaua lor de ghisee specializate in astfel de operatiuni bancare[3].

Pe langa aceste functii principale ale bancilor, acestea mai indeplinesc un rol important in economie care consta in: retragerea de capitaluri banesti disponibile si acordarea de imprumuturi capitalului financiar; imobilizarea unei parti insemnate din veniturile banesti ale diferitelor clase si categorii sociale(populatie, organizatii non-guvernamentale, sindicate), precum si transformarea acestora in capital de imprumut; emiterea titlurilor de valoare a actiunilor si obligatiunilor, a titlurilor de credit.

In economia contemporana rolul bancilor este unic sau special, comparatia cu alti agenti economici din sectorul real sau financiar, dezvoltarea bancara asigurand,in ultima instanta, structura necesara functonarii economiei de piata[4].




Luminita Ristea,Managementul societatilor bancare si institutiilor financiare, Ed. Muntenia&Leda, Constanta, 2002, p.73,74.

Rescontul este modalitatea traditionala de refinantare a bancilor si consta in vanzarea, la cererea bancii, a unor titluri de creanta pe termen scurt sau mediu, catre banca centrala, in schimbul unei sume de bani reprezentand valoarea nominala a creantei, diminuata cu o taxa de rescont stabilita anticipat.

Luminita Ristea, Managementul societatilor bancare si institutiilor financiare, Ed. Muntenia&Leda, Constanta, 2002, p. 76.

Aurel Octavian Berea, Octavian Antonio Berea, Orientari in activitatea bancara contemporana, Ed. Expert, Bucuresti,1999, p. 14.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact