 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al suediei |
|
| Suedia ocupa locul al cincisprezecelea in analiza sistemelor fiscale a statelor membre, urmarind criteriul silit: ordinea cronologica si alinierea alfabetica, insa intr-o clasificare dupa cele mai mari impozite ocupa pe de parte locul 1 in cadrul Comunitatii Europene. Tara UE din anul 1995, Suedia prezinta o politica fiscala influentata de evolutia de ansamblu a economiei suedeze in general. intrucat la inceputul anilor '90, Suedia a trecut printr-o perioada de recesiune economica severa, politica fiscala a inregistrat un proces major de reforma urmarind consolidarea fiscala. Procesul de reforma fiscala a urmarit in principal din majorarea veniturilor din impozite, in paralel cu o reducere a cheltuielilor publice. Rezultatul reformei iircale, combinate desigur cu alte masuri de politica economi Pornind de la aceasta scurta descriere a politicii fiscale din Suedia, se copntinua analiza sistemului fiscal din aceasta tara cu o scurta descriere a principalelor impozite si taxe suedeze, apoi cu o usoara detailiere a reformei fiscale din ultimii ani si cu o area a presiunii fiscale suedeze cu media comunitara din perioada 1995-2005. Structura sistemului fiscal arata ca Suedia se bazeaza destul de mult (pana la 22% din PIB - elul nr. 7) pe impozitarea directa. Practic un indicator mediu de 40,3% din veniturile fiscale totale suedeze defineste impozitele directe pentru perioada 1995-2005. Graficul nr. 45 arata ca pentru anul 2005, structura fiscalitatii suedeze este urmatoarea: 39% din veniturile totale sunt asigurate de impozitele directe, 30,7% pron din contributii sociale si 30,3% sunt reprezentate de impozitele indirecte. in aceste conditii este edent ca Suedia se caracterizeaza printr-o fiscalitate ridicata asupra muncii. Dintre impozitele directe, impozitul pe venitul personal ocupa locul principal. Circa 17 procente din PIB sunt realizate in Suedia din incasarile din acest impozit ( perioada 1995-2005 conform elului nr. 8). Legislatia fiscala suedeza grupeaza acest impozit pe trei categorii: impozitul national pe venitul personal, impozitul municipal pe venitul personal si impozitarea persoanelor nerezidente. Impozitul national pe venitul persoanelor fizice are, desigur, ca beneficiar statul suedez. Reglementat prin Legea impozitului national pe venit nr. 576 din 1947, amendata de actul normativ nr. 1606 din 1998. Platitorii acestui impozit sunt toate persoanele fizice care locuiesc pe teritoriul statului suedez. Baza de impozitare este data de totalitatea veniturilor provenite din salarii, pensii, alte venituri similare (remuneratii de acelasi tip) si veniturile din afacerile unicorporate. Impozitul se aseaza asadar asupra tuturor veniturilor de acest fel, mai putin deducerile legale, realizate pe parcursul unui an fiscal. Cotele de impunere la aceste venituri sunt doua impartite pe doua transe de venituri: 20% si 25%. Alaturi de acestea se impoziteaza veniturile de capital, respectiv: didende, dobanzi, alte castiguri de capital, practicandu-se o cota de impunere de 30%. Categoria a doua a impozitului pe veniturile persoanelor fizice se refera la cele colectate de municipalitati, reglementate de Legea impozitului municipal pe venit nr. 370 din anul 1928, modificat de actul normativ suedez nr. 1767 din 1998. Cota de impunere pentru aceste venituri este in jur de 31%, aceasta cota depinzand de fiecare municipalitate in parte. Impozitarea veniturilor nerezidentilor se sileste in conformitate cu legea nr. 586 din anul 1991, modificata de actul normativ nr. 252 din 1998. incasarile acestui impozit se colecteaza in totalitate la bugetul statului suedez, practicandu-se o cota de 25% la venitul global realizat de nerezidenti pe teritoriul Suediei.In 1995, impozitul statutar de stat asupra venitului in valoare de 20% a fost crescut la 25% pentru o perioada de 3 ani. Aceasta crestere a devenit permanenta in 1999, dar pentru veniturile cu un prag mai ridicat (4 420 a,¬ in 2001). Drept rezultat in prezent exista 3(trei) transe fiscale ale impozitului pe venit. Contributiile sociale ale angajatorilor au fost de asemenea reduse in 1993, dar de atunci au fost marite intr-o anumita masura. Contributiile generale pentru pensii ale angajatiilor au fost introduse in 1993 fiind introduse gradual si crescute pana in 1998, facand parte in prezent din noul sistem de pensii.In ultimii ani, modificarile majore ale politicii fiscale constau in reducerea impozitului pe venit in principal prin compensarea contributiei generale pentru pensii ale angajatiilor, precum si de strategia reformei impozitelor verzi. Ajustari continue descrescatoare au fost de asemenea efectuate asupra impozitelor pe proprietatea imobiliara si pe avere ca raspuns la cresterile suferite de preturile proprietatii. Un al doilea impozit direct asupra caruia ne oprim in analiza noastra este impozitul suportat de persoanele juridice (conform elului nr. 9 aceasta atinge un procent multianual mediu de doar 2,9% in PIB): impozitul pe venitul net al societatilor comerciale, care desi inregistreaza o evolutie ascendenta a ponderii sale in PIB-ul suedez din ultima perioada (1995-2005) nu atinge asadar decat maxim 3%. Baza legala a acestui impozit nr. 567 din anul 1947, amendata de Legea nr. 1606 din anul 1998, beneficiar fiind statul. Acest impozit se aplica la venitul net realizat pe parcursul unui an fiscal. O reducere fiscala de 20% din venitul anual este permisa pentru o perioada de 5 ani. Legislatia suedeza prevede si exceptii de la acest impozit pentru urmatorii: guverne, municipalitati, Fondul National de Pensii, fundatii, asociatii nonprofit, asociatii cariile si religioase. Piederile inregistrate sunt deductibile pe parcursul mai multor ani succesi. Acest impozit are o colectare anuala si cunoaste doua rate: una statutara de 28%, iar pentru fondurile de securitate de 30%. Impozitele indirecte insumeaza aproximativ 30% din totalul impozitelor suedeze. in perioada anilor 1995-2005 aceste impozite raporate la PIB ating valori situate intre 16 si 19% (elul nr 2). Dintre aceste taxa pe valoarea adaugata reprezinta cel mai important impozit indirect suedez colectand circa 9 procente din PIB in ultima perioada de timp (1995-2005) (elul nr. 3). Reglementat prin Legea prind TVA nr. 200 din anul 1994, modificata prin actul normativ nr. 1675 din 1998, acest impozit este colectat in totalitate de statul suedez. Legislatia suedeza prevede exceptii de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru sercii culturale si educationale, sercii sociale si de sanatate, sercii financiare, tranzactii de asigurari, tranzactii imobiliare, evenimente sportive, organizatii de stat, autorizatii locale, organizatii nonprofit, livrarile de organe umane, sange si lapte; productia farmaceutica, livrarile pentru misiunile diplomatice si organizatii internationale; productia farmaceutica, livarile pentru misiunile diplomatice si organizatii intrenationale ale altor tari din Uniunea Europeana; exporturile. Cotele de impunere sunt urmatoarele: cota standard de 25%; o cota de 12% pentru transportul de pasageri, cazarile hoteliere, produsele alimentare, lucrarile de arta; o cota de 6% pentru ziare, cinema, concerte, tatre, muzee private, evenimente sportive organizate de persoane juridice si o cota de 6% pentru exporturi. Alte impozite indirecte sunt accizele, toate fiind colectate de guvernul suedez, din care amintim: accizele pe energie, pe tutun, pe bere si n. Reglementate prin urmatoarele acte legislative suedeze: Legea accizelor pe energie nr. 1776 din 1994, Legea impozitului pe tutun nr. 1463 din 1994, Legea impozitului pe alcool nr. 1464 din 1994, toate aceste impozite indirecte insumeaza circa 3-4% din PIB (conform elului nr. 4). Contributiile de asigurari sociale sunt circa 30% din totalul veniturile fiscale. Acest mixaj fiscal (40% impozite directe, 30% impozite indirecte si 30% contributii la asigurarile sociale) caracterizeaza Suedia incepand din anul 1995 si pana la pr O strategie de reforma a impozitelor verzi pentru o perioada de 10 ani a fost inceputa in 2001, si corespunde in total cu circa 1,4 % din produsul intern brut (2001). Cresterile fiscale au afectat in principal impozitele pe energie ale gospodariilor si ale sectorului de sercii, in timp ce reducerile au fost alocate impozitului pe venit si contributiilor sociale ale angajatorilor. Totalul impozitelor ecologiste se ridica la valoarea de aproximativ 2,9% din produsul intern brut in 2001. Rata fiscala implicita pentru capital a fost marita in mod substantial. La inceputul perioadei Suedia mai prezenta un nivel relativ scazut al ratei fiscale implicite pentru capital, in timp ce spre sfarsitul perioadei J 995-2000 nivelul se situa peste media Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei cresteri poate fi atributa sarcinii fiscale totale asupra capitalului si asupra venitului din afaceri. Veniturile fiscale in procentaj din produsul intern brut au crescut atat pentru gopospodarii, cat si pentru societati. in ceea ce priveste numitorul ratei fiscale implicite (care este calculat prin utilizarea datelor conile nationale), trebuie remarcat ca societatile comerciale au suferit unele reduceri ale profiturilor in relatie cu produsul intern burt datorita cresterilor costurilor muncii si impozitelor indirecte mari care nu au putut fi integral transformate in preturi mai mari in timpul acelei perioade. Transferul relativ de la platile dobanzilor catre didende rezultat in deduceri mai mici pentru baza impozabila ar putea de asemenea explica sarcina fiscala in crestere asupra capitalului si venitului din afaceri intre anii 1995 si 2003. (Calculele Ministerului Suedez de Finante pentru o rata fiscala medie efectiva abila efectuate utilizand microdate generale (baza de date Frida a Ministerului de Finante al Suediei) arata de asemenea o tendinta ascendenta pana in 1998, desi baza impozabila in relatie cu produsul intern brut a crescut usor pana in anul 2000. in 2000 acest indicator alternativ a inceput sa se decline. Tinand cont de intarzierea temporara si de influenta asimetrica a pierderilor cuprinse in balantele nationale, este posibil ca o caracteristica similara sa fi fost zibila in anii de dupa 2000 in cazul ratei fiscale implicite pentru capital). Sarcina fiscala crescuta a capitalului pentru gospodarii poate fi partial explicata de impozitarea castigurilor de capital marite datorita expansiunii pietelor financiare. (Nu este posibila conilizarea castigurilor de capital ca parte a venitului impozabil in cadrul balantelor conile nationale. Din acest motiv cresterea sarcinii fiscale a capitalului pentru Suedia este supraestimata in acea perioada). O alta explicatie reiese din diminuarea substantiala platilor deductibile nete pentru dobanzi, datorita ratelor descendente pentru dobanzi. Acest eveniment poate fi atribuit facilitatilor reformei fiscale, in combinatie cu perioade in care rata reala a dobanzilor a fost extrem de mare. Suedia este, fara indoiala, o tara cu o presiune fiscala ridicata. Situata pe primul loc in Comunitatea Europeana, presiunea fiscala globala suedeze (calculata ca medie pentru perioada 1995-2005) cu o valoare de 51,4% este cu peste 10 procente mai ridicata decat media EU25 pentru acelasi interval de timp. Impozitele indirecte reprezinta, ca procent in PIB, 17,3%, fiind de asemenea unele din cele mai ridicate din intreaga Uniune Europeana, unde media este de 14,2% (elul nr. 2 pozitioneaza Suedia pe locul 24 din 25 in clasamentul acestui impozit - este asadar o presiune fiscala mare in Suedia determinata de impozitele directe, singura tara din UE cu o valoare superioara a acestui indicator fiind Danemarca). Dintre aceste TVA se remarca cu un procent de 8,3% de asemenea peste media comunitara din anii 1995-2005 cu circa un procent (elul nr. 3) (de asembea locul 24 din 25 -singura cu valori mai mari fiind de asemenea Danemarca. De altfel si accizele suedeze, depasesc media UE (3,5% fata de 3,1% - elul nr. 4). Explicatia acestui raport al impozitelor pe consum fata de produsul intern brut care situeaza Suedia mult peste media Uniunii Europene este urmatoarea: detinand una dintre cele mai ridicate rate standard pentru TVA si de asemenea rate peste medie pentru accize, Suedia apartine in mod edent grupului de tari cu impozite pe consum relativ mari, alaturi de Danemarca si Finlanda. Rata fiscala implicita pentru consum s-a mentinut la circa 28% intre anii 1995-2005, valoare care se situeaza cu 8 puncte procentuale peste media europeana. Continuand cu impozitele directe, se observa ca si in acest caz, Suedia se claseaza pe primul loc in Uniunea Europeana (cu o medie a impozitelor directe/PIB in ultimii ani de circa 21% fata de media EU25 de doar 12,7% pentru aceeasi perioada - elul nr.7). Dintre acestea, impozitul pe venitul personal este aproape dublu ca procent in PIB-ul suedez (17%) fata de media comunitara de doar 8,9% (a se vedea elul nr.8). Edent ca impozitele pe munca sunt de asemenea cele mai mari din intreaga Comunitate. Raportul pentru munca angajata a demonstrat o tendinta ascendenta pana in 1998 in principal ca o consecinta a diferitelor masuri fiscale adoptate pentru a mari resursele fiscale. Rata fiscala implicita pentru munca (angajata) prezinta o tendinta similara avand un maxim de 51.3% in 1998. De atunci, rata fiscala implicita a inceput sa se diminueze lent. in 2001, a avut o valoare de 49% apropiat de nivelul sau initial din 1995. Acest lucru oglindeste diferitele decizii politice luate in perioada 1995-2001. Initial, masurile diferite au zat impozitul pe venit si contributiile sociale, in timp ce in ultimii 2 ani, s-a renuntat la unele dintre aceste masuri. Impozitul suportat de societatile suedeze este ca pondere in PIB aproximativ egal cu cel din Comunitatea Europeana fiind de 2,9% fata de media UE de 3,0% (elul nr. 9). Concluzionand, Suedia este o tara cu impozite fiscale ridicate din care 59,4% alimenteaza bugetul statului, 29,7% ren colectitatilor locale si 9,8% spre Fondurile de Securitate Sociala. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
