StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » piata actiunilor » Oferta publica initiala
Trimite articolul prin email Oferta publica initiala (ipo) : Oferta publica initiala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Oferta publica initiala (ipo)



Primul pas in iesirea pe piata (going public) este contractarea serciilor unei firme de investment banking pentru a nde (distribui) titlurile de valoare. Banca de investitii trebuie sa aiba conexiunile de marketing si abilitatea necesare, precum si competenta legala de a nde titlurile, conform cu legile Statelor Unite prind titlurile de valoare. Cand termenii unui astfel de acord intre emitent si banca de investitii sunt negociati fata in fata, distribuirea se numeste, simplu, negociata (negotiated underwriting).
Aceasta este in contrast cu distribuirea prin concurenta" (competitive underwriting), in care un numar de banci de investitii pot concura pentru dreptul de a conduce oferta. Concurenta apare in cazul ofertelor unor firme precum Coca-Cola, IBM sau Holiday Inns. in cazul unei companii ca Maxwell, oferta este negociata.
Pentru o companie nou infiintata ca Maxwell, banca de investitii va distribui probabil actiunile pe baza celor mai mari eforturi"1 (best efforts). Rolul bancii de investitii



, adica al distribuitorului este, pur si simplu, de a depune cele mai mari eforturi posibile pentru a nde actiunile. Riscul ramane de partea emitentului, iar distribuitorul incaseaza un comision pe indiferent cat nde. Daca investitorii firmei nu-si exprima suficient interes fata de emisiune, emitentul are dreptul sa retraga toate actiunile daca a pus conditia Totul sau nimic". De aici expresia AII or none": distribuitorul ori va nde toata emisiunea ori nimic.
Acest tip de distribuire contrasteaza cu cel condus pe baza unui angajament ferm"2 (firm commitment). in acest caz, distribuitorul cumpara de fapt actiunile de la emitent la un pret si le rende publicului la alt pret, putin mai mare. Profitul distribuitorului este diferenta (spread) dintre pretul de cumparare si cel de vanzare.
Data fiind lipsa unui istoric (track record) al firmei Maxwell, este foarte probabil ca distribuitorul va propune conducerii un angajament pe baza celor mai mari eforturi, iar Maxwell va fi probabil inteleapta sa accepte.


Procesul inregistrarii
Dupa crahul din 1929, investigatiile au dus la descoperirea unui numar mare de abuzuri in industria titlurilor de valoare. inainte de 1929, nici o lege nu interzicea companiilor emiterea nelimitata de actiuni, netinandu-se seama de efectul emisiunilor nelimitate (unlimited issues) asupra intereselor actionarilor, asupra valorii actiunilor insesi sau asupra sistemului economic al tarii. Legea Titlurilor de Valoare din 1933 a fost elaborata in scopul principal de a proteja publicul pe piata primara, adica a noilor emisiuni. Aplicarea legii este in sarcina Comisiei pentru Titluri de Valoare si Operatiuni Financiare (Securities and Exchange Commission - SEC).
Principalul instrument al SEC in acest domeniu este declaratia de transparenta totala" (full disclosure statement) care este ceruta pentru orice oferta publica initiala (Initial Public Offering - IPO) de cel putin 5.000.000$. Acest document este pregatit impreuna de catre emitent si distribuitor si dezvaluie tot ceea ce trebuie stiut despre emitent ( URA 3-2). Legea - o provocare pentru orice avocat - se intinde pe aproximativ 80 ini, impreuna cu alte 400 ini de reglementari. Cu toate acestea, legea poate fi rezumata, in esenta, la doua cunte: Spune totul". Daca aveti nevoie de capital si iesiti pe piata, spuneti totul - absolut totul - in declaratia de transparenta. Cateva dintre punctele principale sunt:
* Scopurile si obiectivele managementului


* Cate actiuni nde compania
* Ce intentioneaza sa faca emitentul cu banii


* Situatia impozitelor corporatiei
* uri de siguranta alternative daca lucrurile nu merg


conform asteptarilor
* Situatia juridica a companiei, ca de exemplu implicarea in


procese
* Venitul si cheltuielile - profitul si pierderea


* Riscuri inerente ale afacerii companiei
Daca se ascunde ceva in aceasta declaratie, pot rezulta sanctiuni severe - cile si penale - sanctiunile cile banesti fiind adesea mai aspre decat consecintele penale.
URA 3-2. Cateva din informatiile cerute in Declaratia de Transparenta Totala
1. Numele emitentului.
2. Numele statului sau puterii suverane sub autoritatea careia functioneaza emitentul.
3. Adresa sediului principal al emitentului.
4. Numele si adresele directorilor si altor functionari superiori.
5. Numele si adresele distribuitorilor (daca exista).
6. Numele si adresele persoanelor care detin 10% sau mai mult din oricare clasa de actiuni ale emitentului.
7. Cantitatile titlurilor de valoare aflate in proprietatea directorilor, functionarilor superiori, distribuitorilor si actionarilor care detin 10% sau mai mult.


8. Caracterizarea generala a afacerii emitentului.
9. Declararea capitalizarii emitentului.
10. Declararea titlurilor de valoare rezervate pentru optiunile a-flate in circulatie, cu numele si adresele persoanelor carora le-au fost alocate 10% sau mai mult din aceste optiuni.
11. Partea din capitalul social aferenta fiecarei clase inclusa in oferta.


12. Datoria pe termen lung a emitentului.
13. Scopurile in care se folosesc venitul realizat din oferta.
14. Remuneratiile platite direct de catre emitent, numindu-i special pe cei carora li se plateste anual peste 25.000$.
15. Venitul net estimat care urmeaza sa fie obtinut din oferta.


16. Pretul la care se va face oferta publica.
17. Comisioane, taxe, etc. ce urmeaza sa fie platite distribuitorilor.
18. Detalierea pe puncte a cheltuielilor facute de emitent in legatura cu aceasta oferta.
19. Venitul net obtinut din vanzarea oricaror titluri de valoare de catre emitent in ultimii 2 ani si detalii pertinente ale acelor vanzari.


20. Orice suma platita unui fondator in ultimii doi ani.
21. Numele si adresele oricaror vanzatori de proprietati sau marci care vor fi achizitionate din veniturile ofertei.
22. Amanunte complete despre orice tranzactie din ultimii doi ani intre emitent si functionarii superiori, directorii si detinatorii a 10% sau mai mult din actiunile sale.
23. Numele si adresele avocatilor care au azat legalitatea emisiunii.
24. Datele si amanuntele contractelor importante realizate in a-fara cursului obisnuit al afacerii emitentului in ultimii doi ani.
25. Rapoartele financiare azate ale oricarei emisiuni sau afaceri care vor fi cumparate din veniturile acestei oferte.


26. Copia contractului sau acordului de distribuire.
27. Copia azului scris al firmei de avocatura care atesta legalitatea emisiunii.
28. Copia tuturor contractelor importante la care se face referire la punctul 24.
29. Copia statutului emitentului, a regulamentului de functionare a firmei, a contractului fiduciar, a contractului de asociere etc, dupa cum este cazul.
30. Copia contractului de underlying sau a contractului obligatiunilor care ar putea afecta orice titlu de valoare deja oferit sau care va fi oferit de catre emitent.
Declaratia de transparenta nu poate fi folosita pentru vanzarea titlurilor de valoare; personalul de vanzari al firmei nu o poate prezenta clientilor pentru a obtine ordine. Motivul este ca declaratia trebuie sa fie mai intai acceptata de SEC. Pana atunci, ea nu poate fi considerata ca a indeplinit cerintele legale, iar pentru a specifica aceasta, se tipareste cu cerneala rosie intr-o parte a declaratiei. Din cauza acestui inscris rosu, declaratia de inregistrare este numita red herring". Vezi URA 3-3.
URA 3-3. Declaratie standard a prospectului preliminar (Red Herring")
Declaratia de inregistrare cu prire la aceste titluri de valoare a fost indosariata la Securities Exchange Commission, dar nu a devenit inca valida. Informatia cuprinsa in acest document este supusa amendarii sau completarii. Aceste titluri de valoare nu pot fi vandute, nici nu pot fi acceptate oferte de cumparare inainte ca declaratia de inregistrare sa dena valida. Acest prospect nu va constitui o oferta de vanzare ori solicitarea unei oferte de cumparare si nici nu va avea loc nici o vanzare de astfel de titluri de valoare in nici un stat in care o asemenea oferta, solicitare sau vanzare ar fi ilegala inaintea inregistrarii sau calificarii conform cu legislatia titlurilor de valoare dintr-un astfel de stat.

SEC nu aproba" declaratia, ci o poate returna de mai multe ori distribuitorului, cerand informatii sau lamuriri suplimentare. Cand sunt incluse toate informatiile cerute de lege, SEC poate accepta declaratia si declara oferta valida. Acceptand-o, comisia afirma doar ca acum declaratia indeplineste cerintele legale. Ea nu afirma ca respectiva companie este bine condusa, ca va avea succes sau ca actiunea va creste in valoare. Acest lucru ramane sa-l sileasca investitorul indidual.
Invers, respingerea declaratiei de inregistrare nu inseamna o dezaprobare a companiei sau actiunilor. Este doar un indiciu ca, dintr-un anumit motiv, distribuitorul nu a putut furniza toate informatiile cerute de lege.
Odata ce declaratia este acceptata, prospectul preliminar (Red Herring) se anuleaza, iar declaratia dene prospect final". Acum, el poate fi folosit pentru solicitarea ordinelor de la publicul investitor. Prospectul ofera investitorilor informatiile de baza de care au nevoie pentru a sti cel putin daca oferta companiei este in concordanta cu legile federale prind titlurile de valoare.
Finalizarea contractelor. Odata ce sunt siliti termenii ofertei intre distribuitori, ei intocmesc un contract pe care il semneaza. Acesta este contractul intre distribuitori (agreement among underwriters) care precizeaza:
* Membrii grupului de distribuire (underwriting group).


* Membrii grupului de vanzari (selling group).
* Marimea partii rezervate distribuitorilor (underwriter's retention)
* Cum vor fi coordonate vanzarile catre clientii institutionali (group sales)
* Ce trebuie sa faca managerul de sindicat cand pretul actiunilor urca sau coboara brusc pe piata secundara.
Acordul urmator este facut intre grupul de distribuire si emitent - acordul de distribuire" (underwriting agreement) sau acordul de cumparare" (purchase agreement). Acesta oficializeaza negocierile ajunse in acest punct. El este indosariat la SEC si dene parte din declaratia de inregistrare ca amendament.
Perioada de asteptareIn timp ce SEC examineaza declaratia, se spune ca IPO este in perioada de asteptare" (cooling-off period), de obicei de aproximativ 20 zile. in aceasta perioada, personalul distribuitorului este se ocupa cu mai multe probleme.
Promovarea actiunilor pe piata (circling the stock). De contactarea clientilor actuali ai firmei pentru a le solicita expresii de interes", se ocupa brokerii de titluri (responsabili de cont, reprezentanti inregistrati). Ei, ca personal de vanzari, vor vorbi despre actiuni in general, atat despre riscuri, cat si despre beneficii, dar nu pot solicita ordine atat timp cat SEC nu a declarat oferta valida si nu s-a silit un pret final. in schimb, ei doar vor intreba clientul daca ar fi interesat sa cumpere asemenea actiuni si daca da, in ce cantitate. Aceasta se numeste promovarea actiunilor pe piata".
Informatiile adunate in acest proces indica cert in ce masura oferta ar putea avea succes.
Formarea sindicatului. Dupa ce s-a incheiat, in principiu, acordul de distribuire intre banca de investitii si coiporatia emitenta, grupul de distribuitori se constituie intr-un sindicat care este un grup temporar de banci de investitii, format in scopul declarat de a distribui oferta. Majoritatea distribuitorilor nu incearca sa vanda in mod indidual o emisiune intreaga (decat daca este una mica). Daca este cazul, solicita ajutorul altor firme. Toate firmele implicate in vanzarea noii oferte, actionand ca un grup, alcatuiesc sindicatul. Firma care organizeaza afacerea este numita manager de sindicat" (lead manager). O firma de brokeraj din sindicat poate juca trei roluri diferite:
1. Daca firma organizeaza afacerea, ea este managerul sindicatului" si tine registrele.
2. Daca firma nu organizeaza afacerea, insa este dispusa sasi ofere capitalul cumparand o parte din emisiune in scopul re-vanzarii (in cazul unei oferte ferme), firma este denumita, pur si simplu, distribuitor" (underwriter).
3. Daca nu-si ofera capitalul, ci ajuta doar la vanzarea actiunilor, firma este considerata membru al grupului de vanzari".
Fiecare din aceste trei tipuri de participanti impart diferit din spread, in functie de capitalul riscat si de raspunderea asumata.
Exemplu: Firma de brokeraj A preia o oferta de un milion actiuni si, asumandu-si responsabilitatea de manager, alcatuieste un sindicat restrans si un grup de vanzari. Firma de brokeraj A plateste emitentului 9,50$ per actiune. Intentioneaza sa revanda actiunile catre investitori la 10$ bucata. Spreadul de 50 centi intre 9,50$ si 10$ reprezinta un profit de 5% pe afacere. Spreadul per actiune este impartit intre manager, distribuitori si membrii grupului de vanzari astfel:
0,05$ per actiune ren managerului de sindicat, doar pentru ca a organizat afacerea.
0,20$ per actiune ren fiecarei firme distribuitoare pentru fiecare actiune distribuita, drept compensatie pentru capitalul riscat.
0,25$ per actiune vanduta ren firmei membra a grupului de vanzari drept compensatie pentru efortul in vanzari.
Astfel, daca firma de brokeraj A distribuie, dar si nde o actiune, are dreptul la intreagul spread de 50 centi.
Daca un alt membru din sindicat distribuie, dar si nde o actiune, are dreptul la 45 centi (20 centi pentru riscul de capital si 25 centi pentru efortul in vanzari)
Daca o firma doar distribuie o actiune, dar nu o si nde, primeste 20 centi.
Daca un membru al grupului de vanzari nde o actiune, dar nu o si distribuie, primeste 25 centi pentru vanzare.
Data fiind dimensiunea firmei Maxwell si infiintarea ei recenta drept coiporatie, se poate ca doar o singura banca de investitii sa fie interesata de ea. In acest caz, conducerea negociaza direct cu acest unic distribuitor pretul pe care sa-l primeasca firma Maxwell pentru o actiune. Daca Maxwell nu poate obtine ceea ce ea crede ca este un pret corect intr-o oferta ferma, pur si simplu nu-si mai nde actiunile.
Daca nici o firma de investment banking nu-i va face o oferta fenna, Maxwell poate accepta o oferta pe baza celor mai mari eforturi. Dezavantajul este ca o astfel de oferta risca sa dena foarte costisitoare. Daca nu se incheie cu succes, corporatia poate pierde zeci si uneori sute de mii de dolari cu cheltuielile.Incadrarea emisiunii in cerintele legii (Blue-skying). La inceputul secolului al XX-lca, legislativul statului Kansas a aprobat prima lege statala din Statele Unite prind titlurile de valoare. Unul dintre legiuitori a facut aceasta remarca sarcastica: Acum, cetatenii din Kansas vor avea o baza solida pentm a lua decizii de investitii, nu doar bolta cerului albastru".In prezent, fiecare stat are legi proprii prind titlurile de valoare incat, pentru a desfasura afaceri intr-un stat, firma de bro-keraj trebuie sa respecte aceste legi. Cand o noua emisiune de actiuni intra pe piata, personalul juridic al distribuitorului incepe actitatea pentru indeplinirea acestor cerinte - punct cu punct. Se spune ca ei asigura incadrarea emisiunii in cerintele legii (blue-skying the issue).Intrunirea pentru asumarea dilig


enta a angajamentelor
La un moment dat, in timpul perioadei de asteptare, managerul convoaca reprezentantii tuturor firmelor din sindicat. intrunirea de asumare diligenta a angajamentelor (due diligence meet-ing) mai are doua scopuri, pe langa cel de a pune la punct detaliile de ultim minut.
Alocarea emisiunii. Fiecare firma de distribuire anunta cat va putea nde din emisiune, in functie de informatiile de la personalul de vanzari care prospecteaza piata. Aceasta poate fi o sarcina dificila pentru managerul de sindicat care decide, in ultima instanta, cat primeste fiecare firma. De acum incolo, firmele trebuie sasi respecte angajamentele. Managerul face tot posibilul in alocarea emisiunii, dar retine o parte, de obicei aproximativ 25%, pentru alocarea catre grupul de vanzari (selling group) si pentru vanzarea catre clientii institutionali (group sales). Partea retinuta este cunoscuta sub denumirea de pot" (the pot).
Vanzarile catre clientii institutionali (group sales) se fac din pot. Daca un investitor institutional precum un fond de pensii sau un fond mutual vrea 50.000 actiuni, managerul va lua din pot acele actiuni in loc sa le stranga de ici, de colo, de la distribuitori. Pe rand, fiecare membru al sindicatului primeste din venitul incasat, conform cu procentul lui de vanzari din intreaga emisiune.
Cand membrii sindicatului aud expresia potul este gol" (the pot is clean), ei inteleg ca investitorii institutionali considera actiunile atractive si eforturile lor in vanzari vor fi mai mici.
Silirea pretului. Noua emisiune nu are nici o valoare de piata, deoarece nu a fost inca tranzactionata pe piata deschisa (open market). Prin urmare, care este pretul corect"?
Pentru a determina valoarea lui corecta, la intrunirea pentru silirea pretului (pricing meeting), distribuitorii intreaba:
* Cat de puternica este compania?


* Cat de mare va fi cererea pentru actiuni?
* Cat de puternica sau de slaba este piata in prezent?
Silirea pretului este ca mersul pe sarma. Firma emitenta, desigur, doreste un pret cat mai mare posibil, iar investitorii doresc un pret cat mai mic posibil. Firma distribuitoare, al carei profit prone din spread, trebuie sa sileasca un pret corect pentru emitent, dar atractiv pentru investitori. De obicei, actiunea care este evaluata corect" creste usor in valoare cand intra pe piata. Daca pretul pietei scade usor, inseamna ca pretul a fost silit prea sus. Daca pretul sare in aer, investitorii castiga mult, emitentul priveste cum capitalul suplimentar zboara pe fereastra, in timp ce distribuitorul ramane dezolat.
Pana la sfarsitul intrunirii, sindicatul sileste un pret, iar managerul anunta tipografia ca poate incepe sa imprime prospectele finale cu pretul fixat.


Data intrarii in goare
SEC a acceptat declaratia de inregistrare, declarand oferta valida si anuntand data intrarii in goare (effective date). Este momentul sa vedem modul in care publicul primeste oferta.
Acum, personalul de vanzari are un document care poate fi folosit pentru solicitarea si acceptarea ordinelor pentru actiuni. Prospectul final, avand la baza informatiile din declaratia de inregistrare, trebuie oferit oricarui cumparator de actiuni cel mai tarziu odata cu documentul de confirmare al clientului (customer confirmation state-ment). Acesta reprezinta o chitanta de cumparare a clientului si se elibereaza de la data intrarii in goare" (effective date), adica din ziua in care poate fi vanduta actiunea ( URA 3-4). Personalul de vanzari incepe sa sune clientii, informandu-i despre pret. Pe masura ce ordinele sunt finalizate, firmele de distribuire il tin la curent pe managerul de sindicat cu vanzarile. Managerul, a carui sarcina este sa tina registrele" grupului, cunoaste astfel cum merge oferta.
Silizarea pietei. Pe masura ce se distribuie emisiunea, primirea ei de catre investitori nu este, uneori, pe masura asteptarilor. Poate ca pretul a fost silit prea sus; poate ca respectiva companie nu este considerata destul de puternica de catre publicul investitor. Oricare ar fi motivul, oferta este slaba". Daca noii proprietari de actiuni vad ca pretul scade pe piata, exista pericolul ca ei sa inceapa sa scape de actiunile lor, adica sa inceapa lichidarea pozitiilor. intr-un asemenea caz, pretul actiunilor ar scadea brusc, iar distribuitorii ar fi in situatia sa piarda foarte mult, deoarece ei ar detine o cantitate substantiala, la un pret mai mic.
Acesta este unicul caz in care legea permite unei firme de brokeraj care actioneaza ca distribuitor, sa fixeze" un pret de piata. Ea poate plasa o cerere ferma (standing bid) in numele sindicatului pe piata secundara, bursiera sau extrabursiera, in scopul de a cumpara noile actiuni la un pret egal cu, sau putin sub pretul ofertei. El nu poate fi mai mare. Efectul acestei cereri ferme este de a preveni scaderea valorii de piata a actiunilor, cu mult sub pretul ofertei. Noii proprietari ai actiunilor sunt astfel asigurati ca speculatorii nu vor actiona si nu vor face insila piata actiunii respective. Aceasta masura luata de managerul de sindicat, poarta denumirea de silizarea pietei" (silizing the market).
Emisiunile fierbinti" (supralicitate) (hot issues). In alte situatii, emisiunea se nde intens, iar clientii vor tot mai mult. Emisiunea este fierbinte!". Membrii sindicatului nu au nici o problema in distribuirea pachetelor care le-au fost alocate. De fapt, ei vor mai multe.
Managerii pot actiona in doua feluri in cazul unei emisiuni supralicitate. Ei pot nde in mod legal peste emisiune, pana la limita de 15% din aceasta, deoarece experienta a aratat ca atat pot obtine din rezilieri. Daca ei inca mai sunt short, pot intra pe piata si cumpara actiunile inapoi. Aceasta nu este considerata o masura de silizare, deoarece managerul plateste cel putin pretul ofertei si, probabil, chiar mai mult.
Managerul mai poate solicita dreptul numit green shoe". Daca oferta se nde rapid, iar clientii cer mai mult, managerul de sindicat solicita corporatiei emitente o optiune de cumparare pentru actiuni suplimentare, la un pret sub pretul ofertei initiale, de obicei in 30 de zile de la data intrarii in goare. Odata ce contractul este semnat si indosariat ca amendament la SEC, devenind parte a declaratiei de inregistrare, managerul exercita optiunea, cumpara actiuni suplimentare si le foloseste pentru a acoperi pozitiile short create cand s-a vandut in plus, peste emisiune.
Mai exista un aspect al emisiunii supralicitate. in cazul unei cereri atat de mari de actiuni, valoarea pe piata secundara este probabil sa creasca brusc, deoarece investitorii care nu le-au putut cumpara in cadrul ofertei, le cauta pe piata secundara. Din acest motiv, cine se afla intr-o pozitie care permite sa cumpere actiuni din oferta publica initiala are adesea un profit imediat garantat. Insiderii1 ar putea cu usurinta sa profite de pe urma unei emisiuni supralicitate. Pentru a se preveni un astfel de abuz, nici o persoana care lucreaza pentru unul dintre distribuitori sau care este ruda cu un angajat al acestor firme nu poate cumpara din aceste emisiuni in timpul ofertei. Asa prevede legea.
Anuntul funerar"
Ati urmarit, fara indoiala, reclamele de teleziune ale marilor firme de brokeraj. Shearson [Lehman Brothers] realizeaza spoturi publicitare a cate 30 secunde ce se concentreaza asupra unui pahar pe jumatate plin sau asupra unui apus de soare. Cu zambetul pe buze, investitorii ii multumesc lui Paine Webber [Dean Witter]. Smith Barney castiga bani intr-o maniera de moda veche, iar Charles Schwab va invata de ce este mult mai intelept sa va plasati ordinele printr-o firma cu discont. Firmelor de brokeraj li se permite sa faca reclama numelor si serciilor lor, cu acelasi rafinament pe care firma Procter & Gamble il foloseste pentru a-si nde sapunul.Insa, nu li se permite sa foloseasca asemenea tehnici pentru vanzarea titlurilor de valoare. Titlurile pot fi vandute numai prin prospecte - prospectele finale. Conform legii, firmele de brokeraj nu pot angaja o campanie publicitara comerciala, de exemplu, pentru o noua emisiune de obligatiuni IBM, ori pentru actiunile unei companii de inalta tehnologie.
Dar, li se permite sa plaseze o reclama sobra in presa financiara, in ziua intrarii in goare a ofertei. Aceasta reclama nu face mai mult decat sa ofere o informatie elementara despre emisiune, emitent si grupul de distribuire. Ea este atat de modesta, incat este denumita anunt funerar" (tombstone) si, de fapt, chiar seamana cu aceasta. Dubla ironie este ca, atunci cand apare reclama si este citita, emisiunea este adesea deja vanduta sau aproape vanduta, deoarece expresiile de interes, transformate in ordine la data intrarii in goare, epuizeaza de obicei cantitatea actiunilor disponibile.
Ce motiv are sindicatul sa faca o astfel de reclama daca, cu ajutorul ei, nu se nde nici o actiune si daca este oricum prea tarziu spre a ser acestui scop? De ce se cheltuiesc zeci de mii de dolari ca ea sa apara in Wall Street Journal si/sau in New York Times ori in alte publicatii financiare?
Motivul este prestigiul. Bancile de investitii isi desfasoara actitatea conform unor reguli de grup neoficiale, dar foarte zibile. Unele sindicate sunt alcatuite din firme care distribuie impreuna de ani de zile. Ele sunt obisnuite sa lucreze impreuna si fiecare firma isi cunoaste pozitia in raport cu celelalte. in alte situatii, manevrele politice si aranjamentele folosite in silirea ordinii aparitiei numelor lor in anuntul funerar" pot fi agresive.
Priti anuntul funerar" din URA 3-5, concentrandu-va pentru moment doar asupra numelor distribuitorilor. Cele doua nume de sus, Dean Witter Reynolds, Inc. si Merrill Lynch Capital Markets sunt ale celor doi manageri de sindicat. De unde stim acest lucru? Pentru ca numele acestora se afla in partea superioara, pe o linie separata.
Membrii sindicatului sunt aranjati in ordine alfabetica, pe grupuri, criteriul alfabetic fiind valabil pentru intreaga lista. in URA 3-5, sa citim de la linia care urmeaza - Bear Stearns & Co. Inc. - in jos, pana la Wertheim Schroder & Co. Daca priti numele" acestor firme, veti" observa ca ele sunt tiparite in linie, in ordine alfabetica: Bear, Boston, Brown, Dillon si asa mai departe. Ordinea alfabetica incepe din nou de la Advest, Inc. deoarece urmatorul grup reprezinta o alta categorie de distribuitori, una care are un rang mai mic in comunitatea firmelor de invest-ment banking. in timp ce Bear Stearns si grupul respectiv sunt in categoria principala" (lucrand la distribuirea pachetelor mari), Advest si ceilalti, pana la Thomson McKinnon se gasesc in categoria secundara". Ei opereaza pachete mai mici decat firmele din categoria principala.
Cei care opereaza pachete si mai mici formeaza categoria care ii include pe Tucker, Anthony, pana la Wheat. O importanta inca si mai redusa in sindicat o are gmpul de la Barclay la Williams.
Insistenta cu care sunt urmarite pozitiile mai inalte prone si din altceva decat prestigiul. Ca in majoritatea emisiunilor din industria titlurilor de valoare, motivul de baza este sa faca bani. Firmele din categoriile inferioare vor face mai putini bani decat firmele din categoria principala deorece, in general, li se aloca in ultimul rand si cel mai putin.
De exemplu, pentru oferta de actiuni Citicorp de 1,1 miliarde dolari, Merrill Lynch a organizat un sindicat de 110 distribuitori si a preluat 2 milioane actiuni din cele 20 milioane ale ofertei. Ordinele investitorilor institutionali au urcat vertiginos, potul s-a epuizat repede, iar patru dintre firmele din categoriile inferioare nu au primit nici o actiune pentru vanzare. In cel mai bun caz, li s-a alocat o parte (oricum mica) din vanzarile catre investitorii institutionali.
Anunturile funerare, spunea un manager al departamentului Sindicat dintr-o importanta firma de investment banking, au fost si raman ela ierarhiei valorice de pe Wall Street. Ele dau o apreciere subiectiva a puterii firmei."
Dar, aceasta nu este totul. Ele ofera, de asemenea, investitorilor o idee despre valoarea de investitie a emisiunii. De exemplu, Salomon Brothers nu va distribui emisiunea unei companii daca aceasta corporatie nu are o structura solida si o actitate financiara anterioara foarte buna. Ea nu se implica in vanzarea emisiunilor de calitate medie sau slaba. Daca Salomon Brothers participa la oferta, se presupune ca emitentul a intrunit conditii financiare destul de riguroase.
De asemenea, nu veti intalni niciodata o companie ca Salomon la distribuirea actiunilor de doi centi, asa numitele penny stocks"1. Astfel de actiuni au un pret mic deoarece ele sunt foarte riscante, foarte putin fundamentate economic sau chiar deloc si au o calitate deosebit de slaba. Vanzarile pe mai putin de un dolar necesita chiar cerinte speciale pentru formarea pietei.
Acesta este riscul pe care -l asumati cand investiti in penny stocks". Desigur, exista posibilitatea de a castiga foarte mult cand compania este profiila si cererea de actiuni persista. Insa, companiile de succes sunt putine si trebuie sa fii dispus sa-ti asumi pierderile, ca regula a jocului penny stocks". inainte de a trece mai departe, sa analizam alte rubrici ale anuntului funerar" din URA 3-5:
* Chiar in partea superioara exista o notificare, asa cum prevede legea, indicand ca aceasta reclama nu este nici o oferta de vanzare, nici o solicitare de cumparare". Ea face, de asemenea, referire la scrisoarea de oferta" (offering circular), o alta denumire pentru prospectul final.
* Imediat dedesubtul anuntului se afla numarul actiunilor oferite. Daca inmultiti acest numar cu pretul ofertei (6$, aratat putin mai in josul reclamei), obtineti marimea ofertei: 3,3 miliarde dolari.
* Emitentul este Onbank, prescurtarea de la Onondaga Sangs Bank.
* Detaliile emisiunii se gasesc mai departe, in paragraful de sub numele emitentului.
* Copiile scrisorii de oferta (ale prospectului final) pot fi obtinute doar in statele in care emisiunea s-a incadrat in cerintele legii si in care firma distribuitoare este autorizata sa-si deruleze afacerile. in cazul firmelor mai mari, pot fi obtinute in toate statele. Pentru firmele mai mici, regionale, se pot obtine numai in unele state.
* in coltul din stanga jos, se afla data intrarii in goare, in acest caz, 4 august 1987, data la care actiunea a fost oferita initial.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact