StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sistemul fiscal al sloveniei



Slonia si-a depus cererea de aderare in anul 1996 si a inceput negocierile de admitere in Comunitatea Europeana in luna martie 1998, fiind apreciata de Comisia Europeana ca o tara favorita cu mari sanse sa adere printre primele tari candidate. in mai 2004 devine stat membru cu drepturi depline.
Compozitia fiscalitatii Sloniei pentru anul 2005 se prezinta in felul urmator: impozitele indirecte detin procentul cel mai ridicat in totalul niturilor acestei tari -38,6%, fiind urmate de contributiile sociaie cu 35,2%, iar cu un procent scazut urmeaza impozitele directe - 26,1% ( graficul nr. 53).
Impozitele directe au inregistrat totusi in ultimii ani o evolutie constant crescatoare, ponderea acestora in PIB cunoscand anual o crestere cu doua-trei procente. Astfel, in anul 1



995 valoarea era de 7,2%, in anul 1996 creste la 7,5%, apoi dupa inci un an devine 7,7%, iar in 1998 era de 7,8%. Anii 2000, 2001 si 2002 prezinta aceeasi valoare de 8%, anul 2003 - 8,4%, anul 2004 - 8,5%, anul 2005 - 8,6% (elul nr. 7). Aceasta evolutie ascendenta este rezultatul cresterii niturilor procurate de impozitul pe societate, care cunoaste aceeasi tendinta pozitiva, valoarea acestor impozite raportate la PIB majorandu-se constant de la an la an, de la minimul de 0,6% in 1995 la maximul de 1,4% inregistrat in 2002 (elul nr. 9), dar si a impozitelor pe niturile persoanelor fizice se mentin in intervalul 1995-2002 intre valoriile 5,8% si 6,2%, dar in anul 2005 ating 7,5% (elul nr. 8).
Impozitul pe nitul personal in Slonia prezinta o rata progresiva cu 6(sase) valori cuprinse intre 16% si 50%, nemodificate din anul 1995. Baza de impozitare este constituita din nitul net pronit din mai multe surse, fiecare sursa avand regulile ei specifice de determinare: nituri persoanele, nituri agricole, nituri din afaceri, nituri din actile detinute, nituri din drepturile de proprietate detinute. Aceste nituri se cumuleaza anual, dupa care se trece la calculul deducerilor personale si a contributiilor la fondurile de securitate sociala. in Slonia, deducerile pentru anumite cheltuieli generale ( achizitia de titluri imobiliare pe termen lung, de cladiri rezidentiale, ajutor medical) sunt posibile cu pana la 3% din nitul anual total. Venitul este redus suplimentar printr-o retinere de baza echivalenta cu 10% din salariul anual mediu din Slonia.
Impozitul pe profitul persoanelor juridice este impozitat cu o cota de 25% din anul 1994. O rata redusa de 10% se aplica societatilor care actioneaza in zone economice speciale. De remarcat silitatea cotei de impozitare a profitului in aceasta tara: Slonia si-a redus cota de impozitare a profitului doar o data, de la 30% in anul 1993 la 25% in anul 1994. De atunci cota a ramas nemodificata si se situeaza cu 4,8 procente peste media noilor state membre. Totusi, trebuie mentionat, ca Slonia acorda facilitati speciale pentru institii si ca exista doua zone economice speciale cu tratament fiscal preferential. O persoana juridica poate reporta pierderile pe o perioada de 5 ani. Deprecierea ar putea sa nu depaseasca nilul obtinut prin utilizarea metodei deprecierii constante precum si ratele de depreciere anuale silite. Valoarea inntarului este strict bazata pe reguli conile; nu exista prederi de tip fiscal. Inntariile sunt valorificate prin metodele FIFO (primul intrat, primul iesit), LIFO sau metoda costului mediu ponderat.
Castigurile de capital sunt incluse in profitul impozabil si impozitate cu o cota de impozitare fixa (25%). Dividendele platite persoanelor fizice sunt supuse unui impozit la sursa de 25%. Dividendele platite din profituri neimpozitate de catre societatile slone catre alte societati slone sunt de asemenea supuse unui impozit la sursa de 25%. Dividendele primite de societatile slone din profituri impozitate ale altor societatilor slone sunt scutite din punct de dere fiscal. Un impozit la sursa de 14% este impus dividendelor platite nerezidentilor. in principiu nu exista impozit la sursa pentru platile dobanzilor.In ceea ce priste impozitarea directa au fost adoptate amendamente la legea zonelor economice in noiembrie 2001. Aceste amendamente modifica procedurile aplicate cu scopul de a obtine avantaje fiscale pentru activitatile derulate in zonele economice, Slonia a declarat ca este pregatita sa recunoasca Condul de Conduita pentru impozitarea afacerilor. La srarsitul anului 2003, pentru acest sector alinierea legislatiei slone era in intarziere. Se impunea accelerarea implementarii Directii societatea mama-filiale si a Directii referitoare la impozitarea nitului din economii si a Directii referitoare la dobanzi si redente.
Impozitele indirecte reprezinta componenta principala a fiscalitatii slone. Aceasta nu este o noutate in cadul analizei noastre, intrucat se poate trage usor concluzia ca majoritatea noilor state membre au o constructie fiscala asemanatoare in care impozitele indirecte sunt fundamentul niturilor fiscale, urmate indeaproape de contributiile sociale. Taxa pe valoarea adaugata, la fel ca in noile tari UE, este principalul impozit indirect. Cu un procent de 8,9% in PIB in anul 2004, aceasta depaseste media celor 25 state membre de 7,6% (elul nr. 3). TVA-ul a fost introdus la 1 iulie 1999 inlocuind anteriorul impozit general pe vanzari. Principiile TVA-ului sunt aliniate legislatiei Uniunii Europene. Legea taxei pe valoarea adaugate a fost amendata in iulie 2002 si specifica activitatile care beneficiaza de scutiri de TVA, precum si impozitarea bunurilor de mana a doua, antichitatilor, obiectelor de colectie si calatoriilor. Legea sileste si cota redusa de TVA aplicabila vinului si echipamentelor audio-video aliniata cu cota comunitara pana la aderare. in domeniul TVA-ului, singurele transpozitionari vor ramane in legatura cu prederile comertului intracomunitar si alte anumite dirgente minore. Rata standard actuala este de 20%, fiind marita de la 19% din ianuarie 2002. Cota redusa pentru TVA a fost marita la 8.5% (de la 8%). Si Slonia a solicitat in cadrul negocierilor, masuri tranzitorii in domeniul taxei pe valoarea adaugata legate de silirea pragului de cifra de afaceri pentru intreprinzatorii mici si mijlocii cat si de cotele reduse de TVA pentru restaurante si pentru lucrarile de constructii.
Accizele sunt si ele destul de ridicate, obtinandu-se procente in PIB in ultimii ani (2000-2005) de peste 3% (elul nr. 4). Concret, situatia este urmatoarea: in cazul accizelor ratele pentru combustibili sunt peste media UE. Accizele pentru tigari sunt in mod evident sub nilul UE (Slonia: 39.46 euro/1000 tigari, UE: 60 euro/1000 tigari), alinierea s-a realizat in mod gradat. Amendamentele la legea accizelor au fost adoptate in noiembrie 2001. Aceste amendamente aduc accizele pe bere, bauturi fermentate si spirtoase la nilul minim aplicabil in Comunitatea Europeana. In ceea ce priste tigarile, legea a asigurat alinierea pana in luna ianuarie 2004 indepliniind una din cerintele in vigoare in Uniunea Europeana (acciza minima totala de 57%). Accizele slone corespund cu ratele minime comunitare in vigoare in mod virtual pentru toate categoriile de produse armonizate. La sfarsitul anului 2003 mai existau unele discrepante in definirea tigarilor si trabucurilor, trebuind sa mai fie introduse scutiri pentru fortele armate NATO. Slonia trebuie de asemenea sa-si extinda schema de suspendare nationala pentru miscarile intracomunitare ale bunurilor accizabiie. Cresterea treptata a accizeior pe tigari s-a desfasurat conform graficului.
In continuare, prezentam concluziile rapoartelor anuale ale Comisiei Europene pentru a intelege pasii intreprinsi in cadrul reformei fiscale din aceasta tara, in cadrul nevoiosului proces de aliniere la legislatia comunitara:
In opinia sa din iulie 1997, Comisia puncta ca transpunerea acquis-ului Comunit



atii in domeniul impozitarii directe nu ar trebui sa reprezinte dificultati majore pentru Slonia. Referitor la impozitarea indirecta, din cauza absentei unui sistem al taxei pe valoarea adaugate si al accizelor, Comisia Europeana aprecia ca in acel moment nu era sigur daca Slonia va reusi pe termen mediu sa se supuna acquis-ului De asemenea se aprecia ca Slonia ar trebui sa demonstreze ca este apta sa participe la aranjamentele de asistenta mutuala in momentul in care administratia sa fiscala isi va dezvolta aptitudinile in aceasta privinta.
Raportul din noiembrie 1998 era unul extrem de critic, deoarece Comisa Europeana considera ca activitatea legislativa slona in acest domeniu a cunoscut o incetinire considerabila, nefiind inregistrat nici un progres apreciabil. in plus se nota ca Slonia a amanat inca o data introducerea sistemului TVA-ului si accizelor.
In octombrie 1999, Comisia Europeana concluziona ca s-au facut mult-asteptatii pasi in directia adoptarii legii privind taxa pe valoarea adaugata, precum si a masurilor de restructurare a administratiei fiscale.
Peste inca un an, in cadrul raportului anual datat octombrie 2000, se mentiona ca Slonia a progresat intr-un anumit grad si ca doar niste modificari minore mai sunt necesare". Implementarea regulilor pentru legile privind taxa pe valoarea adaugata si a accizelor au fost adoptate impreuna cu un decret referitor la accizele pe produse spirtoase produse de micile distiliarii, precum si pe tigari. Slonia si-a crescut capacitatea administrativa cu scopul de a implementa noua legislatie si noua cooperare administrativa si asistenta mutuala. Mai mult, in anul 2000, departamentele administratiei fiscale au fost reorganizate (mai ales cele privind TVA-ul). Administratia vamilor a creat un departament pentru accize, iar in ianuarie 2000 a introdus un nou sistem de colectare a informatiilor despre platitorii de impozite. in sectorul impozitarii directe nu erau evidente elemente noi.
In luna octombrie 2001, raportul Comisiei Europene arata ca Slonia a inregistrat progrese, indeosebi in domeniul accizelor (adoptarea unei accize zero pentru bauturi fermentate cu scopul de armoniza cota de impunere cu cea pentru vin, cota aplicata metanului cu cea pentru gaz petrol lichefiat, care se situau peste minima Comunitatii Europene, adoptarea accizelor pe alcool etilic). Totusi, nu s-au semnalat progrese in legatura cu taxa pe valoarea adaugata, impozitarea directa, cooperarea administrativa si asistenta mutuala. Shopurile duty-free de la posturile vamale au fost transformate in magazine normale. in ceea ce priste capacitatea administrativa, se sublinia ca a fost pus in practica codul de etica pentru administratia fiscala care silea accizele si drepturile platitorilor de impozite.
Raportul din octombrie 2002 prezenta un efort considerabil pe calea alinierii legislatiei fiscale, subliniind ca Slonia a continuat sa progreseze la armonizarea legislatiei fiscale cu regulile comunitare existente".
Raportul din 2003 urmeaza aceleasi aprecieri laudati. Astfel se afirma ca Slonia isi indeplineste in mod esential angajamentele si cerintele rezultate din negocierile pentru aderare in ceea ce priste taxa pe valoarea adaugata, accizele si cooperarea administrativa, dar si asistenta mutuala. Pana la aderare este necesara implementarea acquis-ului in aceste sectoare. Slonia isi indeplineste doar partial angajamentele referitoare la impozitarea directa si de aceea are nevoie de accelerarea procesului de transpunere in intregime a aquis-
ului in acest domeniu.
Slonia a obtinut perioade de tranzitie pentru cota redusa de TVA aplicata constructiilor, lucrarilor de renovare si mentenanta pentru locuintele rezidentiale neprevazuta ca o componenta a politicii sociale (pana la 31 decembrie 2007), pentru cota redusa de TVA aplicata proceselor de pregatire a mancarii (pana la 31 decembrie 2007), si au fost garantate derogari care sa permita scutirea de TVA si un prag de inregistrare de 25.000 euro pentru afacerile mici si mijlocii si o scutire de TVA pentru transportul international de pasageri. O alta perioada de tranzitie a fost aprobata pentru implementarea pana la 31 decembrie 2007 a cotelor minime pentru accize de 64 euro la 100 de tigari pentru cea rnai ceruta categorie.In privinta capacitatii administrati din Slonia, Comisia Europeana a apreciat ca au obtinut progrese deosebite. Atat administratia fiscala, cat si administratia vamilor, ultima fiind responsabila cu accizele, sunt entitati moderne care opereaza eficient si care detin un personal bine instruit in structuri administrati adecvate. Ambele par a fi capabile sa asigure in mod eficient colectarea, aplicarea si inspectia impozitarii. Ambele administratii au continuat sa se pregateasca pentru infruntarea problemelor cu care ar putea sa se confrunte in contextul pietei interne. La sfarsitul anului 2003 capacitatea administratiei fiscale era suficienta pentru a asigura implementarea corespunzatoare a acquis-ului.
Referitor la cooperarea administrativa si asistenta mutuala, se analizeza crearea unui Birou de legatura pentru accize in cadrul Directoratului General al Vamilor. Biroul de Legatura Central, responsabil cu schimbul de informatii legate de taxa pe valoarea adaugata si de impozitarea directa a fost infiintat in 1999. in ianuarie 2002 a fost lansat un proiect de introducere a unui Sistem de Schimb de Informatii in ceea ce priste taxa pe valoarea adaugata. La sfarsitul anului 2003 se desfasura intens procesul de implementare a structurilor. Departamentul pentru Schimbul International de Informatii (viitorul Birou Central de Legatura) functiona incepand din anul 1999, in timp ce Biroul de Legatura pentru Accize din cadrul Directoratului General al Vamilor a fost infiintat in iunie 2003. Un alt sistem utilizat este Sistemul de Schimb Informational in sectorul accizelor.
Slonia cu o presiune fiscala de circa 40% in intervalul 1995-2005 este o tara cu o sarcina fiscala globala aliniata celorlalte state membre, caracterizate printr-o medie de 40,6% (elul nr. 1). Pe componente ale fiscalitatii acestei tari, situatia este oarecum diferita: impozitele indirecte (per PIB) sunt peste media EU25, atat per global: 16,8% (fata de 14,2%) (elul nr. 2), cat si pe principalul impozite indirect: TVA inregistreaza o valoare de 7,6% (fata de 7,4%) (elul nr. 3). Accizele inregistreaza valori inferioare de doar 2,0% (fata de 3,1%) (elul nr. 3). Care este situatia impozitelor directe? Acestea sunt reduse in atie cu valoarea medie din Uniunea Europeana (doar 7,9% fata de 12,7%) (elul nr. 7), dintre acestea impozitul pe nitul personal marcheaza doar 6,2%, in timp ce media EU25 este de 8,9% (elul nr. 8), iar impozitul pe societate este extrem de scazut: doar un procent in PIB fata de media de 3% a Comunitatii Europene (elul nr. 9).

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare