StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Caracteristicile evolutiei impozitarii directe in uniunea europeana



Asa cum s-a prezentat in modulul precedent, in ceea ce priveste impozitele directe, in Uniunea Europeana, importanta acestora a fost mereu un subiect secundar, in acest domeniu neeexistind initial uri de armonizare sau coordonare. Problemele aparute in impozitarea directa au fost determinate de situatii specifice de dubla impozitare sau de desfasurare a unor activitati economice peste granitele statelor membre.
Comunitatea Europeana a inteles cu timpul ca importanta dimensiunii internationala necesita dezvoltarea politicii fiscale. Aceasta este in particular relevanta in relatia cu impozitele directe, unde globaiizarea economica are un impact semnificativ. Dezvoltarea activitatii economice a aratat asada



r ca este nevoie de un set de reguli care sa ghideze guvernele si afacerile. De asemenea, in climatul economiei mondiale, din care face parte si Uniunea Europeana, este necesar sa se creeze un climat fiscal favorabil care sa promoveze competitia libera si corecta si sa incurajeze dezvoltarea afacerilor dincolo de granitele nationale, in acelasi timp asigurandu-se neerodarea veniturilor fiscale ale statelor membre.In anul 1993, Comisia Europeana a propus in legatura cu impozitul pe venit, un numar de reguli diferentiate pentru rezidenti si nerezidenti, acceptate de statele membre.
Impactul impozitului pe profiturile societatilor asupra competitivitatii a fost studiat pentru prima data in 1962, cand statele membre au silit sa discute despre bazele impozitarii si sa instituie tratamente preferentiale in anumite cazuri. incercarea de armonizare a impozitului pe corporatii din anul 1975 a esuat. La fel s-a intamplat in 1984-l985 si, mai apoi, in 1990. Statele membre ale Uniunii Europene, totusi, au inteles ca integrarea economica cere o mai buna cooperare in ce priveste colectarea impozitelor, iar directiva Consiliului nr. 77/799 ofera asistenta reciproca intre autoritatile fiscale nationale.In ultima parte a anilor '80, a fost definita o noua conceptie a integrarii economice, avand la baza principiul subsidiaritatii. in ceea ce priveste impozitele directe, s-a acordat prioritate coordonarii si convenirii unei apropieri a sistemelor fiscale ale statelor membre"185 fata de o armonizare sistematica impusa la nivelul Comunitatii Europene.In diverse lucrari186 este subliniata importanta coordonarii acestor impozite. Astfel, se arata ca procesul de coordonare a impozitelor directe este determinat de doua forte:
» globaiizarea si rivalitatea economica din cadrul triadei (SUA, Japonia, Uniunea Europeana);
» progresul integrarii economice.


Si ca actiunea acestor forte determina numeroase efecte:
» mobilitatea capitalului si a fortei de munca;


» spatiul european definit ca piata de acasa";
» baza mobila de impozitare;
» statele membre se afla in competitie cu toate elementele sistemelor fiscale, in continuare, se prezinta obiectivele coordonarii, care sunt de doua feluri:
» in sens restrans, reducerea evaziunii fiscale si evitarea dublei impuneri;
» in sens larg, prevenirea dislorsionarii competitiei prin politica fiscala de stimulare a deciziilor de localizare a investitilor si a conilitatii manipulative prin silirea preturilor la transferurile in cadrul grupurilor multinationale.
Impozitarea grupurilor de societati
Un important obiectiv al Comunitatii Europene este sa asigure ca sistemul de impozitare al societatile din Uniunea Europeana determina dervoltarea activitatii peste granitele nationale si structuri moderne de organizare a acestora.
O prob ierna fiscala importanta care se intalneste in cadrul Comunitatii este data de dificultatea cooperarii peste granite pentru societatile dornice sa promoveze pe piata unica. De aceea, in iulie 1990, Consiliul a adoptat doua directive pentru a indeparta o parte din obstacole:
- directiva fuziunii nr. 90/434 este trasata sa excluda masurile fiscale care ar stanjeni reorganizarea sau restructurarea afacerilor;
-directiva asupra companiilor mama si filialelor din diferite state membre nr. 90/435 anuleaza dubla impunere a profitului distribuit intre societatea-mama dintr-un stat membra si sucursalele din alte state membre.
Statele membre au sfarsit ca, prin conventia 90/436, bazata pe articolul 293 al tratatului CE, sa se introduca o procedura arbitrara pentru prevenirea dublei impuneri187 in corelatie cu ajustarea profiturilor intre intreprinderile asociate din diferite state membre.
Consider ca, politica fiscala trebuie privita in relatie cu celelalte politici ale Comunitatii Europene, pentru ca, desi fiscalitatea reprezinta un factor important pe care societatile din Uniunea Europeana il iau in considerare in cadrul deciziilor lor de investire si localizare a afacerilor, el nu este totusi singurul. Accesibilitatea geografica fata de piete, existenta infrastructurii, costurile de transport, disponibilitatea si calitatea fortei de munca, nivelurile salariaie, sistemele de asistenta sociala si atitudinea guvernelor joaca de asemenea un rol important. Toti acesti factori sunt importanti si in plus influenteaza si tipul deciziei de investire. Prin urmare, politica fiscala trebuie conceputa si aplicata intr-un cadru mult mai amplu, al politicii generale a Uniunii Europene.In octombrie 2001, Comunitatea Europeana publica un raport188 privind impozitele asupra societatilor in UE, in care analizeaza caile variate de discriminare fiscala. Complexitatea si diversitatea regulilor fiscale, varietatea cotelor de impunere, stimulentelor fiscale determina crearea unor diverse feluri de societati sau existenta unor regimuri fiscale speciale care, impreuna, cauzeaza discriminari care influenteaza modul cum firmele opereaza in diferite sectoare si dimensiunea societatilor. Scopul acestui raport a fost de a elimina obstacolele fiscale care complica buna functionare a pietei unice. De asemenea, sunt subliniate diferentele intre impozitarea efectiva a diferitelor tipuri de investitii, toate aceste diferente fiind apreciate ca simptome ale discriminarii fiscale"189.
O data cu prezentarea campaniei sale de strategie fiscala in anul 2001, Comisia Europeana a depus eforturi fara precedent pentru a-si atinge obiectil si anume crearea unei piete interne fara obstacole fiscale in Uniunea Europeana. In acest sens a gazduit conferintele la nivel inalt de la Bruxelles in anul 2002 si la Roma in 2003, a creat in anul 2004 Grupul de Lucru pentru Baza Fiscala Corporationala Consolidata Comuna, a invitat grupuri de afaceri sa participe la Grupul de Lucru din anul 2005, iar in 2006 a solicitat o mai mare coordonare intre sistemele fiscale ale statelor membre pentru a atinge o dezvoltare importanta precum si implinirea obiectivelor referitoare la ocuparea fortei de munca, silite in Agenda de la Lisabona. Cele mai recente eforturi au fost inregistrate la Berlin in 14-l6 mai 2007, cand Comisia Europeana in tandem cu presedentia germana au discutat cu investitorii proiectului detaliile introducerii unei baze fiscale corporationale consolidate comune pentru Uniunea Europeana,
Comisia se afla in pozitia optima de a dezbate in timpul presedentiei germane agenda referitoare la impozitarea directa. Germania a notat in mod special in programul sau de lucru ca proiectul Comisiei de introducere a unei baze fiscale unice pentru impozitarea corporationala este pentru a castiga terenastfel incat Comisia sa-si poata prezenta propunerile legislative in 2008, asa cum s-a prevazut"190. Aceste evenimente au un scop comun unic: sa sileasca un cadru de lucru pentru a propune Uniunii Europene in anul 2008 o baza fiscala corporationala consolidata comuna cu o eventuala implementare pana in 2010.
Subliniez ca prin aceste ultime initiative. Comisia Europeana a inregistrat progrese remarcabile, lucra care nu ar fi fost posibil daca nu ar fi at suportul majoritatii membrilor comunitari. Cu



toate acestea majoritatea inca nu este suficienta pentru indeplinirea obiectivelor Comisiei si este in continuare nevoie de acceptul unanim al statelor membre, iar intr-o Uniune cu 27 tari membre este dificil sa existe o parere unanim acceptata.
Impozitarea profiturilor societatilor
Constatarea ca diferentele fiscale dintre statele membre pot influenta deciziile privind investitiile si pot crea distorsiuni ale competitiei au determinat nevoia cautarii unor solutii pentru eliminarea acestor deficiente ale sistemului fiscal al Uniunii Europene. in 1990, Comisia a cerut unui comitet de experti condus de fostul ministru de finante al Olandei, Onno Ruding, sa examineze daca diferentele in impunerea societatilor cauzeaza distorsiuni in piata comuna, in special in ce priveste decizia de a investi si competitia si sa sugereze cai de a depasi aceasta problema. in ciuda masurilor convergente dintre sistemele fiscale, nu s-a obtinut o eliminare majora a distorsiunilor fiscale. Comitetul a facut recomandari specifice pentru eliminarea dublei impuneri a venitului de peste granita si a armonizat trei componente ale impozitarii corporatiilor: cota de impunere, baza de impozitare si sistemul administrativ de colectare. Esential, s-a sugerat sa fie armonizate componentele cheie ale sistemelor de impozitare ale societatilor din statele membre.
Propunerile de eliminare a dublei impuneri a profiturilor s-au lovit de numeroase obstacole, precum: regulamentul pretului de transfer'91, tratamentul pierderilor de peste granita, completarea retelei de acorduri bilaterale pentru evitarea dublei impuneri. Necesitatea de a elimina dubla impunere asigura fiscalitatea efectiva si previne evaziunea fiscala.
Apreciez ca, evitarea dublei impuneri este o conditie obligatorie pentru a se asigura dezvoltarea relatiilor economice in interiorul pietei interne a Uniunii Europene Evolutia impozitelor de tip salariat
Importanta politicii fiscale in Uniunii Europene a devenit tot mai evidenta odata cu trecerea timpului. Abordarea fiscalitatii in zona UE necesita intelegerea modului in care impozitele, taxele si contributiile sociale au cauzat o criza intre consum si principalii factori de productie.In E:uropa, impozitele de tip salarial pre/inta cea mai larga raspandire, la un nivel mult mai ridicat decat in SUA sau Japonia. Impozitele asupra altor factori de productie constau in mare parte din impozite pe variate forme de capital: impozitele pe tranzactii, impozitele pe contributiile sociale de ordin economic, contributii la fondul de sanatate. Recenta raspandire a impozitului global si a contributiilor sociale este mai scazuta in Europa decat in SUA si Japonia.
De-a lungul ultimilor ani, sistemele fiscale nationale au at tendinta de a descuraja crearea de noi locuri de munca in majoritatea statelor membre. in medie in Europa, intre anii 1980-l998, rata impozitului implicit suportat de angajati192 s-a ridicat semnificativ (de la 35% pana la aproape 45%), dar a scazut (de la 42% la mai putin de 36%) pentru alti factori de productie (capitalul primar) si a ramas sil (in jur de 14%) pentru consum.
In anul 1996, necesitatea unei strategii fiscale care sa raspunda schimbarilor recente ale structurii sistemelor fiscale si dorintei de progres in realizarea pietei unice a determinat Comisia sa propuna modificari ale principalelor directii ale politicii fiscale in Uniunea Europeana. Astfel, intr-un document intitulat Impozitarea in Uniunea Europeana" (nr. 96/487) sa subliniat importanta dezvoltarii pietei muncii (printr-o crestere a locurilor de munca), s-a silit structura sistemelor fiscale a statelor membre si s-a continuat construirea pietei interne a Comunitatii Europene. Propunerile Comisiei Europene s-au bucurat de o reactie favorabila a ministrilor de finante si economici in cadrul reuniunii de la Verona din 13 aprilie 1996, hotarandu-se cu aceasta ocazie, o continuare a discutiilor pe aceasta tema. Pe scurt, s-a silit o abordare pe doua directii:


» imbunatatirea functionarii pietei interne;
Armonizarea legislatiilor fiscale nationale este o prioritate, pentru inlaturarea obstacolelor in realizarea unei piete unice, deoarece actualele politici fiscale ale statelor membre stanjenesc piata si determina timentari ale pietei Uniunii Europene. De asemenea, aceste deficiente subrezesc competitivitatea intreprinderilor din Uniunea Europeana. inlaturarea barierelor fiscale a devenit o prioritate in conditiile introducerii monedei euro, odata cu marirea transparentei pietei si cu cresterea competitiei in Uniunea Europeana.
* asigurarea veniturilor fiscale in statele membre si promovarea crearii de noi locuri de munca.
Procurarea veniturilor fiscale s-a confruntat in toate statele membre cu numeroase probleme: populatia varstnica, erodarea treptata a unor baze de impozitare si efectele adverse asupra locurilor de munca. Acestea inseamna de fapt o crestere impozitelor pe salarii. Competitia dura dintre statele membre face ca situatia sa devina si mai complicata. in conditiile in care capitalul este foarte mobil si munca mai redusa, asigurarea veniturilor fiscale si. in unele cazuri, majorarea nivelului acestora, s-a realizat prin cresterea presiunii fiscale asupra unor baze de impozitare mai putin mobile, concret printr-o supraimpozitare a muncii Cheltuielile pentru asigurarea unui nivel de trai mai ridicat au fost insotite in statele membre de cresterea impozitelor pe salarii in timp ce o parte importanta a acestor cheltuieli este finantata direct de contributiile la asigurarile sociale. De asemenea, scaderea veniturilor, ca urmare a eroziunii unor ba/.e de impozitare mai mobile, a fost partial compensata prin cresterea impozitelor pe salarii.
Se observat asadar ca forta de munca esie una din marfurile" asupra carora sunt impuse cele mai multe impozite si taxe. Unii autori193 au clasificat impozitele principale asupra muncii" din Europa in trei categorii: impozite pe venit, contributii la securitatea sociala achitate de angajatori si contributii la securitate sociala achitate de angajati. Acestia apreciaza ca in pofida inregistrarii unui somaj ridicat, pana acum s-au depus prea putine eforturi pentru usurarea poverii reprezentate de impozite si taxe asupra muncii", impartasesc aceasta opinie, insa nu in totalitate, pentru ca apreciez ca nu este adevarat ca s-au depus prea putine eforturi", dimpotriva activitatea Comunitatii pentru gasirea unor solutii eficiente de reducere a presiunii fiscale asupra fortei de munca a fost intensa si permanenta in ultimii ani, dar rezultatele nu au fost suficiente pentru asigurarea unei bune functionari a pietei muncii.
Consider oportuna preocuparea Comunitatii Europene in a cauta in continuare o cale de a inlocui veniturile fiscale obtinute din asa-ziseie impozite asupra muncii". O scadere a impozitelor pe veniturile salariale se poate obtine doar treptat si trebuie sa vizeze in primul rand muncitorii slab platiti si necalificati ale caror slujbe sunt cele mai lnerabile la rationalizare" sau deplasarile de capital.

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare