StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Trimite articolul prin email Impozitarea societatilor in comunitatea europeana : Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Impozitarea societatilor in comunitatea europeana



Veniturile din impozitele pe profiturile firmelor (in unele state), in altele pe niturile realizate de societati in majoritatea statelor UE sunt scazute, ca procent din PIB (elul nr. 9). Ponderea acestui tip de impozit in PIB determina la nilul Uniunii Europene un indicator mediu multianual (pentru perioada 1995-2005) de doar 3%. Acest nil relativ redus si diferentele mari intre statele UE (maxima valorica fiind caracteristica Luxemburgului cu 7,6%, iar minimele caracterizeaza state noi aderate la Comunitate, precum Lituania cu doar 1% sau Slovacia cu 1,1%) reflecta anumite aspecte specifice.
Problemele cu care se confrunta decidentii publici in silirea modului de impozitare a societatilor au preocupat numerosi autori. Astfel, Paul van den Noord s



i Cristopher Heady239 considera ca gurnele sunt supuse la numeroase presiuni, cum ar fi cele ale comunitatilor de afaceri, pentru a folosi sistemul de impozitare al intreprinderilor, drept suport specific pentru dezvoltarea afacerilor si sustinerea industriei, chiar daca, in acest fel, sistemul fiscal devine mai complex, mai putin echiil, transparent si neutru. Astfel, ei arata ca in majoritatea statelor, codul impozitarii societatilor include numeroase exonerari si credite fiscale in derea favorizarii institiilor in toate locatiile geografice. Aceste aranjamente sunt frecnt prezentate ca o masura de corectare a insuficientelor pietei, permitand, de exemplu, schimbari de locatii geografice, reducerea asimetrici de informatii, care maresc riscurile asumate de institori, dar stimulentele fiscale nu pot fi considerate smgura metoda de redresare a acestor imperfectiuni. Un exemplu este dat de obiectile comunitatilor locale care ofera facilitati fiscale pentru a dezvolta infrastructura si acumularea de capital uman, in dorinta de a reduce costurile desfasurarii de afaceri in regiune, dar toate acestea nu au efecte durabile. in plus, se arata ca facilitatile fiscale regionale cer uniformitate dincolo de regiunea in cauza. Un alt set de probleme se refera la regimurile fiscale speciale ale unor tari pentru protejarea niturilor pronite de la intreprinderile multinationale, din impozitarea afacerilor, in tara lor de rezidenta. Anumite tari (cum sunt Norgia, Eltia si Grecia) ofera aceste regimuri speciale. Acest fel de regimuri fiscale pot eroda bazele fiscale din doua moti: unul se refera la insuficientele intalnite in numeroase tari, in schimburile de informatii, in cazul societatilor multinationale, care pot ajuta la dezvoltarea evaziunii fiscale, cel de al doilea are in dere faptul ca intreprinderile pot obtine avantaje prin sustragerea de la impozitare, prin pastrarea profiturilor lor la un nil zero sau in zone cu impozite reduse. Alte tari permit amanari de la impozitare. Toate acestea cauzeaza pierderi de nituri fiscale si in plus, creeaza distorsiuni intre tari, deoarece afecteaza deciziile de instire. Prin urmare, se genereaza inechitate orizontala intre societatile care utilizeaza aceste regimuri si cele care nu dispun de avantajele fiscale de aceasta natura.
Graficul nr. 99 reda situatia impozitelor suportate de societati in perioada 1995-2005 ca pondere in P1B, iar graficul nr. 100 prezinta presiunea fiscala determinata de impozitele pe societate in statele membre la nilul anului 2004. Se observa ca media inregistrata in Uniunea Europeana pentru intreaga perioada de 10 ani (1995-2005) este similara cu cea a anului 2004, de circa 3%. Punctele de maxim ale anului 2004 sunt specifice in tari, precum Letonia (peste 6%) si Cehia (4,5%), la polul opus aflandu-se tari, precum Germania (1%), Portugalia (1.7%) si Grecia (sub 2%).
Isabelle Joumard240 mentioneaza ca factorii care determina diferente in sistemele de impozitare asupra societatilor simt: diferentele mari de reguli de conilitate pe care trebuie sa le respecte firmele si procentul existent de societati pe actiuni. Alaturi de acestea, utilizarea extensiva a relaxarilor fiscale joaca un rol important. Aceste facilitati adesea includ: credite pentru acoperirea impozitelor pe institii, compensatii pentru deprecierea accelerata pentru institii in echipamente si mijloace fixe, scutiri de impozite pentru crearea de noi locuri de munca si facilitati pentru zonele defavorizate. Autoarea mentionata precizeaza ca unele dintre aceste regimuri fiscale sunt specifice pe sectoare si zone geografice. Ele includ: regiuni cu rata mare a somajului in Belgia; asa-zise zone dezvoltate si transport in Finlanda; reduceri fiscale acordate de Franta companiilor nou create din Corsica, departamente maritime si asa-zise zone privilegiate pentru institii" (dintre care Nord Pas-de-Calais; Easter Lander in Germania, regiuni mai putin dezvoltate, uzine de energie electrica si hoteluri in Grecia, anumite zone in Dublin, zona industriala a aeroportului Shannon si activitati de productie si financiare in Irlanda, regiuni cu o rata a somajului ridicata in Italia si unele activitati efectuate de IMM-uri, transport in Luxemburg si Olanda, reduceri fiscale garantate de Portugalia pentru IMM-uri si pentru institiile in unele regiuni, inclusiv pentru banci si companiile financiare si de asigurari, Centrul de afaceri internationale din Azores si Madeira, reduceri garantate de Spania pentru institiile in Insulele Canare si pentru activitati miniere si de export, Irlanda de Nord pentru Marea Britanic
Reducerile fiscale generoase de acest tip din unele state UE, combinate cu rate de depreciere mai ridicate decat deprecierea economica, produc o favorizare a activitatilor care angajeaza capitalurile in mod intensiv. Pe langa acestea, multe state au introdus recent sau au amendat masurile fiscale care favorizeaza intreprinderile mici, firmele nou create si/sau firmele de IT (Franta, Olanda, Portugalia. Spania si Marea Britanie). Aceste masuri au drept scop eliminarea dezavantajelor noilor sau micilor firme in finantarea proiectelor de institii si/sau in costurile disproportionate care rezulta din complexitatea activitatilor administrati, inclusiv respectarea reglementarilor fiscale.
Mai mult, existenta de holdinguri si centre de coordonare, in anumite state, permit niturilor din institiile internationale sa circule cu impozite mici (Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Luxemburg, Olanda). in regimul societatilor de tip holding, o companie situata in aceste tari, plateste sau este scutita de impozite pe dividende sau pe castigurile de capital din actiunile pe care ie detine in alte companii. Sub regimul centrelor de coordonare, o companie poate beneficia de reduceri fiscale substantiale daca poate dodi gurnului, ca sucursala localizata in tara coordoneaza finantarile filialelor europene.
Facilitatile fisca


le au drept scop atragerea institiilor straine. Anumite tari au introdus regimuri speciale pentru a atrage institiile straine directe in anumite zone geografice sau activitati (Irlanda a aplicat o reducere fiscala pentru firmele de productie si anumite servicii de comert international, armatorii sunt scutiti de impozite in Grecia, iar, pana de curand, Tara Bascilor din Spania oferea importante privilegii fiscale pentru institii in mijloace fixe, peste un anumit plafon).
Pentru a diminua masurile fiscale care ar introduce concurenta neloiala intre statele UE, s-a adoptat Cod de Conduita pentru impozitare afacerilor in decembrie 1997. Cu toate ca nu contine nici o obligatie legala sau sanctiuni, statele UE s-au angajat sa nu introduca noi masuri fiscale, care ar putea fi considerate daunatoare si sa le anuleze pe cele inca in vigoare, pana la finele anului 2002.
Analizand impozitarea societatilor comerciale din statele membre (pe baza studiului altor lucrari in domeniu), intalnim in lucrarea lui Luigi Bernardi241 urmatoarea afirmatie: Este unanim recunoscut ca incepand cu anii '80, cotele de impozitare statutare all-in" ale societatilor au scazut in mod semnificativ, cu aproape 14% (de la 47% la aproape 32% din media UE intre anii 1980-2003). Acest lucru a fost atribuit unei competitii fiscale mai mari, care la randul ei poate fi corelata cu gradul ascendent al globalizarii si al mobilitatii capitalului. Diminuarea presiunii fiscale a fost confirmata empiric de ratele efecti ex ante si nu de cele ex post. Aceasta tendinta spre cote de impozitare implicite (=efecti ex post) se datoreaza limitarii bazelor care in mod obisnuit efectuau reducerile fiscale. Rezultatul final ar fi putut fi reforme fara stimulente de institii, precum a suspectat in anul 2002 Keen, in mult laudatul caz german si opusul sau din oglinda, cel italian. De asemenea, analiza lui Keen asupra refomei fiscale germane din 2000 ar putea sugera printre randuri, ca cel putin un motiv pentru simplificarile declarate adoptate (scutiri si finalul sistemului de imputatii) ar putea fi o reactie la dificultatile intalnite la copierea practicilor evazi si competitiei daunatoare".
Impozitarea profiturilor societatilor ramane un subiect controrsat. Multi economisti se opun acestui impozit considerand ca firma este doar o fictiune legala" care n-ar trebui impozitata. Prin impozitarea mai intai a profiturilor firmei si, ulterior, a dividendelor platite de aceasta si primite de persoanele fizice, statul impoziteaza dublu firmele. Din cauza dublei impuneri, productia este cel mai impozitat sector al economiei, ceea ce ar putea descuraja institiile in acest sector dinamic. Unii economisti sustin abolirea impozitului pe profit. Ei vor ca profitul firmei sa fie transferat proprietarilor acesteia si, astfel, sa faca obiectul impozitului pe nitul individual. Studiile efectuate de cercetatorii americani indica faptul ca aceasta masura va imbunatati eficienta economica cu cateva miliarde de lei"'*". in aceeasi linie se inscrie si prezentare a doua moti pentru care impozitarea profiturilor ar trebuie anulata: Impozitul pe societati (pe profit) ramane unul dintre cele mai controrsate impozite, deoarece: (1) el apare ca fiind inutil, prin faptul ca este un impozit indirect pe nitul persoanelor fizice si se poate inlocui cu acesta din urma (cresterea ratei de impozitare a impozitului pe nitul persoanelor fizice), iar, pe de alta parte, (2) datorita faptului ca el este prezentat intotdeauna ca daunator capacitatii de modernizare a intreprinderilor. Ca urmare, sunt multiple cererile intreprinderilor de a reduce sau de a suprima acest impozit."243
Legat de aceste dezbateri, se impun unele clarificari. in statele membre ale Comunitatii Europene se intalnesc doua regimuri fiscale distincte: 1. regimul societatilor supuse impozitului pe profit (cunoscut sub denumirea de impozit pe societate sau impozit pe profit) si 2. regimul transparentei fiscale. in general, in sfera impozitului pe societate intra societatile pe capital sau cele precizate expres de legislatia fiecarei tari. Este cazul Marii Britanii, unde in sfera impozitului pe societate se impun numai societatile pe capital si asimilate acestora. in Germania, societatile impozabile sunt definite mai larg. Conform regimului transparentei fiscale, impozitarea niturilor realizate de societati se face la nilul asociatilor. Prin urmare, desi societatea are personalitate juridica, impozitarea se face ca si cum patrimoniul sau s-ar confunda cu cel al asociatilor. Regimul transparentei fiscale se intalneste in Franta si se refera la societatile in nume colectiv, societatile in comandita simpla, si optional, societatilor cu raspundere limitata cu un asociat unic-persoana fizica. in Germania, societatile de persoane sunt transparente din punct de dere fiscal. De asemenea, regimul de transparenta fiscala se aplica societatilor comerciale din Italia si Luxemburg.
Sustin ideea ca renuntarea la impozitarea profiturilor societatilor in Uniunea Europeana, prin transferarea profitului brut la proprietari si impozitarea nitului acestora, prezinta cateva avantaje certe: creeaza posibilitatea reducerii si chiar eliminarii masurilor fiscale daunatoare practicate de dirse state membre care afecteaza locatia afacerilor si distorsioneaza competitia pe piata interna si este o simplificare semnificativa a sistemului fiscal al Uniunii Europene. Dezavantajele insa sunt date de posibilitatile de evaziune fiscala determinate de faptul ca societatile nu ar fi impulsionate sa realizeze profit, care apoi sa fie distribuit si automat impozitat, ci ar incerca o utilizare integrala a niturilor obtinute, deci nedistribuirea beneficiilor catre proprietari, afectand astfel colectarea resurselor fiscale.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare