 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» piata actiunilor
» Teorii despre piata actiunilor
|
|
Abordarea tehnica |
|
| Analistii tehnici, denumiti si chartisti1, evita intreaga problema a infrangerii" unei piete eficiente. Ei nu incearca sa coreleze cauzele economice cu efectele. in schimb, studiaza efectele multitudinii de factori influenti, adesea imposibil de interpretat si urmaresc miscarile pretului. Cum indica miscarile actuale de pret, nilurile viitoare? Ide-ea principala a analistilor tehnici este ca anumite modele ale miscarilor pretului se repeta. Daca ati putea identifica corect modelul in faza initiala de dezvoltare, atunci ati putea prognoza viitoarele preturi. in cautarea lor permanenta de modele, convingerea acestora este ca istoria se va repeta intotdeauna. Sa luam un exemplu. Dupa o crestere destul de constanta a preturilor, piata isi inrseaza brusc trendul. Ce se va intampla cu piata? Va continua sa scada? Ori va creste din nou? Chartistul urmareste preturile si le reprezinta grafic, urmand principiul retragerii" (principie of retracement"): cu cat retragerea preturilor ajunge mai aproape de 2/3 din cresterea Pe de alta parte, daca preturile incep iar sa creasca dupa ce se retrag numai V3 din cresterea anterioara, s-ar putea dezvolta probabil un alt model. Volumul, largimea si noile maxime si minime, sunt toate grupate sub denumirea de indicatori tehnici" (technical indicators). Alt grup este compus din indicatorii afectivi" (sentiment indicators). Pozitiile short deschise (short interest) - sau numarul vanzarilor short pe piata - sunt un tip de indicator afectiv.. Denind short, participantii de pe piata isi exprima speranta ca preturile vor scadea.Insa, vanzarile short au si un rers. Cel ce vinde lucrul altuia, ori il inapoiaza ori merge la inchisoare". Mai devreme sau mai tarziu, pozitiile vanzarilor short trebuie inchise. Singurul mod de a realiza acest lucru este ca vanzatorii short sa restituie actiunile firmei de brokeraj creditoare - insa, pentru a inapoia creditorului actiunile, ei trebuie mai intai sa le cumpere. Odata ce incepe cumpararea, ordinele de cumparare impulsioneaza cererea pe piata (presiune ascendenta). Preturile nu mai scad si pot incepe chiar sa creasca putin. Punctul de la care preturile incep sa creasca din nou este denumit prag de suport" (support lel). Acesta este un nil sub care preturile nu ar trebui sa mai scada, din cauza interesului de cumparare la acest pret. Motivul ar putea fi ca vanzatorii short isi acopera pozitiile, dar mai exista si alte moti, cele mai multe tinand de psihologia institorului. Sa luam un exemplu. Presupunem ca piata este supraevaluata" (adica institorii platesc mai mult pentru o actitoe decat ar trebui realmente, datorita unei atmosfere generale bullish pe piata). Mai devreme sau mai tarziu detinatorii actiunii vor incepe sa vanda, asteptand o inrsare descendenta. Cu aceeasi speranta, cei care nu detin actiunea, vor incepe sa o vanda short. Nu dupa mult timp, intr-adevar, piata isi va inrsa trendul. Pe masura ce preturile scad, tot mai multe pozitii long sunt lichidate si se deschid tot mai multe pozitii short. Se pare ca vanzarea determina intotdeauna mai multa vanzare. Cand se intampla acest lucru, alti detinatori long ce spera sa mai salze ceva de la pierdere, lichideaza, scazand si ei preturile. La un anumit punct, detinatorii long care au mai ramas incep sa vanda celor cu pozitii short, care isi acopera pozitiile. Probabil altii cumpara actiuni pentru ca, pur si simplu, pretul este mic. in acest moment, ordinele de cumparare incep sa echilibreze ordinele de vanzare, astfel incat preturile cresc din nou. Cei care asteptau inrsarea, incep sa cumpere, accelerand astfel ascensiunea. Daca suportul este un prag al pretului, atunci rezistenta este un plafon al pretului. Daca o actiune atrage multi institori, cererea este mare, iar pretul este supralicitat. La un anumit punct, piata nu mai are cumparatori, nu mai exista ordine de cumparare, iar cresterea pretului incetineste. Unii actionari vor incepe sa se intrebe daca pretul actiunii este pe punctul de a scadea si vor vinde. Acum, sunt mai multi vanzatori decat cumparatori. Pretul scade si poate sa urce din nou la acelasi nil doar pentru a scadea din nou. Astfel, a fost silit un nil de rezistenta (resistance lel) - un plafon al pretului. Din ce moti se intampla asa? Nu exista nici o formula care sa va spuna exact cat valoreaza o actiune. Pretul de piata este, desigur, rezultatul realizarilor si al profiilitatii companiei emitente. Dar, aceasta nu este totul. Pretul poate sa urce doar din cauza ca acea corporatie face parte dintr-o industrie populara" printre institori, din cauza ca piata pare puternica" sau dintr-un numar de alte moti. Raspunsul la intrebare este, in mare masura, psihologic.In timp ce analistii pe probleme fundamentale incearca sa studieze din ce cauza preturile se misca intr-un anumit sens, tehnicienii accepta pur si simplu aceste miscari si le reprezinta grafic. Baronul Meyer Rothschild nu a cautat asemenea raspunsuri. in schimb el determina, pur si simplu, ce se intampla pe piata - daca s O alta teorie care are o perspectiva pesimista asupra abilitatii institorului individual este teoria lotului nonstandard" (odd-lot theory). Micii institori tranzactioneaza de obicei in loturi nonstandard (de la 1 la 99 actiuni) si, prin urmare, activitatea de lot nonstandard poate constitui un etalon pentru ceea ce face micul institor. Conform acestei teorii, ar trebui intotdeauna sa angajati pozitii contrare trendului de lot nonstandard. Cu alte cuvinte, daca institorii de lot nonstandard (odd lotters) cumpara, atunci vin-' deti". Daca institorii de lot nonstandard vand, atunci cumparati".In timp ce testarea teoriei contrariului este dificila, teoria lotului nonstandard poate fi raportata la volumul total de pe piata actiunilor. Adica, puteti a volumele de cumparari/vanzari de lot nonstandard cu volumul total de cumparari/vanzari al pietei. Cand o faceti, observati doua lucruri.In primul rand, va intrebati daca un astfel de grup restrans poate servi ca un indicator precis pentru intreaga piata. De exemplu, in decursul anului 1986 volumul de lot nonstandard - la cumparare si vanzare - a insumat pana la 329,1 milioane actiuni, in medie putin peste 1,3 milioane actiuni zilnic. Acesta reprezinta mai putin de un procent din volumul total mediu per zi, de 141 milioane actiuni la NYSE, proportie valabila si in prezent.In al doilea rand, chiar daca un asemenea grup restrans este un esantion reprezentativ, din punct de dere statistic nu pare a fi foarte relevant. De exemplu, in ultima zi de tranzactionare inainte de crahul din 19 octombrie, institorii de lot nonstandard au cumparat 729.000 actiuni si au vandut 2,1 milioane. Conform teoriei lotului nonstandard ar fi trebuit sa cumparati! insa, chiar pe 19 octombrie, ei au cumparat 1,9 milioane actiuni (majoritatea blue-chip") si au vandut doar 620.000. Daca institorii de lot nonstandard sunt inconsecnti, ar putea fi si din cauza ca ei sunt outsideri", adica primesc informatii despre actiuni mult mai tarziu decat majoritatea celorlalti. Exista totusi un mijloc prin care outsiderii" afla ce fac insiderii" (functionarii superiori ai corporatiilor - corporate officers). Scandalurile privind tranzactiile ilegale pe baza unor informatii confidentiale (insider trading) ce s-au concentrat in jurul lui Levine si Ivan Boesky au lovit exact in inima industriei titlurilor de valoare, deoarece au scurtcircuitat intreaga ei structura. Toate reglementarile, toate cerintele, toate procedurile si toti cei implicati in aceasta industrie trebuie sa se straduiasca sa mentina o piata corecta si ordonata. Cand cineva intra pe piata cu avantajul incorect de a detine o informatie secreta, foarte valoroasa, din interior, toti ceilalti participanti sunt inselati. Toate mecanismele devin ineficiente. Dar, ce este mai rau, date fiind destule astfel de scandaluri corelate cu pierderea increderii in piata este ca astfel de abuzuri pot conduce la o mare migrare de capital: institorii, atat individuali cat institutionali, s-ar simti in final mai protejati daca si-ar insti banii in alta parte. Analistul pietei actiunilor din zilele noastre, fie tehnic, fie pe probleme fundamentale se confrunta cu o sarcina mult mai complexa decat orice analist din trecut. Piata de astazi este dependenta, in multe privinte, de ceea ce se intampla la Washington si in gurnele si centrele financiare din lumea intreaga. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
