StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Sistemul fiscal al portugaliei



Urmatorul val de aderare la Comunitatea Europeana s-a produs in anul 1986 si a insemnat intrarea in Uniunea Europeana a doua noi tari: Portugalia si Spania.
Portugalia si-a depus cererea de aderare la doi ani de la revolutia portugheza din 1974. Procesul de aderare a fost insa unul destul de dificil, negocierile fiind ingreunate din cauza pozitiei rigide a acestei tari candidate. In plus, a existat si o opozitie puternica in interiorul Comunitatii, mai ales din partea Frantei. S-a ajuns in cele din urma la un acord in mai 1985, admiterea fiind din 1 ianuarie 1986.
Analiza sistemului fiscal portughez este axata mai ales pe structura fiscalitatii din aceasta tara, pe evolutia fiscalitatii din ultimii ani si pe comparatia cu Uniunea Europeana.
Portugali


a se bazeaza extrem de mult pe impozitarea indirecta pentru colectarea de niturilor bugetare. in anul 2005, partea impozitelor indirecte insumeaza in mare 47%, in timp ce impozitele directe si contributiile sociale insumeaza circa 26% si respectiv 27%
(graficul nr. 41), ramanand relativ sile in urmatorii ani. Portugalia colecteaza un nil destul de substantial de impozite ecologiste (circa 3.5% in medie intre 1995 si 2004), in special sub forma de impozite asupra energiei, dar impune de asemenea si o cantitate deloc neglijabila de impozite asupra transportului.
Impozitele indirecte din Portugalia sunt importante datorita unei cote mari a TVA-ului si impozitelor asupra produselor (ponderea medie in PrB in perioada 1995-2005 a acestor impozite este de 14,1% fata de media EU25 de doar 14,2% - elul nr. 2). Rata fiscala implicita asupra consumului se situeaza sub media Uniunii Europene la circa 19,6%. Ratele fiscale implicite asupra muncii si capitalului sunt de asemenea sub media europeana. Rata fiscala implicita asupra muncii a continuat sa creasca usor in ultimii ani, in timp ce in majoritatea celorlalte state membre se poate observa un declin sau cel putin o silizare a tendintei de crestere. Reducerile recente ale impozitului pe nitul personal si a contributiilor sociale au fost adesea ificate sau ar putea sa nu fie in intregime reflectate de ultimele cifre datorita dezvoltarii economice. Ratele fiscale implicite asupra muncii se mentin inca sub media europeana.
Impozitele directe (de circa 9,6% in PIB pentru anii 1995-2005 - elul nr. 7) sunt reprezentate de impozitele pe niturile personale si pe impozitele pe niturile societatilor. Impozitele pe nitul persoanelor fizice colecteaza la bugetul central doar un procent redus de circa 6% din PIB (elul nr. 8). Reglementarea acestui impozit arata numeroase eforturi de perfectionare a caracteristicilor impozitului, numarul modificarilor insumand 32 de acte normati numai in perioada 1988-l999. Mentionez cateva din aceste acte : Decretul Lege nr. 442-A din 30 noiembrie 1988, Decretul Lege nr. 214 din 1 iulie 1989, Legea nr. 87-A din 31 decembrie 1998, Decretul Regional nr. 2- A din 20 ianuarie 1999. Platitori sunt toate persoanele rezidente in Portugalia, dar si alte persoane fizice care, desi nerezidenti, realizeaza nituri impozabile pe teriotoriul portughez. Veniturile impozabile reprezinta insumarea mai multor categorii de nituri realizate de o persoana fizica: niturile de tip salarial si alte remuneratii acordate de angajatori, nituri din activitati comerciale si industriale, nituri din agricultura, nituri din institii, nituri din proprietate (exemplu din inchirieri); castiguri din capital, pensii, alte nituri. Legislatia portugheza acorda numeroase exceptii, deduceri si credite fiscale. De exemplu, creditele fiscale portugheze sunt in numar de 14, in cote si cu limite de suma diferite pentru fiecare din ele. Amintim unele dintre acestea: credite pentru plati pentru sanatate, cheltuieli de educatie, accidente personale, plati de dobanzi, pentru ul personal de pensii, pentru achizitionarea de computere noi, modemuri, software, etc. Cotele de impunere pentru niturile persoanelor fizice sunt silite pe transe de nit, fiind cuprinse intre 10,5% si 40?/o.
Impozitul pe niturile societatilor comerciale sunt reglementate prin aproximativ aceeasi acte normati, baza legala find la fel de stufoasa ca si cea care caracterizeaza impozitul pe nitul personal. De altfel este vorba de aceleasi legi, entual module sau parti diferite, de exemplu: Decretul Lege nr. 442-B din 30 noiembrie 1988, Decretul Lege nr. 214 din 1 iulie 1989, Legea nr. 87-B din 31 decembrie 1998, Decretul Regional nr. 2-A din 20 ianuarie 1999.
Impozitul pe niturile societatilor alimenteaza bugetul central si bugetele municipalitatilor, resursele insumate din acest tip de impozit reprezentand procente scazute in PIB ( de doar 2,5% in anul 1995, de 4,1% in 2000, si mai apoi mai scazute de 3,4% in 2005). Interesante sunt cotele de impunere portugheze extrem de multe si complexe:
» o cota de 25% la care se adauga o taxa locala cuprinsa intre 0-l0% pentru niturile societatilor comerciale rezidente in Portugalia si sediile permanente ale societatilor nerezidente;
» o cota de redusa de 3% (pana la 31 decembrie 2006) pentru societatile care gestioneaza fondurile de institii si fondurile de pensii, companii de asigurare, societati imtate in zonele libere industriale (aceasta cota a fost 1% in perioada 2001-2002 si 2% in perioada 2003-2004);
» o cota redusa de 12,5% (valabila pana la 31 decembrie 2006) pentru organismele de credit si societatile financiare imtate in insulele Madeira si Azore (fata de 7,5% in perioada 2001 -2002 si 10% in perioada 2003-2004);
» o cota de 10% (a fost valabila in perioada 1 ianuarie 1997 pana la 31 decembrie 1999) pentru profiturile societatilor-mama rezidente in statatele membre ale Uniunii Europene (in conformitate cu Directiva Comunitatii Europene nr. 90/435) fara a incalca prederile din acordurile bilaterale de evitare a dublei impuneri.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect important pentru sistemul fiscal portughez. La fel ca alte impozite din Portugalia si in cazul TVA-ului, baza legala a cunoscut numeroase modificari si completari, in dorinta perfectionarii acestui impozit. Prezentam un scurt istoric al evolutiei legislatiei TVA de data mai recenta, pornind de la doua acte normati semnificati: Decretul Lege nr. 394-B din 26 decembrie 1984, Decretul Lege nr. 290 din 28 decembrie 1992 (a adaugat prederi privind achizitile intracomunitare). Ambele instrumente legislati au fost modificate de mai multe ori, cele mai actuale fiind: Legea nr. 52-C din 27 decembrie 1996, Decretul Lege nr. 204 din 9 august 1997, Legea nr. 127-B din 20 decembrie 1997, Legea nr. 87-B din 31 decembrie 1998, ultima modificare legislativa cunoscuta fiind cea cu aplicabilitate din 1 iulie 2005. Cu un procent de circa 7% din PIB in ultimii ani (elul nr. 3), taxa pe valoarea adaugata alimenteaza bugetul central. Exceptiile acordate de sistemul de TVA portughez se refera la serviciile medicale, majoritatea serviciilor bancare si financiare, asigurari si reasigurari, loterii, servicii de sanatate, culturale, sporti ale asociatiilor nonprofit, transferurile de proprietati imobiliare. Colectarea taxei pe valoarea adaugata este lunara sau trimestriala, declaratiile de determinare a acestui impozit depunandu-se la Serviciul de Administrare a TVA. Cotele de impunere au fost pana in data de 1 iulie 2005: o cota standard de 17% pentru toate bunurile si serviciile si toate importurile; o co


ta intermediara de 12% pentru branzeturi, iaurturi, uleiuri si unturi utilizate pentru consumul uman, carne, peste, fructe, cafea, uleiuri minerale, serviciile restaurantelor (mancare si bauturi); o cota redusa de 5% pentru alimentele de baza, cazarile hoteliere, transportul de pasageri, electricitate si apa, bunuri pronite din agricultura. Dupa 1 iulie 2005, cotele procentuale de TVA sunt urmatoarele: cota standard este 21%, cota intermediara a ramas 12%, iar cota redusa este, de asemenea, tot 5%.
Accizele si impozitele pe produse reprezinta impozite indirecte care in Portugalia insumeaza circa 3 procente in PIB (elul nr. 4). Beneficiarul acestor impozite este bugetul central, iar baza legala este si aici extrem de bogata, cuprinzand numeroase decrete-lege, ordine si legi. Taxa pe produsele petroliere (petrol, motorina diesel, gaz petrolier lichefiat, parafina, alte uleiuri minerale) este un impozit important pentru sistemul fiscal portughez. Mai exista si accize pe tutun (fiind silite cote specifice si ad valorem), accize pe alcool, impozite specifice pe consumul de bere, impozite pentru consumul de cafea, etc.
Impozitele locale reprezinta doar 1,7% pana la 2,2% in PIB in perioada 1995-2004. Ele sunt reprezentate de taxele municipalitatilor, impozitul pe mijloacele de transport, taxe pe transferul de proprietate, etc.
Evolutia politicii fiscale din ultimii ani imbraca numeroase aspecte demne de mentionat: Consolidarea fiscala s-a desfasurat in Portugalia pe parcursul mai multor ani, perioada in care deficitul gurnamental s-a diminuat de la 4% din produsul intern brut in 1995 la 2% in 1999. Consolidarea a determinat cel mai noil rezultat: cresterea raportului impozit/produsul intern brut, impreuna cu o scadere acumulata a platilor dobanzilor, care au compensat impreuna rapida crestere a cheltuielilor primare curente intre anii 1995 si 1999. Veniturile fiscale sunt mai mari decat s-a prevazut datorita unei caracteristici de dezvoltare a cererii locale, si indeosebi, a consumului privat. De la scaderea pana la 1.5% in 2000, totusi tentinta de diminuare a deficitului bugetar gurnamental a fost inrsata, si a crescut pana la 4.1% in 2001. Una dintre cauzele acestei caracteristicii inrse din anul 2001 este reprezentata de deficitul semnificativ inregistrat de niturile fiscale, partial datorita regresului economic, dar si ca rezultat al reformei fiscale din 2001. in ciuda cresterii din ultimii ani. raportul total impozit/produsul intern brut ramane inca unul dintre cele mai scazute din Uniunea Europeana (cu o valoare de 34% se situeaza mult sub media EU25 de 40,6% pentru perioada 1990-2005, in conformitate cu elul nr. 1). Graficul nr.15 reda evolutia acestui indicator in perioada 1990-2005 (evident constant crescatoare plecand de la un minim de 29% in anul 1990 si atingand un maxim de 38% in anul 2003).
Ratele fiscale medii s-au mentinut in mare neschimbate in 1998 si 1999, desi au fost adoptate masuri numeroase pentru a sustine lupta impotriva evaziunii fiscale si impotriva fraudei. Datorita unei strategii de consolidare fiscala care s-a sprijinit in primul rand pe o crestere a niturilor in raport cu produsul intern brut, nu a existat prea mult spattiu pentru implementarea unor ambitioase reforme fiscale in ultimii ani. Obietivul principal al acestor masuri anuntate si implementate in timpul cat era in functiune Parlamentul (1999-2002) este de a creste corectitudinea si de a imbunatatii competitivitatea de afaceri. Obiectile au fost indeplinite prin largirea bazei impozabile si prin imbunatatirea eficientei administratiei fiscale, prin adoptarea unor masuri suplimentare de combaterea evaziuni fiscale si a fraudei, ceea ce ar fi trebuit sa asigure niturile fiscale pentru a face posibile unele reduceri suplimentare ale impozitului corporational.
Indemnizatiile deductibile din cadrul sistemului impozitului pe nitul personal au fost transformate in credite fiscale in 1999. in anul 2001 ratele fiscale statutare ale r/tului personal au fost in general reduse. De asemenea, creditele fiscale pentru cheltuielile pentru economii, intretinere, sanatate si educatie au fost facute mai favorabile. Ratele contributiilor sociale ale intreprinzatorilor particulari si ale angajatilor au fost armonizate, in plus, scutirile sau reducerile contributiilor sociale ale angajatorilor acordate pentru recruterea de persoane tinere, someri pe termen lung sau persoane cu handicap au fost implementate.
Rata fiscala implicita asupra capitalului si asupra nitului din afaceri este usor sub media Uniunii Europene. Profiturile fiscale ale societatilor sunt relativ mari in timp ce impozitele asupra nitului din afaceri al intreprinzatorilor particulari sunt mai putin importante. Desi rata fiscala statutara corporationala a fost redusa cu 4 puncte procentuale in perioada 1995-2001 niturile fiscale pronite din impozitele societare au crescut. Totusi, in timpul perioadei de consolidare fiscala si de pregatire pentru Uniunea Monetara Europeana, Portugalia a experimentat o reducere semnificativa a ratelor dobanzilor, ceea ce a cauzat o importanta reducere a platilor dobanzilor societatilor comerciale asa cum dodesc informatiile detaliate referitoare la niturile din capital. Drept rezultat, deducerile pentru dobanzi au fost mai limitate decat inainte. in plus ar trebui retinut ca indicatorul ratei fiscale implicite tinde sa supraestimeze cresteriile sarcinii fiscale in periodele in care casigurile de capital sunt foarte mari (castigurile de capital nu pot fi incluse in baza /numitorul raportului fiscal).
and Portugalia cu media comunitara, se observa ca este una din tarile cu fiscalitatea cea mai redusa din Uniunea Buropeatia. Media presiunii fiscale portugheza pe ultima decada este de circa 34% fata de cea comunitara de aproximativ 41% (elul nr. 1). Aceasta se datoreaza unor impozite directe medii (intre i995-2005) mult sub nilul celor din statele membre, ponderea acestora in PlB-ul Portugaliei (elul nr. 7) fiind de 9,2% (fata de 12,7% in Uniunea) si a unor contributii sociale reduse de doar 10,1% in PlB-ul ultimilor ani fata de 10,8% in Comunitate Europeana. Asadar se poate observa ca impozitarea muncii in Portugalia este supusa unei pori fiscale inferioara celei intalnite in celelalte state din UE. (in Portugalia 14,4%. in Comunitatea Europeana - 21,1%). Impozitele indirecte portugheze sunt aliniate celor din Uniunea Europeana, deoarece cu o medie de 14,1% sunt apropiate celor comunitare de 14,2% (elul nr. 2).



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala














lupa cautareCAUTA IN SITE