StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale ˇ Fise fiscale ˇ Situatii financiare ˇ Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Sistemul financiar-bancar
Trimite articolul prin email Componentele sistemului financiar-bancar : Sistemul financiar-bancar Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Componentele sistemului financiar-bancar



Economia de piata este un mecanism complex de organizare si functionare, fata de care statul nu poate ramane un simplu spectator sau obsertor, ci este implicat atat direct, cat si indirect. Astfel, statul asigura cadrul ju-ridic-legislativ pentru desfasurarea activitatii social-economice si conditiile de exercitare a liberei initiative de catre agentii economici. In anumite imprejurari, statul ia masuri pentru sustinerea economiei in ansamblu sau a unor ramuri, domenii, zone ale tarii, acorda subventii, inlesniri fiscale, mediaza conflictele de munca etc.
Statul se implica in economia de piata si sub alte forme. Astfel, in toate tarile exista firme ce apartin administratiei de stat, centrale sau locale, care produc bunuri si servicii, incadrandu-se in economia de piata. Statul plateste salarii personalului care lucreaza in administratie, incaseaza impozite si taxe de la agentii ec



onomici si grupe de populatie, finanteaza investitii, acorda pensii, burse, ajutoare, alocatii, credite prin bancile la care detine capital, fiind in acelasi timp un mare consumator de bunuri si servicii pentru organele administratiei, armatei etc.
In economia de piata, statul influenteaza mai mult sau mai putin activitatea economica, prin intermediul sectorului public, care se deosebeste ca marime si structura de la o tara la alta si de la o perioada la alta. De pilda, in S.U.A., Japonia, Elvetia, Suedia, Danemarca intreprinderile de stat detin un loc modest in economia nationala, in timp ce in Franta, Italia, Germania, Anglia unitatile de stat detin o pondere importanta in produsul national brut.
Sectorul public influenteaza atat oferta, cat si cererea de bunuri.In unele tari, statul absoarbe o parte importanta din productia totala de bunuri si servicii pentru cerintele armatei, unitatilor de intamant, sanatate, de administratie, ca si pentru economie.
Statul roman participa direct la conducerea economiei nationale in calitatea sa de agent economic.
Procesul de pritizare a mijloacelor de productie, inaugurat de Revolutia din decembrie 1989, se desfasura treptat, in decursul mai multor ani.
In urma incheierii acestui proces, desi se vor reduce dimensiunile sectorului public, totusi vor ramane in proprietatea statului mai multe intreprinderi din ramurile strategice ale economiei nationale, precum si cele care prezinta un interes deosebit pentru satisfacerea principalelor cerinte sociale. Concomitent, vor exista numeroase intreprinderi mixte, in care o parte importanta a capitalului social apartine statului, iar o alta parte fi detinuta de persoane juridice si fizice romane sau/si straine.
Economisti si agenti economici din mai multe tari sustin ca guvernul tarii este responsabil de cresterea preturilor, a impozitelor, taxelor ; de asemenea, ca ar fi raspunzator daca o firma da faliment, daca activitatea so-cial-economica nu se desfasoara normal si ca statul ar trebui sa se implice mai mult in viata tarii.
Cu toate acestea trebuie spus ca statul nu poate dicta agentilor economici ce sa faca, deoarece libertatea lor este sacra si inviolabila. Desi organele administratiei de stat, centrale si locale sunt numeroase, ele pot actiona in limitele autonomiei lor, fapt ce determina o limitare generala a implicarii statului in viata economica.
Statul este un agent economic cu actiuni complexe, folosind mai multe mijloace cum sunt : sistemul financiar-bancar (cu deosebire bugetul de stat si bugetele locale), institutiile financiare si bancare, sistemul fiscal, creditul, programarea economica etc.
Sistemul financiar-bancar este alcatuit din mai multe grupe de relatii social-economice banesti, din mai multe componente determinate de particularitatile pe care le prezinta relatiile financiare si bancare. Fiecare componenta a sistemului financiar-bancar exprima ' in forma generalizata ' anumite fenomene si procese economice, anumite relatii financiare sau bancare cu trasaturi specifice, bine determinate intre ele, determinate de felul instrumentelor financiare si bancare folosite pentru constituirea si gestionarea fondului respectiv in desfasurarea reproductiei sociale sau in satisfacerea altor cerinte obstesti, precum si de modul verificarii utilizarii resurselor materiale si banesti.
Sistemul financiar-bancar al tarii noastre este alcatuit din : A) sistemul financiar-bancar public si B) sistemul financiar-bancar prit.
A) Sistemul financiar-bancar public cuprinde : a) Finantele regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat si ale ramurilor economiei nationale ; b) Bugetul de stat si bugetele locale; c) Asigurarile sociale de stat; d) Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila; e) Creditul.
a) Finantele regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de sta si ale ramurilor economiei nationale constituie componenta de baza a sistemului financiar-bancar public care cuprinde acele relatii social-economice banesti prin intermediul carora, in procesul repartizarii produsului national brut creat in interiorul lor, se formeaza si se utilizeaza fondurile proprii ale acestor unitati si ale ramurilor economiei nationale si se constituie fondurile banesti ale statului.
Ca producatori autonomi, regiile autonome si societatile comercio'e adopta deciziile privind volumul si structura productiei lor, sursele de aprovizionare cu materii prime, materiale, combustibil, numarul personalului,, destinatia produselor, investitiile ce le efectueaza etc. De asemenea, ele hotarasc destinatiile ce se dau profitului net, fondului de dezvoltare, fondului de amortizare si a celorlalte fonduri proprii si imprumutate. Acesti agenti economici silesc marimea si destinatiile investitiilor, nivelul si structura stocurilor de lori materiale, respectiv nivelul fondului de amortizare.
Statul achizitioneaza cantitati importante de mijloace de productie si bunuri de consun de. la agentii economici care ofera conditiile cele mai antajoase de livrare.
Comenzile de stat sunt o importanta cale de influentare a activitatii economice, deoarece agentii economici isi adapteaza productia la cererea sectorului public si trebuie sa lucreze la costurile de productie recunoscute ca fundamentate.
Regiile autonome si societatile comerciale intretin relatii banesti cu alte unitati economice, cu personalul lor, cu organele ierarhic superioare, cu Ministerul Finantelor, bancile etc. ; aceste relatii se folosesc in procesul aprovizionarii, productiei si desfacerii. Din totalitatea acestor relatii banesti numai acelea sunt relatii financiare care se utilizeaza in legatura cu formarea si utilizarea fondurilor acestora, precum si cele privind constituirea fondurilor banesti necesare satisfacerii cerintelor generale ale societatii.
Finantele acestor agenti economici contribuie la constituirea si folosirea fondurilor lor proprii, la desfasurarea normala a activitatii economico-sociale si financiare, stimularea personalului propriu, folosirea cu eficienta maxima a resurselor intreprinderilor, cresterea renilitatii, accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante, intarirea continua a gestiunii economico-finan-ciare. Finantele regiilor autonome, societatilor comerciale si ale ramurilor economiei nationale contribuie si la constituirea fondurilor financiare ale-statului necesare infaptuirii actiunilor social-culturale, dezvoltarii economice, apararii nationale etc. Astfel, acesti agenti economici platesc la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe profit, taxa pe loarea adaugata, participa cu contributii la alimentarea fondurilor asigurarilor sociale de stat, platesc prime de asigurare la fondul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila, participa la constituirea capitalului social al altor intreprinderi. Resursele banesti temporar disponibile ale unitatilor economice cu capital, de stat aflate in conturile bancare sunt folosite ca resurse de creditare.
De la regiile autonome si societatile comerciale pornesc principalele fluxuri de resurse financiare catre bugetul statului, asigurarile sociale, societatile de asigurari si reasigurari, banci etc.
b) Bugetul de stat si bugetele locale constituie componenta centrala a sistemului financiar-bancar care cuprinde o parte a relatiilor social-economice banesti, prin mijlocirea carora se constituie si se administreaza fondul bugetar care este principalul fond banesc al statului.
Constituirea si gestionarea fondului bugetar antreneaza o serie de fluxuri; banesti de la agentii economici si persoanele fizice sub urmatoarele forme : impoz


ite si taxe, venituri din exploatarea si inchirierea unor bunuri ale statului, de la institutiile publice, imprumuturi contractate de stat pentru finantarea unor obiective sau pentru acoperirea deficitului bugetar etc.
Din buget se realizeaza si numeroase fluxuri banesti in sens invers, catre diversi beneficiari sub formele : finantarea unor obiective de investitii cu caracter economic, social, cultural, administrativ, de aparare nationala etc.; se aloca resurse banesti pentru functionarea institutiilor de intamant de toate gradele, cultura, arta, pentru ocrotirea sanatatii populatiei, pentru asistenta sociala ; se fac transferuri de resurse banesti (alocatii pentru 'copii, bursej ajutoare si alte indemnizatii), pentru cei lipsiti de surse de venituri (elevi, studenti, copii orfani, abandonati si bolnavi cronici, batrani, duve, inlizi s.a.) ; se acorda temporar unele fonduri bancilor pentru acordarea de credite agentilor economici si populatiei.
De la bugetul de stat se acorda subventii regiilor autonome si societatilor comerciale pentru finantarea unor obiective de investitii de mare loare sau de importanta nationala (in industria energetica, extracti, transporturi, telecomunicatii, de armament etc.) in cazurile in care unitatile respective sunt nerenile sau cu renilitate redusa si nu-si pot procura fondurile proprii si nici pe cele de imprumut de pe piata, ca urmare a imposibilitatii rambursarii la scadenta.
De asemenea, de la buget se finanteaza infrastructura : constructii si modernizari de drumuri si poduri, de autostrazi, intretinerea cailor navigabile in stare de functionare, apararea zonelor si localitatilor de inundatii, modernizarea porturilor si aeroporturilor si dotarea lor cu aparatura necesara etc.
Din bugetul statului se finanteaza principalele lucrari de cercetare stiintifica, prospectarea geologica pentru descoperirea de noi zacaminte.
Prin intermediul cheltuielilor bugetare, statul influenteaza volumul si structura fondului de acumulare si ale celui de consum, creeaza conditii pentru adaptarea ofertei de forta de munca in concordanta cu cererea, asigurarea starii de sanatate a populatiei, protejarea celor deficienti si lipsiti de conditii de trai.
Bugetul statului este, in acelasi timp, principalul financiar anual al statului, realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor decurgand din coordonarea lui cu programul dezvoltarii economice si sociale a tarii, el contribuie la distribuirea si redistribuirea unei importante parti din produsul national brut, la efectuarea controlului sistematic asupra activitatii economice, sociale, culturale, financiare etc.
c) Asigurarile sociale de stat cuprind relatiile social-economice banesti prin mijlocirea carora se constituie si se administreaza fondurile banesti necesare ocrotirii cetatenilor in cazul pierderii temporare sau definitive a capacitatii de munca, la batranete si in alte situatii.
Fondurile asigurarilor sociale de stat se constituie din contributiile platite de unitatile cu capital de stat, cooperativele de consum si de credit, a agentilor economici cu capital prit si in mica masura din contributia salariatilor.
Asigurarile sociale de stat ocrotesc salariatii din unitatile de stat, din raie prite, din cooperativele de consum si de credit, precum si pensionarii si membrii de familie carora li se acorda indemnizatii, ajutoare, pensii, tratament balnear.
Prin asigurarile sociale se exercita controlul asupra constituirii si gestionarii fondurilor banesti destinate ocrotirii cetatenilor prin asigurarile sociale.
d) Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila cuprind relatiile banesti prin mijlocirea carora se constituie fondul banesc necesar atat pentru refacerea bunurilor ariate sau distruse de calamitati ale naturii si de accidente, repararea unor prejudicii, cat si pentru plata sumelor asigurate cuvenite persoanelor cuprinse in asigurari. De asemenea, prin aceste asigurari se finanteaza masurile de preintampinare, limitare si combatere a daunelor. Fondul de asigurare se formeaza pe seama primelor de asigurare prin efectul legii si facultative platite de catre regiile autonome, societatile comerciale, intreprinderile mixte, unitatile cooperatiste, prite si persoanele fizice asigurate.
e) Creditul exprima, de asemenea, relatiile banesti prin mijlocirea carora se mobilizeaza disponibilitatile temporare de capital din economia nationala si de la populatie si se acorda imprumuturi regiilor autonome, societatilor comerciale, unitatilor cooperatiste, intreprinderilor mixte, prite, persoanelor fizice pentru productie, circulatia marfurilor etc.
Cand capitalul social al agentilor economici este insuficient pentru a face fata unor dezvoltari importante, ei pot apela la credite bancare, "emiterea de actiuni sau de obligatiuni.
Pentru acordarea de credite agentilor economici si populatiei, bancile folosesc fondurile lor proprii (capital si rezerve), precum si resursele banesti temporar disponibile din economie, de la persoanele fizice care se atrag de pe piata. De asemenea, bancile pot folosi pentru creditare sumele primite de la fondurile de resurse financiare publice (sume rezultate din nzarea locuintelor din fondul locativ de stat, pritizarea unor uzine, fabrici, ferme, alte bunuri de stat), eventualele credite primite de la organisme financiar-bancare internationale.
Astazi bancile cu capital de stat detin partea principala a capitalului bancar, a depozitelor si a creditelor acordate. De asemenea, in economia noastra fiinteaza si bancile prite, cooperatiste, mixte si straine.
Creditul cooperatist se acorda in mediul satesc de catre cooperativele de credit (bancile cooperatiste).
Creditul public se poate prezenta sub doua forme : a) mobilizarea economiilor banesti de la C.E.C. si b) subscrieri la imprumuturile publice.
B. Pe langa fondurile constituite in cadrul sistemului financiar publicAť in tara noastra se formeaza si o serie de fonduri prite de resurse financiare prin sistemul financiar-bancar prit care cuprinde : finantele intreprinderilor prite; asigurarile sociale ale cooperativelor mestesugaresti si mestesugarilor cu ateliere proprii, ale taranimii, ale avocatilor si slujitorilor cultelor; creditul bancilor prite si cooperatiste ; asigurarile societatilor prite de asigurari si reasigurari; resursele caselor de ajutor reciproc.Intre componentele sistemului financiar-bancar al tarii noastre exista o stransa legatura, o influenta reciproca si continua. Asa, spre exemplu, finantele regiilor autonome, societatilor comerciale si ale ramurilor economiei nationale sunt corelate cu bugetul de stat prin rsamintele pe care le fac si alocatiile pe care, eventual, le primesc de la buget. Unitatile economice prele contributiile pentru asigurarile sociale de stat, platesc prime de asigurare, primesc desubiri de la societatile de asigurare, mijloacele banesti libere ale regiilor autonome, societatilor comerciale si ale cooperativelor, ale intreprinderilor mixte, prite, aflate in conturi la banca sunt folosite ca resurse de creditare a economiei nationale etc. Bugetul este corelat cu asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila de la care primeste o parte din beneficiul realizat, precum si cu creditul, deoarece mijloacele disponibile ale statului, ale regiilor autonome, societatilor comerciale, ale cooperativelor, ale intreprinderilor mixte si prite sunt utilizate ca resurse de creditare a economiei nationale.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sistemul financiar-bancar

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare