StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Sistemul fiscal al danemarcei



Largirea Comunitatii Europene din ianuarie 1973 a sporit numarul membrilor Comunitatii de la sase la noua. Cele trei noi tari membre au fost: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie.
Aderarea acestor state la Comunitatea Economica Europeana a cunoscut o perioada mai zbuciumata. in iulie 1961, Marea Britanie si-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana ca membru cu drepturi depline, fiind urmata la scurt timp de Irlanda (in aceeasi luna iulie 1961) si Danemarca (in luna august 1961) si mai apoi in aprilie 1962 si de Norgia. in luna noiembrie a aceluiasi an incep negocierile de aderare la Bruxelles. Aceasta cerere a fost bine primita de cinci din cele sase state semnatare ale Trataului de Maastricht, mai putin de Franta care s-a dodit ostila intrarii in fuziune a unei


natiuni anglo-saxone. in iulie 1963, Franta (prin presedintele sau de atunci: Charles de Gaulle) declara public ca nu doreste aderarea Marii Britanii, fapt ce face ca si celelalte tari solicitante sa-si retraga propriile candidaturi. in decembrie 1969, noul presedinte al Frantei, Georges Pompidou este de acord cu celelate cinci state membre si in cadrul reuniunii de la Haga se ia in considerare o noua largire a Comunitatii Europene. Gurnele danez, irlandez, norgian si britanic si-au reinnoit cererile de aderare si, dupa mai multe negocieri, s-au semnat tratatele de aderare la Bruxelles, pe 22 ianuarie 1972. Populatia Norgiei prin referendumul din septembrie 1972 a respins aderarea la Uniunea Europeana. Asadar in 1 ianuarie 1973 trei tari: Marea Britanie, Danemarca si Irlanda au denit oficial membre.
Se incepe prezentarea sistemelor fiscale ale acestor noi trei state membre, urmand acelasi criteriu alfabetic si, prin urmare, se nalizeaza fiscalitatea specifica din Danemarca, urmand sa studiem mai apoi Irlanda si nu in cele din urma Marea Britanie.
Danemarca, o tara cu o puternica dezvoltare economica, s-a caracterizat pana in anul 1993, printr-un traseu constat si sil de consolidare fiscala. Acest proces de consolidare a avut la baza reducerea cheltuielilor - de exemplu a transferurilor pentru somaj - in timp ce niturile fiscale ca procentaj in produsul intern brut au ramas neschimbate. Reforma fiscala din Danemarca din perioada 1999-2000 a imbracat forma unui pachet multianual, cunoscut sub denumirea de pachetul Rusaliilor". Rezultatul imediat a fost o crestere a presiunii fiscale ajungand in anul 1999 pana la 51,5%. in anul 2000, presiunea fiscala daneza globala a inregistrat o tendinta de scadere, atingand 49,5% in anul 2000, iar, in 2001, a mai scazut cu aproximativ un procent, respectiv pana la 48,9%, dar acest lucru a fost influentat mai ales de regresul economic.
and Danemarca cu media Uniunii Europene din perspectiva indicatorului de presiune fiscala globala observam ca este una din tarile cu fiscalitate ridicata, situandu-se pe locul doi in Comunitate, pe primul loc fiind Suedia (elul nr. 1). Danemarca prin valoarea medie multianuala (1990-2005) atinsa de acest indicator (de circa 50%) depaseste cu aproape 9(noua) procente indicatorul EU25 pentru acelasi interval.
Studiul trasaturilor principalelor impozite si taxe din Danemarca ne ajuta sa creionam structura fiscala a acestei tari. Unele caracteristici ale acestor impozite sunt absolut inedite. De exemplu, contributiile la asigurarile sociale in aceasta tara sunt extrem de reduse (graficul nr. 37 ne subliniaza ca la nilul anului 2005 valoarea acestora era de doar 3,5%), aspect diferit fata de majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene. Interesant legat de aceasta remarca este ca in Danemarca, cheltuielile legate de asistenta si protectie sociala nu sunt asigurate de contributiile mai sus amintite, ci sunt finantate prin intermediul impozitarii in general, in principal pe seama impozitului pe nitul personal. De altfel, asa se explica si faptul ca Danemarca inregistreaza contributii sociale atat de mici: pentru ca niturile procurate din impozitele directe sunt extrem de ridicate -aproximativ 62% in anul 2005 (graficul nr. 37).
O alta trasatura distincta a fiscalitatii daneze se evidentiaza prin impozitarea asa-numita rde". Impozitele ecologice ca raport in PIB-ul Danemarcei se clasifica, in raport cu celelate tari comunitare, pe primul loc. Majoritatea resurselor fiscale de tip ecologic sunt procurate din impozitele pe energie si pe transporturi. Impozite ridicate sunt practicate si asupra poluarii (produsele poluante sunt pesticidele, containerele unitare, baterii pentru sacii de hartie de mare capacitate, dersarea deseurilor) si resurselor (care se refera la consumul de apa).
Structura sistemului fiscal al Danemarcei este asadar redata in graficul nr. 37. O precizare este necesara inainite de analiza structurii fiscalitatii daneze: impozitele indirecte sunt cele mai ridicate din intreaga Uniune Europeana - media anilor 1995-2005 exprima o presiune fiscala a impozitelor indirecte de 17,6% fata de media statelor comunitare de doar 14,2% (elul nr. 2). in aceeasi situatie este Danemarca si in privinta impozitelor directe, a caror pondere in PIB la nilul perioadei 1995-2005 de 30.3% claseaza din nou aceasta tara pe primul loc in randul tarilor Uniunii Europene, carei medie este de doar 12,7% (elul nr. 7).
Asadar fiind extrem de importante in procurarea resurselor fiscale din aceasta tara, cercetarea noastra incepe de la impozitele directe, oprindu-ne pentru inceput asupra impozitelor suportate de persoanele fizice. Impozitarea niturilor persoanelor fizice sunt grupate in legislatia daneza in trei categorii:


» impozite colectate de bugetul statului;
» impozite apartinand judetelor;
» impozite care finanteaza bugetul municipalitatilor.
Impozitul pe nitul persoanelor fizice, care alimenteaza bugetul statului, are ca baza legala numeroase norme legislati: reglementarea statutara nr. 819/3 noiembrie 1997 privind asieta impozitului, reglementarea statutara nr. 717/2 octombrie 1998 sileste impozitele personale, reglementarea statutara nr. 735/10 octombrie 1998 privind sursele de impozitare a nitului.
Platitorii acestui impozit sunt persoanele fizice cu domiciliul pe teritoriul statului danez. Baza de impozitare este reprezentata de totalitatea niturilor persoanelor fizice, legislatia facand chiar precizarea ca in categoria niturilor ordinare impozabile" se incadreaza inclusiv niturile pronite din surse externe Danemarcei, respectiv niturile pronite de la societatile straine care sunt controlate de persoane fizice rezidente in Danemarca si care au nituri impozabile in acest stat. Desigur ca sunt acordate si deduceri fscale, pe care le consider absolut firesti: obligatia fiscala pentru nitul net se reduce cu valoarea impozabila la nilul judetelor si municipalitatilor. Se impune de asenw-ea o precizare pentru parteneri (cuplurile casatorite) si copii: sotii sunt impozitati separat, la fel si copii - care sunt supusi impozitului in mod independent.
Colectarea intra in sarcina angajatorilor pentru remuneratiile acordate personalului. Impozitul pe salarii se calculeaza, spre exemplu, prin insumarea tuturor platilor efectuate de angajator pentru salariati din care se deduc toate deducerile legale. Cotele de impunere sunt diferite, tinandu-se cont de doua componente: nituri personale si nituri pronite din institii. Pentru niturile realizate de la societatile straine, cota este de 32%, pentru niturile din dividende - cota de impunere era (la nilul anului 1999) de 25%, iar pentru niturile persoanelor fizice la care se aduna nitul net pozitiv pronit din institii se utilizeaza o cota de 6%. Trebuie precizat ca nitul net negativ din institii se deduce la insumarea nitului impozabil (pentru nitul global se foloseste o cota de 7,5%).
Impozitul pe nitul persoanelor fizice care alimenteaza bugetul judetelor este reglementat prin reglementarea statutara nr. 804/6 octombrie 1995 (Legea privind impozitelor apartinand judetelor). Acest impozit este similar impozitului anterior, utlizandu-se o cota de 10,1%.
Impozitul pe nit al carui beneficiar sunt municipalitatile, este reglementat prin Norma legala nr. 803/6 octombrie 1995 si se sileste prin aplicarea unei cote de 21,7%.In finalul studiului privind impozitul pe nitul persoaneor fizice se atrage atentia asupra faptului ca acest impozit aduce resurse importante la bugetele colectoarare, intrucat reprezinta circa 26-27,5 procente din P1B, procent care se mentine relativ constant pe o perioada mare de timp (1995-2005) ( a se dea elul nr. 8). Danemarca ocupa primul loc cu cel mai mare impozit suportate de persoanele fizice (26,2%) in gruparea EU25 pentru intervalul 1995-2005 (media EVI25 este de 8,9%). Explicatia acestui procent ridicat se gaseste in faptul ca Danemarca detine cele mai ridicate impozite pe munca. Ori impozitul pe niturile persoanelor fizice sunt din categoria acestor impozite, alaturi de contributiile la asigurarile sociale (care asa cum s-a aratat anterior sunt extrem de scazute). Cota de impunere asupra muncii, conform surselor Comisiei Europene, se situeaza constant peste 40,5%, inregistrand chiar tendinte crescatoare (in anul 1995 era de 40,8%, iar in anul 2000 atingea aproape 42% (adica 41,9%). Reforma fiscala din ultimii ani a determinat o usoara reducere a acestor cote, ca urmare a reducerilor suferite de impozitul personal ificate pentru nilul inferior al scalei de plati). Explicatia cotei ridicate de impozitare efectiva a muncii din anul 2000 poate fi atribuita metodei de divizare a impozitului pe nitul persoanelor fizice. incepand cu anul 2000, valoarea chiriilor ocupate de proprietar nu mai face parte din sistemului impozitului pe nitul personal. Acest lucru a afectat de asemenea si procentajul estimat al impozitului pe nitul personal care este obtinut prin impozitarea muncii (si de aici si evolutia ratei fiscale implicite asupra muncii).
Impozitul suportat de societatile comerciale este al doilea impozit direct asupra caruia extindem cercetarea noastra privind trasaturile sistemului fiscal danez. Baza legala se regaseste in Reglementarea statutara nr. 727/7 octombrie 1998. Beneficiarii acestui impozit sunt statul danez (88%) si municipalitatile (12%). Platitorii acestui tip de impozit sunt societatile rezidente in Danemarca (legislatia defineste clar societatile rezidente, precizand ca sunt societatile care sunt situate efectiv in Danemarca sau societatile ale caror c


entre de decizie (managementul efectiv) sunt plasate pe teritoriul danez). Baza de impozitare este data de niturile ordinare impozabile realizate pe parcursul unui an, silite pe baza acelorasi reguli ca la persoanele fizice. Colectarea acestui impozit este insa mai deosebita: se calculeaza mai intai un impozit previzionat, estimativ care se plateste in doua rate: prima pana in data de 1 martie, iar urmatoarea pana la 10 octombrie pentru anul fiscal. Dupa 1 noiembrie a fiecarui an, se depun declaratii privind impozitul efectiv. Acest impozit final trebuie achitat intre a patra si a douazecea zi a lunii urmatoare silirii impozitului definitiv. Cota de impunere este - din 1 ianuarie 2005 -de 28% (ea a fost redusa de la 32% la 30% si apoi la 28% pentru atragerea de institii). Exista si aici exceptii: asociatiile de porducatori sau ascoiatiile cumparatorilor platesc un impozit de doar 14.3% din profitul lor impozabil. Particularitati prezinta regimul danez al scutirilor de la plata impozitului pe profit: legislatia fiscala din acesta tara acorda o scutire de la plata impozitului pe profit daca profitul impozabil al unei societati pe actiuni sau a unei societati asimilate cuprinde dividendele platite de alte societati sau daca, in fapt, singura activitate a societatii pe actiuni este aceea ca ea detine actiuni la o alta societate. Sunt de asemenea scutite dividendele platite de o filiala straina unei societati - mama daneze. in plus, ministrul de finante poate decide sa acorde o scutire totala sau partiala de la plata impozitului pe profit acelor persoane juridice sau ascoiatii care, potrivit statului, desfasoara o activitate de utilitate publica.
Procentul impozitelor indirecte in PIB sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeana, acest lucru datorandu-se pe de-o parte taxei pe valoarea adaugata si accizelor, iar pe de alta parte impozitelor ecologice mari. Cota de impunere efectiva asupra consumului este in medie 33% pentru perioada 1995-2005, fiind cea mai inalta dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. in plus, tendinta ultimilor ani a fost de asemenea una crescatoare, acest lucru datorandu-se impozitelor ecologice.
Dintre impozitele indirecte, taxa pe valoarea adaugata se evidentiaza prin cota unica si ridicata de 25% (mentionez ca exista si o cota 0% care se aplica exporturilor si ziarelor). Legea privind taxa pe valoarea adaugata nr. 634 din 23 noiembrie 1997 este in vigoare cu incepere din anul 1998. Ca la toate impozitele indirecte, beneficiarul resurselor financiare colectate din acest impozit este statul danez. Cota de impunere de 25% se aplica asupra tuturor bunurilor si serviciilor, cu cateva exceptii din care amintim: tratamentele spitalicesti, servicii medicale si stomatologice, asistenta publica, scolile si unirsitatile, activitatile culturale si sporti, serviciile postale, tranzactii fnanciare si bancare, loteria, serviciile si agentiile de turism. Ca pondere in PIB, taxa pe valoarea adaugata reprezinta in intervalul 1995-2005 valori extrem de ridicate cuprinse intre 9,5 pana la 10 procente (elul nr. 3) ocupand de altfel primul loc in Uniunea Europeana cu cel mai mare impozit.
Alte impozite indirecte la care ne oprim sunt accizele si impozitele ecologice, intrucat se remarca printr-o abundenta de astfel de impozite, toate fiind colectate de stat, incercam doar o prezentare pe scurt a acestora, atragand atentia ca o parte din aceste impozite sunt. in opinia autorului, neanite -de exemplu accizele pe ciocolata si dulciuri, taxa pe inghetata, accize pe apele minerale sau chiar accize pe ceai si extrase din ceai:
» accize pe uleiuri minerale si taxe pe energie - reglementate prin Legea nr. 701/28 septembrie 1998 privind accizele pe uleiuri minerale si impozitele pe energie;
» taxa pe electricitate - baza legala: Legea privind taxa pe electricitate nr. 689/17 septembrie 1998 (se refera la impozitele aplicate asupra consumului de energie de pe teritoriul danez);
» taxa pe dioxidul de carbon si pe energia produsa - instituita prin Legea nr. 643/27 august 1998;
» impozitul pe carbune, lignit si cocs - reglementat prin Legea nr. 702/28 septembrie 1998;
» accizele pe tutun - baza legala se gaseste in Legea nr. 635/21 august 1998;
» accize pentru bauturile spirtoase - reglementata de Legea privind accize^ pentru bauturile spirtoase nr. 564/3 august 1998;
» accize pe bere si vin - conform Legii privind accizele la bere, vin si alte produse fermentate nr. 565/3 august 1998;
» accize pe ape minerale si produse similare - reglementate din Regulamentul statutar nr. 562/3 august 1998;
» accize pe cafea si produse rezultate din cafea - baza legala se gaseste in Legea privind accize pe cafea nr. 638/21 august 1998;
» accize pe ciocolata si dulciuri reglementate prin Legea nr. 567/3 august 1998;
» taxa pe inghetata silita prin Legea privind taxa pe inghetata nr. 563/3 august 1998;
» taxa pentru protectia mediului inconjurator - baza legala fiind Legea nr. 637/21 august 1998;
» accize pe pesticide - se silesc conform prederilor Legii privind accizele pe pesticide nr. 798/9 noiembrie 1998;
» accize pe gazele naturale baza legala: reglementarea statutara nr. 443/10 iunie 1997, cu modificarile ulterioare;
» accize pe apele reziduale - silite in conformitate cu Legea nr.636/21 august 1998;
» accize pe ceai si extracte din ceai - instituite prin Legea nr. 638/3 august 1998;
» taxe de transport - reglementate de legea nr. 566/3 august 1998, modificata prin Legea nr. 834/27 noiembrie 1998.
Impozitele locale care se intalnesc in Danemarca sunt, pe langa impozitele pe nitul personal amintite anterior, surse se alimentare apartinand municipalitatilor si judetelor. Impozitele pe proprietati au ca baza de reglementare numeroase acte legislati, din care amintim: Legea privind impozitele platite municipalitatilor pentru proprietati nr.808/4 decembrie 1998; Legea nr.481/24 iunie 1992; Legea nr. 260/6 mai 1993; Legea nr. 460/30 iunie 1993; Legea nr. 1084/22 decembrie 1993; Legea nr. 90/8 februarie 1995; Legea nr. 381/14 iunie 1995; Legea nr. 1077/20 decembrie 1995; Legea nr. 409/10 iunie 1997 si Legea nr. 210/9 aprilie 1999. Beneficari ai acestor impozite sunt fie municipalitatile, fie judetele pe teritoriul carora se situeaza proprietatile supuse impozitarii. Ca procent in P1B, autoritatile locale colecteaza 14,5-l6,8% din resursele fiscale totale. Acest procent a crescut in ultimii ani (perioada 1990-2005), de la 14,5% in anul 1995 la chiar 16,8% in anul 2001.
Din masurile fiscale de data recenta care au adus modificari semnificati asupra sistemului fiscal danez ne oprim asupra reformei fiscale din iunie 1998. Pachetul de reforma fiscala, cunoscut sub denumirea de pachetul Rusaliilor" a incercat modificarea orientarii politicii fiscale din Danemarca prin transferarea sarcinii fiscale de la munca inspre impozitele ecologice. Scopul este usor de inteles: stimularea angajarilor si cresterea economisirii private. Acest set de masuri a fost introdus gradat pe parcursul anilor 1999-
2000. Scaderea presiunii fiscale asupra muncii a avut in dere diminuarea cotelor de impunere asupra nitului personal, fiind vizate mai ales treptele inferioare de nit. in paralel, a fost realizata cresterea impozitelor pe energie: pe produsele petroliere, electricitate, gaz si carbune, accizele la petrol. in mod noil, a fost reorganizata impozitarea dobanzilor din economiilor din pensii. S-a introdus o cota de impunere fixa, iar baza de impozitare a fost largita prin abolirea unor scutiri anterioare.
Desi nu face parte din pachetul de masuri fiscale amintit in paragraful anterior, prcizez totusi si a alta masura legislativa daneza de data recenta. incepand cu anul 2001, nitul negativ din capital, poate fi dedus doar din impozitul pe nitul municipal. Acest lucru implica faptul ca metoda folosita pentru divizarea impozitului pe nitul personal din Danemarca tinde sa subestimeze niturile impozabile care constituie baza de calcul in impozitarea nitului din capital incepand cu anul 2001. Mai trebuie aratat ca, dupa cum s-a observat, pana in momentul de fata s-a discutat foarte putin despre impozitarea capitalului si a nitului de capital. Acest lucru se explica prin importanta scazuta acordata de politica fiscala din Danemarca a ponderii acestui impozit in P1B (de doar 5-6%). in anul 2000 si
2001, cota de impunere implicita a fost cea mai redusa din Uniunea Europeana. Dupa anul 2001, diminuarea valorii actiunilor si pierderea de capital rezultata din fondurile de pensii a determinat un adevarat regres al acestui impozit, din perspectiva colectarii resurselor fiscale.
Asadar, Danemarca se evidentiaza prin impozite si taxe ridicate, cu o presiune fiscala enorma ceea ce o situeaza pe primele locuri in clasamentul tarilor din Comunitatea Europeana. Danemarca ocupa asadar (in perioada 1990-2005) locuri fruntase in clasamentul celor mai mari impozite: locul 2 pentru presiunea fiscala globala (elul nr. 1), locul 1 pentru impozitele indirecte (elul nr. 2), locul 1 pentru TVA (elul nr. 3), locul 5 pentru accize (elul nr. 4), locul nr. 1 pentru impozitele directe (elul nr. 7), locul 1 pentru impozitele pe niturile persoanelor fizice (elul nr. 8).




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala














lupa cautareCAUTA IN SITE