StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Sistemul financiar-bancar

Institutii cu atributii financiare sl bancare

Aparatul financiar-bancar esle constituit din mai multe institutii, organe specializate care, din punct de dere organizatoric, corespund componentelor sistemului financiar-bancar. Sistemul financiar-bancar face parte din baza economica a societatii, in timp ce institutiile financiare si bancare, ca parte componenta a aparatului de stat, sunt cuprinse in suprastructura societatii.
Institutiile financiare si bancare joaca un rol de prim ordin in infaptuirea politicii economico-financiare a statului si a obiectilor economico-sociale, avand menirea de a influenta si dirija toate actele economice.
Institutiile financiare si bancare, folosind tot mai eficient instrumentele respecti, asigura mobilizarea integrala si la termen a resurselor banesti necesare constituirii fondurilor financiare din economie ; ele trebuie sa fie prezente la toate treptele economiei nation


ale si, in mod deosebit, la nilul agentilor economici unde se desfasoara procesul productiei materiale si sa exercite o influenta activa asupra gospodaririi rationale a resurselor materiale si banesti.
Institutiile financiare si bancare exercita un control permanent asupra tuturor agentilor economici si institutiilor cu privire la indeplinirea sarcinilor de productie si financiare, asupra utilizarii eficiente a capitalului fix si a celui circulant, reducerii costurilor si cresterii renilitatii, asupra platii complete si la timp a impozitelor etc, precum si in ceea ce priste existenta garantiei si rambursarea creditelor la scadenta, respectarea disciplinei financiare, de credit si de decontari.
Institutiile financiare si bancare sunt conduse, indrumate si coordonate de catre Parlament ' ca organ suprem al puterii legislati ' care dezbate si adopta bugetul public national si contul general anual de incheiere a exercitiului bugetar, instituie nituri bugetare, adopta legi privind activitatea financiara si bancara, exercita controlul financiar etc.In calitate de organ suprem al puterii administrati Gurnul exercita conducerea generala a activitatii executi in domeniul finantelor publice pe intregul teritoriu al tarii, urmarind dezvoltarea echilibrata a ramurilor economiei nationale. Gurnul conduce, coordoneaza si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe ale administratiei centrale, a organelor locale ale administratiei de slat, elaboreaza proiectul bugetului de stat, intocmeste raportul general cu privire la realizarea bugetului si contul general anual de executie a bugetului de stat pe care le supune spre dezbatere si adoptare Parlamentului si sileste masurile pentru infaptuirea lor.
Gurnul aproba trimestrial limitele emisiunii de moneda, examineaza periodic situatia financiara a economiei nationale, pe ramuri economice si pe domenii de activitate, analizeaza mersul executarii niturilor si cheltuielilor bugetului public national, studiaza executarea celorlalte uri financiare. De asemenea, sileste masurile care urmeaza a fi luate pentru realizarea resurselor financiare necesare dezvoltarii economico-sociale a tarii, se preocupa de realizarea si mentinerea echilibrului financiar, monetar si valutar, de continua intarire a rolului finantelor si creditului, de infaptuirea unei circulatii banesti sanatoase si obtinerea eficientei maxime in toate domeniile de activitate. Gurnul este autorizat sa elaboreze programe de masuri pentru intarirea raspunderii in gestionarea banului public, cu privire la cresterea productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de productie si de circulatie si, in primul rand, a celor materiale, utilizarea integrala a capacitatilor de productie, rationalizarea cheltuielilor administrativ-gospoda-resti, infaptuirea gestiunii economice si autofinantarii, aplicarea unui regim strict de economii, cresterea eficientei economice, combaterea oricarei forme de risipa, sa introduca modificari in volumul si structura niturilor si cheltuielilor bugetare in concordanta cu masurile care se iau in economie, sa utilizeze in cursul anului niturile realizate peste cele prevazute initial pentru finantarea unor actiuni noi referitoare la dezvoltarea economico-sociala a tarii, sa exercite conducerea generala si controlul asupra institutiilor centrale, financiare si bancare.
Consiliile locale ca organe locale ale puterii de stat solutioneaza toate problemele de importanta locala, avand urmatoarele atributii: dezbaterea si adoptarea bugetului local, aprobarea contului anual de incheiere a exercitiului bugetar, silirea de impozite si taxe locale. Consiliile locale ale judetelor dezbat si adopta bugetul propriu (judetean), bugetul judetului, aproba repartizarea cheltuielilor si niturilor intre bugetele locale de pe teritoriul judetului, precum si resursele si modalitatile de echilibrare bugetara locala, exercita convoiul in toate domeniile de activitate locala.
Prefecturile si primariile ca organe locale ale administratiei de stat elaboreaza, cu concursul institutiilor financiare locale, proiectul bugetului local din fiecare an si il supune spre dezbatere si adoptare consiliului local, actioneaza pentru incasarea niturilor unitatilor economice si social-culturale, rifica modul cum este condusa conilitatea executiei de casa a bugetului, controleaza activitatea economica, financiara si informeaza periodic, prin rapoarte si dari de seama, organele ierarhic superioare asupra mersului executarii bugetului local. De asemenea, intocmesc contul anual de incheiere a exercitiului bugetar.
Prefecturile judetene si primaria capitalei examineaza si aproba bugetele centralizate de nituri si cheltuieli privind autofinantarea unitatilor locale, aproba unele virari de credite bugetare etc.
Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public; de asemenea, exercita atributii jurisdictionale.
Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, in care se cuprind si entualele nereguli constatate. La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament sunt independenti si inamovibili conform prederilor legale. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de legea pentru judecatori.
Corpul de control economico-financiar de pe langa primul ministru al Gurnului exercita controlul prentiv asupra executarii cheltuielilor bugetului de stat, informeaza Gurnul asupra executarii bugetului si prezinta propuneri de imbunatatire a activitatii.
Alaturi de Curtea de Conturi, Corpul de control economico-financiar al primului ministru al Gurnului, institutiile financiare si -bancare ale tarii noastre sunt urmatoarele: compartimentele financiar-conile din regiile autonome si societatile comerciale si din ministere, compartimentele financiar-conile din unitatile si uniunile cooperatiste; Ministerul Finantelor, directiile, administratiile, circumscriptiile financiare si perceptiile rurale; Directia generala a asigurarilor sociale si pensiilor din Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si unitatile sale locale; Casa de asigurari sociale si pensii a cooperatiei mestesugaresti si filialele sale; Societatile de asigurare si organele lor teritoriale, Banca Nationala a Romaniei; Banca Romana de Dezvoltare; Banca Agricola; Banca Comerciala Romana; Banca Romana de Comert Exterior; Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa; Banca de Credit Cooperatist; Casa de Economii si Consemnaliuni; Cooperatile de credit.
timentele financiar-conile din regiile autonome si societoiile comerciale au, in general, urmatoarele atributii ;
' gestioneaza actile, intretin relatiile cu salariatii, furnizorii si cumparatorii, cu bancile, cu organele financiare ;
' elaboreaza proiectul bugetului anual de nituri si cheltuieli, bugetul de finantare si creditare a institiilor;
' dupa aprobarea acestor bugete, iau masuri pentru buna executare a indicatorilor lor, preocupandu-se indeaproape de realizarea resurselor necesare finantarii complete si la timp a tuturor actiunilor. in acest scop, conlucreaza cu institutiile financiare, cu bancile etc. atat in derea platii la timp si in cuantumul silit a impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adaugata, a amortismentelor etc, cat si in derea primirii creditelor de la banca, folosirii lor eficiente si a rambursarii acestora la scadenta etc. ;
' determina necesarul de acti circulante, se preocupa de folosirea rationala si de accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant, urmaresc situatia stocurilor de valori materiale, iau masuri pentru prenirea imobilizarilor de resurse si incadrarea in cuantumul total al actilor circulante ;
' intocmesc corect si la timp documentele de incasari si plati in numerar si prin virament (trezoreria agentului economic), le introduc in banca, controland inregistrarea lor in extrasele de cont de. la banca si in registrul de casa intocmit de casier;
' organizeaza si exercita controlul financiar prentiv si controlul gestionar de fond, asupra modului de gospodarire a resurselor materiale si banesti, sisteaza cheltuielile neeconomicoase, inoportune si ilegale, combat abuzurile, risipa si fac propuneri de imbunatatire a activitatii economico-financiare a agentilor economici respectivi;
' negociaza de comun acord cu beneficiarii preturi si tarife la produsele din competenta agentului economic si, in anumite limite, calculeaza bonificatii sau adaosuri;
' primesc fisele de calcul a drepturilor banesti care se cuvin lucratorilor si intocmesc, pe baza lor, statele de plata a salariilor si a altor drepturi banesti, calculand, in acelasi timp, pe baza actelor respecti, retinerile ce urmeaza sa se faca celor ce au imputatii, rate lunare, pensii alimentare etc. Fac operatiuni de trezorerie in numerar, potrivit normelor de casa, iau masuri privind securitatea banilor si a ailor valori aflate in casa, rifica respectarea disciplinei de casa ;
' examineaza periodic activitatea economico-financiara a unitatii, eficienta capitalului fix si a celui circulant, evolutia cuantumului profitului realizat, a structurii cheltuielilor materiale, randamentul capitalului (raport intre incasari ' cifra de afaceri ' si capital), renilitatea capitalului (raport intre profit si capital), precum si alti indicatori financiari, corelatia dintre ei ca aparat de masura si control si intocmesc rapoarte si dari de seama, releva entualele deficiente si fac propuneri de imbunatatire a activitatii;
' periodic, efectueaza inntarierea bunurilor patrimoniale si iau masurile necesare pentru asigurarea integritatii avutului public si privat, organizeaza si conduc conilitatea, intocmesc bilantul, contul de profit si pierderi si situatia principalilor indicatori economico-financiari.
Directiile finantc-preturi din ministere conduc si coordoneaza activitatea financiara a unitatilor din subordine, elaboreaza bugetul de nituri si cheltuieli si redistribuie unele resurse financiare la nilul ministerului; solicita credite de la banca, tin evidenta tuturor niturilor si cheltuielilor, controleaza si analizeaza activitatea agentilor economici, fac propuneri pentru imbunatatirea muncii, iau masuri pentru cresterea renilitatii si intarirea disciplinei financiare, de credit, de decontari si de casa.
Corn parii meni ele financiar-conile din unitatile si uniunile cooperatiste au, in principiu, aceleasi atributii ca si cele din regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat.
Ministerul Finantelor este organul central de specialitate al administratiei de stat care aplica strategia si programul Gurnului Romaniei in domeniul finantelor, exercita administrarea generala a finantelor publice si actioneaza pentru stimularea desfasurarii activitatii economice pe criterii de eficienta, renilitate si echilibru economic, prin folosirea instrumentelor economice, financiare si monetar-valutare, in concordanta cu cerintele economiei de piata.In economia nationala, Ministerul Finantelor indeplineste sarcini de mare raspundere, cum sunt : conducerea la nil macroeconomic a economiei financiare nationale si supragherea financiara a intreprinderilor si a institutiilor publice; realizarea si mentinerea echilibrului financiar si monetar-valutar al economiei nationale ; infaptuirea politicii fiscale a statului si intocmirea inntarului general al patrimoniului statului si a avutiei nationale ; supragherea creditarii economiei, a activitatii de asigurare, a institutiilor, caselor de pensii si ocrotiri sociale ; avizarea proiectelor de legi, hotarari gurnamentale si ale administratiei locale ; realizeaza si controleaza procesul de formare a preturilor si tarifelor in economie, in directia liberalizarii acestora si asigurarii dezvoltarii eeonomico-sociale ; exercitarea controlului economico-financiar al utilizarii eficiente a resurselor materiale si financiare proprietate publica, al constituirii niturilor si efectuarii cheltuielilor statului, respectarea legalitatii in activitatea economico-financiara ; efectuarea controlului operativ si inopinat in derea descoperirii infractiunilor fiscale, financiare si de ubire a statului ; initierea, negocierea si incheierea de acorduri internationale in domeniul relatiilor financiare si monetar-valutare; este reprezentantul Romaniei la organizai iile internationale cu caracter financiar-monetar.
In derea indeplinirii sarcinilor sale, Ministerul Finantelor are o serie de atributii importante. El intocmeste lucrarile privind proiectul bugetului de stat, sileste clasificatia bugetara a niturilor si cheltuielilor statului si institutiilor publice, clasificatia indicatorilor financiari ce se folosesc in economie, metodologia de elaborare a bugetelor de nituri si cheltuieli, procedura de elaborare si executare a bugetelor locale, elaboreaza normele privind executarea de casa a bugetului, aproba repartizarea pe trimestre a niturilor si cheltuielilor bugetare, precum si cererile de deschidere de credite bugetare, avizeaza cererile de suplimentare a cheltuielilor cu acoperirea din rezerva bugetara la dispozitia Gurnului, intocmeste si prezinta trimestrial Gurnului rapoarte asupra executiei bugetului, pregateste darile de seama conile asupra executiei bugetului, elaboreaza propuneri referitoare la legislatia privind niturile statului, la silirea, urmarirea, incasarea si controlul niturilor statului.
Ministerul Finantelor participa la elaborarea programului economic al Gurnului cu deosebire la armonizarea obiectilor economico-sociale cu cele financiare, si monetar-valutare, consolidarea echilibrului in toate domeniile,, analizeaza si propune masuri pentru crearea, supragherea si mentinerea cadrului general de constituire si stimulare in economie a formarii surselor de capital, stimularea procesului de economisire, a institiilor de capital, in activitati producti si de servicii de catre agentii economici, indiferent de forma de proprietate, analizeaza rezultatele financiare ale activitatii economice, pe ansamblul economiei nationale, pe ramuri, forme de proprietate, intreprinderi, evolutia situatiei financiare si monetar-valutare pe economie si propune Gurnului masuri care sa conduca la dezvoltarea economico-sociala, realizarea echilibrului economic si de promovare a relatiilor economice externe in conditii avantajoase, urmareste cazurile de dezechilibru financiar al regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat, internind in cazuri justificate cu masuri pentru redresare.
Concomitent, Ministerul Finante
lor elaboreaza propuneri privind programele financiare si monetar-valutare, cu obiecti anuale si pe termen mediu si lung pe care le prezinta spre, aprobare Gurnului, elaboreaza balanta financiara generala a economiei referitoare la sursele existente si proiectia cresterii, utilizarii si modificarii acestora cu desfasurarea pe ramuri economice si forme de proprietate, efectueaza analize in executie si propune sau ia masuri corespunzatoare, urmareste formarea, atragerea si circulatia capitalurilor in economie,'folosirea creditului in dezvoltarea echilibrata a economiei nationale, pe ramuri, subramuri si forme de proprietate, elaboreaza si analizeaza executia balantei de plati externe, actioneaza pentru mentinerea echilibrului valutar, sporirea rezerlor valutare si eficienta valutar-financiara a schimburilor cu strainatatea, participa la elaborarea si analiza, in colaborare cu bancile, a balantei de nituri si cheltuieli banesti ale populatiei si a masei monetare si propune masuri pentru mentinerea echilibrului monetar; elaboreaza balanta creantelor si angajamentelor externe pe tari si relatii, cu esalonarea pe ani, pe care o prezinta anual Gurnului, analizeaza'trimestrial modul de realizare si prezinta propuneri sau ia masuri pentru incasarea creantelor si achitarea datoriilor scadente, actioneaza pentru cresterea puterii de cumparare a monedei nationale si infaptuirea treptata a conrtibilitatii leului; propune masuri si asigura infaptuirea, coordonarea si eficienta reglementarilor vamale ; avizeaza proiectele de autorizare a emiterii si punerii in circulatie a banilor, obligatiunilor si altor titluri de credit de catre stat sau unitati de stat.
Ministerul Finantelor elaboreaza propuneri privind programul Gurnului in domeniul preturilor si tarifelor, in directia liberalizarii acestora, de influentare a dezvoltarii economico-sociale, a silitatii economice, a consolidarii echilibrului economic, de crestere a eficientei economice si consolidarea puterii de cumparare a leului; realizeaza masurile privind trecerea treptata la liberalizarea preturilor etc.In acelasi timp, Ministerul Finantelor elaboreaza si prezinta Gurnului proiecte de acte normati privind organizarea si exercitarea controlului economico-financiar in economie, elaboreaza norme metodologice privind desfasurarea controlului; exercita controlul economico-financiar al regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat, supragheaza activitatea de control economico-financiar a organelor de control din regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat; exercita controlul asupra activitatii econornico-financiare a ministerelor, a celorlalte organe centrale si locale ale administratiei de stat si a unitatilor subordonate acestora ; exercita controlul tuturor agentilor economico-sociali care datoreaza statului sub orice forma sume de bani sau utilizeaza fonduri primite de la stat ; exercita controlul activitatii organelor financiare si bancare in domeniul executiei bugetului de stat; controleaza respectarea integritatii patrimoniului statului, efectuarea inntarierii, recuperarea ubelor si silirea raspunderilor in administrarea proprietatii publice etc.
Ministerul Finantelor ia parte la elaborarea de programe cu privire la activitatea de comert exterior si cooperare cu alte tari, inclusiv in domeniul efectuarii de institii cu capital strain in Romania si cu capital romanesc in strainatate ; participa la tratati externe de nil gurnamental in probleme financiare-valutare, avizarea acoiduiilor, conntiilor si oricaror altor angajamente externe din care rezulta drepturi sau obligatii pentru stat sau economia nationala ; impreuna cu alte ministere participa la initierea, tratarea si incheierea de acorduri, conntii si alte documente gurnamentale privind activitatea de comert exterior si cooperare economica internationala ; administreaza direct datoria externa a Romaniei care constituie angajamente gurnamentale si acordarea de credite externe gurnamentale si incasarea creantelor in concordanta cu prederile acordurilor etc.In fine, Ministerul Finantelor exercita supragherea generala a activitatii de finantare si creditare a institiilor, elaboreaza anual balanta financiara a surselor si cheltuielilor de institii; exercita supragherea generala a activitatii de atragere in banca, institutii de credit si economii a disponibilitatilor agentilor economici si populatiei; exercita supragherea generala a reglementarilor si metodologiei, formelor, garantiei si raspunderilor in formarea, instirea si circulatia capitalurilor in economia romaneasca; elaboreaza anual balanta formarii capitalurilor pe economie, ramuri economice si forme de proprietate ; exercita supragherea generala in domeniul reglementarilor privind asigurarile de bunuri si persoane, urmarind extinderea sferei si domeniilor de asigurare ; elaboreaza metodologia privind organizarea si conducerea conilitatii, efectuarea inntarierii patrimoniului public, intocmirea, expertizarea si publicarea bilanturilor conile etc.In derea realizarii atributiilor sale, Ministerul Finantelor are dreptul sa dea unitatilor de stat, ca urmare a controlului efectuat, dispozitii obligatorii pentru luarea masurilor de respectare a legii; sa solicite celorlalti agenti economici si sociali respectarea legii ; sa ia masuri pentru aplicarea sanctiunilor legale : sa dispuna plata din conturile agentilor economici si sociali, a varsamintelor obligatorii la bugetul statului neachitate la scadenta, precum si a penalitatilor pentru intarzierea la plata ; sa aprobe scutiri si alte inlesniri de plata, precum si restituiri de impozite, taxe, cat si depunerea in termen a cererilor si contestatiilor.
Ministerul Finantelor are in structura sa organizatorica departamente, directii generale, directii, servicii .si birouri.
Conducerea Ministerului Finantelor se realizeaza de catre ministru, consiliul de administratie si colegiul de conducere. Ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte ministere si organizatii din tara, precum si in relatiile internationale. Departamentele din cadrul ministerului sunt conduse de secretari de stat ' sefi de departament, iar directiile independente din minister sunt coordonate de subsecretari de stat.
Pe teritoriul tarii, Ministerul Finantelor are in subordine directa '.directiile generate ale finantelor publice si a controlului financiar de stat judetene a- si a municipiului Bucuresti; administratiile financiare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Sectorului agricol Ilfov; circumscriptiile fiscale orasenesti ; perceptiile rurale.
Institutiile financiare locale realizeaza politica statului in domeniul finantelor locale, pregatesc lucrarile necesare elaborarii proiectelor de bugete locale, urmaresc executarea bugetelor locale, conduc si coordoneaza munca de elaborare a proiectelor de bugete de nituri si cheltuieli de catre agentii economici si institutiile publice subordonate consiliilor locale, silesc si incaseaza impozitele, tiu conilitatea niturilor si a utilizarii cu maximum de eficienta a creditelor bugetare, urmaresc intarirea gestiunii economico-financiare a unitatilor administrativ-teritoriaie si a disciplinei financiare la agentii economici si institutiile publice locale, intocmesc dari de seama conile si informeaza periodic primariile, prefecturile si Ministerul Finantelor asupra modului cum s-a desfasurat activitatea financiara locala.
La comuna, problemele financiare sunt rezolvate de catre primarul comunei, de conilul comunei, agentul fiscal si casierul comunal.
Problemele financiare ale asigurarilor sociale de stat se afla in competenta Minislenilui Muncii si Protectiei Sociale care este organul superior ce rezolva toate problemele de asigurari sociale in colaborare cu Sindicatele din Romania; acest minister prin Directia generala a asigurarilor sociale organizeaza, coordoneaza si indruma intreaga munca de asigurari sociale, elaboreaza proiecte de acte normati referitoare la constituirea niturilor si efectuarea cheltuielilor asigurarilor sociale, conduce munca de elaborare a proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat si, apoi, se ocupa de executarea lui, exercitand controlul asupra activitatii financiare de asigurari sociale. La'nilul'judetelor functioneaza directiile pentru probleme de munca si protectie sociala care se ocupa cu asigurarile sociale din judet si sunt subordonate Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. La nilul municipiilor si oraselor clin judet sunt oficii pentru probleme de munca si proiectie sociala, oficii de asigurari sociale si pensii.
Rezolvarea problemelor de asigurari sociale ale taranimii este in prezent de competenta Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, in cadrul caruia exista organe adecvate.
Asigurarile sociale din cooperatia mestesugareasca sunt in competenta Casei de asigurari si pensii de pe langa UCECOM. La nilul judetelor functioneaza filialele Casei de Asigurari Sociale si Pensii, iar in cooperatile mestesugaresti actiaza comisia de asigurari sociale.
Concomitent cu tranzitia la economia de piata au fost instituite organe corespunzatoare care se ocupa cu infaptuirea asigurarilor. Aceste organe sunt : Oficiul de supraghere a aci ivii atii de asigurare si reasigurare ; Societatea Asigurarea Romaneasca ASIROM S.A.", Societatea de asigurare'reasigurare ASTRA S.A.", CAROM S.A." si alte societati.
Oficiul de supraghere a activitatii de asigurare si reasigurare este organul central de stat care functioneaza de la 1 ianuarie 1991 in cadrul Ministerului Finantelor si are in competenta sa avizarea prealabila a constituirii societatilor de asigurare si reasigurare, elaborarea proiectelor de acte normati, silirea tarifelor de prime si normelor de aplicare a asigurarilor obligatorii, supragherea aplicarii dispozitiilor cu privire la activitatea de asigurare, luarea masurilor pentru prenirea situatiilor de incetare de plati sau faliment al societatilor, asigurarea starii de solvabilitate si apararea drepturilor asiguratilor. Activitatea Oficiului este condusa de un director general si coordonata de ministrul finantelor.
Oficiul elibereaza avize prealabile inregistrarii societatilor comerciale in domeniul asigurarilor si autorizeaza, de la caz la caz, asupra includerii asigurarilor obligatorii in obiectul de activitate al societatii. In derea obtinerii avizului, societatea prezinta o cerere insotita de : memoriul de fundamentare care cuprinde o expunere a obiectului de activitate si a resurselor financiare ale acestuia ; proiectul de contract de societate si statut; declaratia referitoare la capitalul subscris, entual documentele privind aporturile in natura etc. Daca avizul este nefavorabil, solicitantul poate face contestatie la Ministerul Finantelor, a carui decizie este atacabila in termen de 15 zile ia judecatorie. Oficiul de supraghere mai indeplineste urmatoarele atributii : sileste perioadele sau termenele de varsare a capitalului pana la limita nilului subscris ; elaboreaza propuneri de acte normati privind asigurarile obligatorii ; sileste taiifele de prime si emite norme tehnice de aplicare a asigurarilor ; avizeaza elementele de calcul ale tarifelor de prime la asigurarile de viata si la asigurarile la care se constituie rezerva de prime ; analizeaza bilanturile conile anuale ale societatilor comerciale din domeniul asigurarilor si examineaza situatiile financiare ale reprezentantelor societatilor comerciale straine ; sileste marja de solvabilitate a societatilor de asigurare, a societatilor de asigurare-reasigurare si a societatilor de reasigurare ; avizeaza modificarea statutelor, majorarea si micsorarea capitalurilor, transferurile de portofoliu, dizolvarea, fuziunea sau alte forme de incetare a societatilor comericale in domeniul asigurarilor ; publica anual un raport asupra situatiei financiare a societatilor comerciale din domeniul asigurarilor ; indeplineste diferite alte atributii privind buna desfasurare a activitatii de asigurare.
Oficiul are dreptul sa solicite adunarilor generale ale actionarilor sau consiliilor de administratie ale societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, anularea sau suspendarea deciziilor care sunt contrare legilor, ori sunt lipsite de avizul Oficiului de supraghere, cand acesta este cerut de lege, schimbarea din consiliile de administratie si din functii de conducere a celor care au incalcat normele legale privind constituirea si functionarea acestor societati, poate dispune, pentru o durata de timp limitata, interzicerea sau limitarea operatiunilor societatilor comerciale din domeniul asigurarilor pentru ansamblul activitatii sau pentru anumite feluri de asigurari, in derea mentinerii solvabilitatii ; poate solicita tribunalului declararea starii de faliment a societatilor comerciale din domeniul asigurarilor.
Societatea Asigurarea Romaneasca S.A. ' ASIROM''. Aceasta institutie este organizata ca societate comerciala pe actiuni, de asigurare-reasigurare, cu un capital social de 3 000 milioane lei, detinut integral de statul roman, care si-a inceput activitatea la 1 ianuarie 1991. Societatea a preluat de la ADAS actile aferente asigurarilor facultati de viata, in suma de 6 100 milioane lei, cele aferente asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultati de autohicule si, altor asigurari, in suma de 1 000 milioane lei si in limita acestora, pasile corespunzatoare, precum si bunurile imobile apartinand ADAS, incluse in capital. Preluarea s-a facut pe baza bilantului conil incheiat la 31 decembrie 1990. Societatea s-a inregistrat cu avizul prealabil al Oficiului de supraghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Finantelor. Societatea isi realizeaza obiectul de activitate pe baza contractelor incheiate potrivit prederilor codului civil, codului comercial roman si actelor normati in domeniul asigurarilor ; ea poate practica toata gama de asigurari de bunuri, persoane si raspundere civila, precum si asigurarile externe. Operatiunile de asigurare si reasigurare se pot efectua in lei si/sau in valuta. Societatea poate practica urmatoarele categorii de asigurari :
a) asigurari obligatorii reglementate prin actele normati ;
b) asigurari facultati, si anume : asigurari de viata, asigurari de persoane, altele decat cele de viata ; asigurari de autohicule ; asigurari maritime si de transport; asigurari de aviatie ; asigurari de incendiu si alte ube la bunuri ; asigurari de raspundere civila ; asigurari de credite si garantii ; asigurari de pierderi financiare din riscuri asigurate ;
c) practica reasigurari pentru toate categoriile de asigurari facultati.
Societatea, practicand asigurari

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sistemul financiar-bancar

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE