StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Sistemul fiscal al irlandei



Irlanda, stat membru in Uniunea Europeana cu incepere din 1 ianuarie 1973, a organizat un referendum prin care populatia acestei tari a fost intrebata despre optiunea acesteia de a adera la Comunitatea Europeana. in favoarea aderarii s-au pronuntat 63% din cei chestionati, si de aceea, dupa depunerea celei de-a doua cereri de aderare si dupa multe negocieri, Irlanda a denit membra cu drepturi depline in Comunitatea Europeana.
Irlanda, un stat mic ca dimensiune, se remarca printr-o dezvoltare economica sanatoasa si printr-o situatie bugetara solida, alaturi de o fiscalitate redusa mai ales asupra societatilor si asupra muncii (deci in privinta impozitarii directe). in ciuda acestui fapt, trebuie mentionat ca importanta impozitelor directe si a celor indirecte in Irlanda, din punct d


e dere al componentei impozitelor, este egala.
Din categoria impozitelor directe se remarca impozitul pe nitul personal, dar in ultimii 30 de ani semnificativ a denit impozitul pentru societatile comerciale.
Impozitul pe nitul persoanelor fizice este reglementat prin Codul fiscal din 1997 (Actul Consolidarii Impozitelor), modificat prin Actul Financiar. Beneficiarul acestui impozit este gurnul central (O trasatura noila a sistemului fiscal irlandez este tocmai acest lucru: resursele fiscale sunt colectate extrem de centralizat, ponderea acestor resurse fiind extrem de redusa la nilul autoritatilor locale (situata intre 0,6 si 0,9% din PIB, cu o tendinta descrescatoare de-a lungul anilor - a scazut de la 0,9% in anul 1995 la 0,6% in 2001), situata mult sub media Uniunii Europene. Renind la impozitul pe nitul personal, noil este faptul ca acest impozit procura cea mai mare parte din impozitele directe (circa 8-l0 procente raportat la PIB) (a se dea elul nr. 8). Platitorii acestui impozit sunt toate persoanele fizice rezidente in Irlanda, dar si persoanele nerezidente care realizeaza nituri din surse irlandeze. Cotele de impunere sunt de doua feluri: o rata standard de 24% si o rata inalta de 46%.
Baza de calculare este nitul total; se pot aplica deduceri sau scutiri. Venitul total include pensii, nitul castigat de un angajat impreuna cu beneficii de acelasi tip date de angajator (exista unele scutiri) si nitul intreprinzatorilor particulari. Pierderile pe caie le-ar putea suferi intr-un an intreprinzatorul particular pot fi puse in contrast cu nitul total din acelasi an si de asemenea pot fi reportate fara limita de timp, dar doar daca sunt folosite impotriva profiturilor pronite din aceeasi activitate. intreprinzatorul particular poate sa deduca toate cheltuielile in intregime si exclusiv pentru obiectivul afacerii sale. Conditiile mai restricti sunt in schimb efecti pentru angajati, desi acestia ar putea primii unele alocatii pentru cheltuieli, in intregime, exclusiv si necesar solicitate de angajarea lor. in privinta activitatilor financiare, dividendele sunt introduse in baza fiscala cu un credit fiscal, din moment ce si acestea sunt supuse unei retineri fiscale. Dobanzile la depozite si castigurile de capital sunt supuse impozitarii separate.
Pentru calcularea nitului impozabil, platitorul de impozite, aditional la deducerile mentionate ulterior, ar putea solicita alte degrevari: de exemplu platitorul ar putea deduce, in anumite limite, contributiile permanente pentru sanatate si pentru cheltuielile medicale; in plus persoanele somere pentru o lunga perioada de timp beneficiaza de alte deduceri. Pentru a incuraja sistemul irlandez de pensii, se mai garanteaza si o deducere a contributiilor pentru schemele de pensii complementare, in anumite limite. Dupa reformele recente, majoritatea facilitatilor fiscale sunt sub forma de credite fiscale
Consider demn de subliniat urmatorul fapt: Una dintre cele mai importante trasaturi ale impozitului pe nitul irlandez o reprezinta gradul mare de individualizare, in sensul ca este astfel conurat incat sa tina cont de caracteristicile personale ale platitorului de impozite, cum ar fi statutul marital, varsta si numar de copii dependenti. Acest lucru este adevarat nu numai pentru facilitatile fiscale sau pentru scutiri, dar si pentru transele de impozitare. in privinta degrevarilor fiscale, trebuie mentionat si ca cea mai mare parte mai degraba sunt sub forma de credite fiscale decat sub forma de deduceri fiscale. in acest fel, economia fiscala este egala pentru toti platitorii de impozite.
Impozitul pe profitul societatilor irlandeze este reglementat, la fel ca impozitul pe nitul personal, de Codul fiscal din 1997, modificat si completat de Actul Financiar irlandez. Acest impozit direct se aplica tuturor societatilor irlandeze pentru toate profiturile realizate (inclusiv castigurilor de capital), dar si societatilor straine pentru fractia de profituri atribuita filialelor localizate in Irlanda. Exceptii de la acesta regula sunt atribuite societatilor de credit, loteriilor si Corpului de Control Statal, pentru toate profiturile acestor institutii, iar pentru societatile de capital, societatile care promoaza sportul sau pentru societatile mutuale, exceptia se acorda pentru toate profiturile care sunt realizate in conformitate cu obiectul lor principal de activitate din statutul societatii.
Impozitul pe profitul societatilor a cunoscut un istoric oscilant: pentru o lunga perioada de timp a fost caracterizat de numeroase regimuri speciale. Dintre acestea se remarca reducerea cotei de impunere de 10 procente pentru profiturile realizate in industria manufacturiera (societatilor de productie). Aceasta reducere este in vigoare pana la 31 decembrie 2010 (acesta rata facilitata va fi diminuata progresiv pana la 31 decembrie 2010, depinzand de activitatea pe care o indeplineste).
Cotele de impunere sunt de asemenea demne de mentionat. La nilul anului 1998, existau trei feluri de cote: rata standard de 28%, rata redusa de 25% si rata temporara de 10%. Pentru anul 2002, rata standard a fost micsorata ia 16%, iar in anul 2003 la 12,5%. Aceasta rata se aplica niturilor comerciale, dar si societatilor de transport.
Cota de 25 procente este aplicata pentru alte activitati. Aceasta, vizeaza de exemplu, nitul strain (doar daca sursa acestuia nu este o tranzactie irlandeza), nitul pronit din activitati miniere si petrolifere, si nitul din activitatii funciare (vanzarea de pamant rezidential este impozitata cu o rata de 20 procente). in final, mai exista si o rata redusa de 10 procente, care reprezinta facilitatile principale acordate pentru mai multi ani de catre sistemul de impozitare irlandeze companiilor de productie. Sub presiunea UE si a reducerii ificate pentru rata standard, cota de 10 procente va fi eliminata pana in 2005 sau 2010, in functie de tipul de activitate indeplinita.
Castigurile de capital sunt de asemenea impozitate cu impozitul corporational, dar cu o rata diferita, care este, cu unele exceptii in jur de 20 procente. Pentru calcularea cistigurilor din capital, se tine cont de inflatie folosind un sistem de indexare.In ceea ce priste calcularea nitului comercial, trebuie mentionat ca, pentru evaluarea actiunilor, poate fi folosita doar metoda FIFO (primul intrat, primul iesit) sau ceva asemanator, in timp ce aplicarea metodei LIFO (ultimul intrat, primul iesit) este interzisa.In plus, doar unele provizioane sau rezer specifice sunt deductibile (de exemplu, rezerle pentru creante irecuperabile specifice). Subntionarile, si anume pentru deprecierea fiscala, depind de tipul actilor folosite: pentru utilaje si fabrici, (exista de exemplu o suntionare de 20 procente). Pierderile comerciale pot echilibra alte nituri sau castiguri din anul curent sau pot fi date inapoi ( contra profiturilor de orice tip, din anul precedent) sau pot fi reportate (contra nitului comercial, fara nici o limita de timp). in final dividendele si distributiilor sunt impozitate, cu un numar remarcabil de scutiri (cum ar fi scutirea dividendelor si distributiilor acordata unei societati irlandeze) cu o cota de impozit la sursa de 20 procente; acest impozit la sursa poate fi astfel folosit ca un credit fiscal contra impozitului responsabilitatii fiscale a primitorului in ceea ce priste nitul, calculata folosind brutul dividendelor.
Din categoria impozitelor indirecte, taxa pe valoarea adaugata este relevanta, dar importante sunt si accizele. Trasaturile acestor impozite sunt similare cu cele intalnite in celelate tari ale Uniunii Europene.
Taxa pe valoarea adaugata reprezinta principalul impozit indirect olandez, care colecteaza pentru bugetul central circa 7% din PIB (elul nr. 3). Reglementarea acestui impozit se regaseste in Legea privind TVA din anul 1972, amendata de Actul Financiar din 1998. Cotele de impunere sunt de patru feluri: o cota zero - pentru bunurile exportate, bunurile importate din afara UE transferate la un alt stat UE, cartile, produsele alimentare si bauturile pentru consumul uman, medicamentele orale, imbracamintea si incaltamintea pentru copii, cartile imprimate si brosurile; o cota de 3,6% (in prezent 4,4%) - asa-numita cota superredusa aplicata pentru vanzarea ogarilor, cailor, porcilor); o cota de 13,5% (cota redusa) aplicat pentru ziarele, revistele, ciocolata, biscuitii, snacks-urile, energia pentru incalzire si iluminat, servicii de turism, activitati sporti; si cota standard de 21% aplicata asupra tuturor celorlate bunuri si servicii.
Statul irlandez a prevazut in legislatia privind TVA si numeroase scutiri, din care amintim: sangele, laptele si organele umane; bunurile furnizate membrilor de catre o organizatie nonprofit.
Accizele, alte impozite indirecte, sunt de mai multe tipuri: accize pe hidrocarburi, accize pentru tutun, accize pe alcoolul etilic, accize pe vin si bere, accize pe pariuri.
Impozitarea niturilor din capital procura gurnului central resurse fiscale de circa 7-8 procente in PIB. Cotele implicite de impunere sunt de 21,8% in anul 1995 la 31,8% in anul 2000 (procentul cel mai ridicat) si la 29,2% in 2004.
Impozitarea castigurilor de capital rezultate din vanzarea unor acti de catre o persoana fizica sau juridica se impoziteaza in prezen


t cu o cota de impunere de 20%. Castigul de capital se calculeaza prin diferenta dintre valoarea de vanzare si costul de achizitie, acesta din urma fiind definit prin aplicarea unui coeficient de indexare conform ratei inflatiei. De subliniat este aici faptul ca pierderile din capital sunt scutite de la impozitare, fiind deductibile din castiguri, iar excedentele pot fi reportate.
Dobanzile la depozite irlandeze sunt supuse unui impozit la sursa (DIRT), dedus la sursa de catre institutiile financiare, a carui rata este de 20 procente daca dobanzile sunt exigibile anual sau mai frecnt, iar 23 procente din dobanzi sunt mai rar exigibile. Alte dobanzi specifice sunt supuse doar impozitarii la sursa.
Venitul din capital ar putea fi supus tratamentului fiscal preferential. De exemplu, Special Saving Incenti Accounts (SSJAS) - Facilitati Speciale pentru Fondurile de Economii sunt scheme de economisire care se bucura de un regim fiscal concesionar. Aceste instrumente financiare (introduse la 1 mai 2001) reprezinta scheme de ecomomisire pe cinci ani, la care participa gurnarea, facand o extrainstitie de 25 procente din suma depozitata lunar; nitul, obtinut la sfarsitul celor cinci ani este impozitat cu o rata de 23 procente.
Alte impozite asupra carora extindem studiul intreprins asupra sistemului fiscal irlandez sunt cele trei tipuri principale de impozite asupra proprietatii: impozitul'pe achizitia de capital (CAT), taxele pe timbru si impozitele pe documente (rate). CAT este impus asupra donatiilor sau mostenirilor cu o cota de 20 procente peste suma care poate fi scutita (scutirea creste cu cat este mai stransa legatura dintre donator (cel care lasa mostenirea) si primitor (mostenitor) si porneste de la un minim de 21.108a, pana la un maxim de 422.148 a,). Mai exista si unele scutiri partiale sau totale, printre care cea mai relevanta este cea a transferului, sub forma de cadou sau mostenire, de la o persoana casatorita catre sotul/sotia acesteia.
Taxele pe timbru sunt aplicate asupra anumitor documente, legate de exemplu de transferul de proprietate, transferul de actiuni si de garantii materiale vandabile, de ipoteci si de inchirieri. Impozitele pe documente depinde de tipul specific de document: de exemplu pentru proprietatea rezidentiala variaza de la 3 la 9 procente in functie de valoarea transferului si de statutul cumparatorului, in timp ce pentru transferul de actiuni este de un procent. Ratele sunt impozite aplicate de autoritatile locale pentru a finanta cheltuielile excesi ale transferurilor efectuate catre ele de stat. Baza de impozitare este reprezentata de proprietatea imobiliara cum ar fi cladirile, fabricile, magazinele, caile ferate, canalurile, minele, padurile, dreptul de a pescui, dreptul de acces pe pamant etc. Scutiri importante sunt constituite pentru proprietatea domestica, cladirile fermelor si pamantul folosit pentru agricultura, horticultura, in aplicatii forestiere si pentru sport.In continare este prezentata reforma fiscala din Irlanda - trasaturi specifice si evolutii incepand cu anii 80:In Irlanda, masurile de consolidare fiscala au fost considerabile, incepand din a doua jumatate a anilor '80, desfasurandu-se pe fondul dezvoltarii rapide a intregii economii irlandeze. Reforma fiscala irlandeza s-a intins pe o perioada mare de timp din a doua jumatate a anilor '80 pana la sfarsitul anilor '90 si a cunoscut mai multe etape: prima pana in anul 1989 s-a caracterizat printr-o reducere a niturilor in paralele cu reducerea cheltuielilor - atat in raport cu PIB, cat si in termeni reali - ;cea de-a doua etapa - plasata ca interval de timp intre anii 1990-l995 a fost o perioada de stagnare a procesului de consolidare fiscala. in acesta etapa niturile au continuat sa scada, cheltuielile au crescut puternic. Curios de subliniat aici este ca, in ciuda acestor evolutii a niturilor si cheltuielilor bugetare, echilibrul bugetar nu s-a inrautatit decat cu doar 0,2% din PIB (datorita platilor reduse de dobanzi); in cea de-a treia etapa - intre 1996-l999 - s-a imbunatatit echilibrul bugetar: din deficitul bugetar de peste 8% in 1987 s-a ajuns la un surplus de 2% in anul 1999, datoria publica a scazut de la 100% la 49,3%. Economia irlandeza s-a dezvoltat puternic in anii 1994-l999 (cu peste 7%) atingand un maxim in anul 1995 de 10,1%, iar in anul 1998 a atins 10,4%. Contextul favorabil al reformei fiscale irlandeze a fost determinat si de situatia economica internationala, care a creat un avantaj competiti important pentru o economie mica precum a Irlandei. In ultimii ani insa (2000-2002), echilibrul bugetar s-a inrautatit usor.
Deoarece in prima perioada a consolidarii sistemului fiscal irlandez, ce a durat pana la finele anului 1989, exista o puternica impozitare asupra muncii, reforma intreprinsa a incercat sa majoreze stimulentele, pentru a asigura o mai buna participare pe piata muncii, lot asupra unor impozite directe s-au produs modificari semnificati, mai ales sub presiunea Uniunii Europene: au fost reduse regimurile speciale asupra impozitului pe profitul societatilor.
Reforma fiscala din ultima decada (dupa anii '90) a urmat aceeasi directie - de reducere a presiunii fiscale asupra muncii, in scopul imbunatatirii performantelor pietei muncii. in acest sens, cotele de impunere au fost reduse, atat ca numar, cat si ca nil: daca in anul 1987 existau 3 cote, in 2002, acestea au fost reduse la doua (de 20% si 40%), iar nilul de scutire a fost crescut, iar pragul de impunere (nitul minim impozabil) a fost largit. Din anul 1996 au fost reduse cotele pentru contributiile la asigurarile sociale cu mai mult de un procent (atat la angajator, cat si la angajati).
Impozitul pe profitul societatilor a fost reformat considerabil. S-a urmarit atragerea institorilor straini, printr-o impozitare prietenoasa. Cota de impunere standard a fost redusa de la 43% in anul 1991, la 16% in 2002, iar in 2003 la 12,5%. in anul 1998, Irlanda s-a angajat sub presiunea Comunitatii Europene, sa elimine cota de impunere facilitata (de 10%) care este o caracteristica reprezentativa a sistemului fiscal irlandez. in acelasi context, rata redusa aferenta intreprinderilor mici (introdusa in anul 1996) a fost fixata la 16% pentru anul 2002 si la 12,5% pentru anul 2003. Rata facilitata de 10% pentru stmularea productiei irlandeze va fi eliminata pana la dat de 31 decembrie 2005 pentru actiunile realizate in zona Aeroportului Shannon si a Centrului de Servicii Financiare Internationale din Dublin si pana la 31 decembrie 2010 pentru alte activitati de productie.
Reforma taxei pe valoarea adaugata din prima jumatate a anilor 90 a insemnat o usoara standardizare a cotelor de impunere, prin reducerea cotei superioare si prin cresterea celei medii. Pe viitor se urmareste eliminarea cotelor privilegiate asupra unor bunuri, insa acest subiect ramane unul destul de cotrorsat. Ministerul Finantelor Irlandez sustine ca acest lucru poate cauza numeroase probleme de echitate.
Masurile de reforma din ultimii ani au determinat scaderea presiunii fiscale din domeniul muncii. Reducerea simultana a cotei de impunere standard insotita de cresterea numarului de scutiri fiscale au avut drept rezultat numeroase efecte poziti pentru stimularea indivizilor cu nituri mici. Cresterea recompensarii muncii a fost asigurata prin reducerea cotei de impunere mai mari. Eliminarea regimurilor speciale a fost apreciata pozitiv de Uniunea Europeana pentru reducerea competitiei fiscale.In final, se realizeaza o atie privind fiscalitatea irlandeza in raport cu media Uniunii Europeane. inca din anul 1999, presiunea fiscala globala irlandeza se situa pe unul din cele mai bune locuri in Europa: cu un indicator de 32,1% inregistra chiar locul fruntas - cea mai scazuta valoare din Europa, unde media EU 15 se plasa la circa 42%. Media multianuala irlandeza pentru perioada 1990-2005 este de 32,4% mult sub media EU25 pentru acelasi interval de 40,6% ( a se dea elul nr. 1). Explicatia acestei presiuni reduse se gaseste in faptul ca Irlanda inregistreaza un coeficient relativ scazut ale contributiilor privind asigurarile sociale in PIB (in anul 1999 a fost de 4,5% fata de media europeana de 14%, iar m 2005 de 3,9% fata de media EU25 de 10,8%) (elul nr. 11). in rest compozitia fiscala este destul de asemanatoare cu cea europeana si ca medie se situeaza aproximativ egal cu cea specifica Uniunii Europene: impozitele pe consum sunt situate putin peste media Uniunii Europene, la fel impozitarea capitalului nu este diferita de media europeana (diferenta ca procent in PIB este mica, de de doar 0,8%), doar impozitarea muncii este mult inferioara celorlalte state membre, din motile anterior prezentate. Diferenta majora se remarca la procentul extrem de redus al impozitelor locale fata de media comunitara.
Structura fiscalitatii irlandeze in anul 2005 poate fi analizata cu ajutorul graficului nr. 38 care ajuta in obtinerea clasificarii principalelor impozite din aceasta tara: locul 1 cu 47,2% il ocupa impozitele indirecte, locul 2 cu 40,1% este detinut de impozitele directe, iar contributiile sociale cu doar 12,7% ocupa locul 3.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala














lupa cautareCAUTA IN SITE