StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » piata actiunilor » Crahul
Trimite articolul prin email Criza globala : Crahul Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Criza globala



Date fiind conexiunile de inalta tehnologie intre pietele din toata lumea, nu este surprinzator ca piata Statelor Unite nu a fost singura care s-a prabusit. De fapt. acest eveniment foarte important asupra caruia ne concentram este doar un aspect al unui fenomen global.
In saptamana care a precedat 19 octombrie, fiecare piata importanta de actiuni din lume a simtit efectele declinului preturilor actiunilor americane, precum si al celor proprii. Multe burse au rezistat declinului, dar in lunea urmatoare au cedat. In timpul saptamanii care includea 12 octombrie, Nikkei Index al bursei din Tokyo s-a prabusit cu 12%. La Londra, Financial Times-Stock Exchange Index a scazut cu 20,36%. Actiunile din Germania de Vest au scazut cu 11,19%, cele din Elvetia cu 16,56% s.a.m.d. Din nou, tehnologia s-a transformat din binefacator, in demon. in conditii normale, retelele globale permit traderilor sa execute tranzactii uriase apasand doar cate taste la un terminal si privind executarea lor pe monitorul computerului. Pe aceasta cale se tran-zactioneaza anual, la nivel international, 24 ore din 24, actiuni in loare de aproximativ 750 miliarde dolari. Acesta este potentialul maxim de tr



anzactii internationale. Demonul apare in timpul pietelor in declin. In astfel de perioade, o piata in scadere" poate circula in jurul lumii, de la o bursa la alta, fara intrerupere. O sesiune de tranzactionare nefavorabila in oricare centru principal le afecteaza pe toate celelalte-. Aceasta sincronizare a avut loc la inceputul lunii octombrie si continua sa aiba loc atat timp cat bursele sunt atat de strans legate intre ele. Iata cuvintele lui Cari F. Adams, director la Cari Marks & Company: Acest lucru (piata in scadere din intreaga lume) arata cert dezantajul globali-zarii pietelor".
Lunea Neagra din octombrie a evidentiat una sau doua imperfectiuni de baza ale programului de tranzactionare. Portofoliile computerizate trebuiau sa fie, de regula, aproape autocorectoare" (self-adjusting), adica ordinele de cumparare sau nzare se actiu automat, dupa cum dicta piata. Deoarece toate urile si rationamentele fusesera deja facute inainte de introducerea oricarui ordin, exista prezumtia ca nu mai trebuia facut nici un rationament in caz de fluctuatie a pietei; ordinele ar fi fost actite, pur si simplu, precum cursele de soareci. Dar, sa vedem ce s-a intamplat in realitate.
Asigurarea portofoliului" nu este, de fapt, o asigurare. Ea este o forma de administrare a banilor care foloseste contracte futures pe indici de actiuni pentru a proteja loarea portofoliului. Teoretic, cand loarea de piata a actiunilor scade, managerii de portofoliu compenseaza majoritatea pierderilor prin nzari short de contracte futures. Practic, nu toate pierderile sunt compensate, deoarece preturile contractelor futures pe indici de actiuni care se asteapta sa urmeze strans preturile curente ale actiunilor, nu o fac exact.
Pe 19 octombrie, cate ipoteze s-au dovedit a fi gresite. in primul rand, preturile contractelor futures si ale actiunilor din-trodata nu s-au mai sincronizat si nimeni nu mai stia exact ce se intampla cu preturile actiunilor. Majoritatea managerilor de portofoliu care se lasasera pe convingerea ca aceste computere vor reactiona oportun, nu au mai putut analiza si actiona destul de repede in aceasta serie de circumstante neasteptate. Bineinteles, multi au inceput sa nda contracte futures.
Procedand astfel, s-au produs doua consecinte. in primul rand, din cauza atat de multor manageri si altor investitori care, prin nzare, creau oferta, preturile contractelor futures au inceput sa scada dramatic. in al doilea rand, declinul accentuat al preturilor futures i-a speriat pe actionari, deteminandu-i sa nda, fapt ce a pus gaz pe focul nzarilor atat pe pietele futures, cat si pe cele de actiuni.
Eroarea fundamentala din partea administratorilor de portofoliu (money managers) a fost ca s-au bazat pe performanta programului si nu pe propriile eluari ale factorilor fundamentali.
Au renuntat sa mai ia hotarari proprii, depinzand in schimb de computer" pentru adaptarea la conditiile de piata.
Si arbitrajorii si-au bazat tehnicile de tranzactionare pe aceeasi ipoteza de baza: ca diferenta de preturi intre futures si actiuni fi mica si trecatoare. Folosind programe sofisticate, arbitrajorii cauta discrepante intre preturile futures si cele ale actiunilor. Cand gasesc asemenea diferente, ei nd instrumentele la pretul mai mare si le cumpara simultan pe cele la pretul mai mic. Prin urmare, acestia isi asigura profituri garantate prin ceea ce este cunoscut ca arbitraj tara risc" (riskless arbitrage).
In imprejurari obisnuite, arbitrajorii, care participa la aproximativ 20% din tranzactiile pietei actiunilor, tind sa acopere foarte repede asemenea discrepante. insa, pe masura ce piata se prabusea, aceste diferente s-au marit si ar fi trebuit sa reprezinte implinirea visului oricarui arbitraj or. insa, ambele piete pierdeau din loare prea repede, ordinele erau prea dificil de executat, cu atat mai mult simultan, iar conditiile se schimbau mult prea repede pentru ca majoritatea traderilor sa reactioneze suficient de rapid. in consecinta, tranzactiile de arbitraj de pe 19 octombrie au fost estimate la numai 9 procente, majoritatea probabil dimineata, inainte ca arbii" sa iasa de pe piata si, in multe cazuri, sa fie spulberati de pe piata


. Cand au incetat tranzactionarea, ei au diminuat si mai mult latura de cumparare a pietei.
Ca si arbii", speculatorii exercita o presiune de cumparare pe o piata in scadere, deoarece ci tranzactioneaza adesea impotri directiei pietei. Dar, si speculatorii se bazeaza pe aceleasi premise: urmarirea atenta a preturilor futures si ale actiunilor, executarea prompta a ordinului, o marime rezonabila a cererii si timp suficient pentru a reactiona pe piata. Cand toate aceste conditii s-au spulberat, speculatorii au trebuit sa se retraga, prind piata de si mai multi potentiali cumparatori.
Traderii care s-au bazat pe programe de tranzactionare au fost depasiti de piata furioasa in scadere. Totusi, exista o teama larg raspandita ca acesti participanti vor intra pe piata toti odata si vor crea o ora vrajita" (witehing hour) foarte volatila, care da o lovitura puternica pietei. Timp de doua luni dupa crah s-a crezut ca traderii cu programe de tranzactionare (program traders) erau intr-o dezordine prea mare ca un astfel de lucru sa se fi putut intampla. Orele vrajite pot aparea numai pe pietele relativ ordonate, cand sunt intrunite toate conditiile normale. in conditii extreme, ele se pare ca nu au avut un efect mai mare sau mai mic decat orice alti factori de oferta.
Criticii programului de tranzactionare persista in ideea ca procentul tranzactiilor nu este atat de hotarator cat este timing-ul lor. Categoric, viteza evenimentelor, nu numai din 19 octombrie, dar si a celor de pe piata normala a actiunilor din prezent este un factor decisiv: Am aflat" a spus Robert A. Brusca, economist-sef la Nikko Securities, ca atunci cand comprimam timpul in care au loc evenimentele, ele se produc altfel". Prin urmare, era de asteptat ca o cantitate limitata de tranzactii, concentrate intr-un punct critic, sa aiba un efect diferit fata de cel pe care l-ar fi avut in imprejurari normale.
Pe langa acestea, tehnologia computerizata, in timp ce face piata mai eficienta, face totodata aproape imposibil ca traderii sa reactioneze la toate informatiile disponibile. Allen Sinai, economist-sef la Shearson Lehman Hutton (asa cum era firma cunoscuta atunci), spunea ca peste noapte, timpul de reactie la evenimentele cu impact asupra pietei a scazut de la luni sau zile, la minute si secunde. Daca nu poti elua instantaneu toate aceste informatii, iesi din afaceri".
In perioada de dupa 19 octombrie, nimeni nu stia sigur ce rol a jucat cu aderat programul de tranzactionare. imprejurarile erau, pur si simplu, prea haotice pentru a sti cine. Ruder, presedintele SEC, a afirmat ca tranzactiile futures pe indici au avut loc in cantitati semnificative" si chiar ca diversele forme ale tranzactiilor futures pe indici au jucat un rol important in colapsul din 19 spre 20 octombrie. El a trecut mai departe, la intrebarea daca exista capital suficient in spatele tranzactiilor futures pe indici pentru care trebuie sa se depuna doar 5% din loarea contractului (ati aceasta cu cerinta de 50% a Regulamentului T pentru cumpararea de actiuni). Cand, pe o piata in scadere, se emit apeluri catre investitorii in contracte futures pe indici, pentru mai multi bani, exista o garantie mai redusa ca obligatia fi onorata. Indiferent de efectul sau real, programul de tranzactionare a fost interzis de catre NYSE pe 20 octombrie. Abia pe 9 noiembrie a fost permisa reluarea lui, obsertorii pietei monetare tinandu-si rasuflarea. insa, efectul reluarii" lui abia a fost remarcat.In ianuarie 1988, grupul operativ desemnat de Presedintele Reagan a emis un raport care invinuia in mod corect programul de tranzactionare. Raportul a continuat prin a face un numar de propuneri de schimbare, incluzand limitari ale oscilatiilor pretului actiunilor, opriri ale tranzactionarii si conferind Consiliului Rezervei Federale atributii de supraveghere atat pentru piata actiunilor, cat si pentru piata futures (acum reglementata separat). Nu exista nici cea mai mica indoiala ca programul de tranzactionare suferi schimbari de reglementare.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact