StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sistemul fiscal al poloniei



In vara anului 1989, Polonia se afla departe pe drumul catre o tranzitie pasnica de la comunism ia democratie. in decembrie 1991, Polonia a semnat acorduri de asociere pe zece ani cu Uniunea Europeana, care predea concesii comerciale, asistenta financiara si cooperarea intr-o gama larga de activitatii. Acest acord stipula in mod special faptul ca Polonia va putea deni un stat menibru cu drepturi depline. Negocierile de aderare au inceput pentru statul polonez in martie 1998. Dupa o perioada de profunde transformari economico-sociale, Polonia a intrat in Uniunea Europeana la data 1 mai 2004.
Sistemul fiscal polonez a cunoscut in ultimii ani schimbari substantiale. Scopul acestor transformari a fost crearea unui sistem transparent si care sa se conformeze standardelor existente pentr



u tarile Comunitatii Europene. Polonia se confrunta insa si in prezent cu complicatiile unei legislatii fiscale care creaza numeroase probleme: adeseori prederile legale lasa loc de interpretare, curios fiind ca exista posibilitatea ca pentru acelasi caz putandu-se da interpretari diferite, cu toate consecintele inerente unor asemenea situatii. Asadar, legislatia poloneza privind impozitele si taxele desi nu este deloc complicata in aparenta, parand usor de inteles, punerea ei in practica este una extrem de dificila. Discutia pe aceasta tema poate continua, deoarece exista unele sectoare ale legislatiei din domeniu fiscal care nu au o definitie legala sau a caror definitie difera de cea adoptata intr-o alta zona legislativa323.
Analizand structura fiscalitatii poloneze din perspectiva structurii fiscalitatii poloneze, se evidentiaza modificari esentiale in repartizarea resurselor fiscale intre principalele categorii de impozite. Astfel, analizand valorile anului 2005 (graficul nr. 51), putem aprecia ca niturile fiscale poloneze nu sunt impartite in mod egal intre cele trei tipuri de impozite si taxe: impozitele indirecte insumeaza 42,6%, impozitele directe 23,4%, iar contributiile la asigurarile sociale 33,9%. Daca am analiza doar aceste valori concluzia ar fi ca impozitele indirecte sunt situate pe primul loc in procurarea resurselor fiscale poloneze, urmate indeaproape de contributiile sociale, si relativ la distanta mare de impozitele directe. Explicatia acestei situatii consta in una din masurile de reforma fiscala din anul 1999, cand s-a realizat un transfer substantial de la impozitarea niturilor persoanelor fizice catre contributiile sociale. Asadar, in prezent contributiile la asigurarile sociale poloneze ocupa un loc important in alimentarea bugetelor cu resurse fiscale.
Impozitele directe au inregistrat o evolutie descrescatoare in ultimii ani, inregistrand ca pondere in PIB o reducere de la circa 10% in anul 1998 la aproximativ 7% in anul 2003 (elul nr. 7). Aceasta tendinta se intalneste si pe componentele acestei clase de impozitare. Impozitul pe nitul personal a scazut, spre exemplu, de la aproape 8% in anul 1998 la 4,6% in 2002, dar a crescu in anul 2003 la circa 6% (elul nr. 8). La fel s-a intamplat si in cazul impozitului societatilor comperciale unde de la aproximativ 3% in 1997 s-a ajuns chiar la 1,8% in 2003 (elul nr. 8).
Impozitul pe nitul personal se sileste in conformitate cu Legea impozitului pe nitul aplicat persoanelor fizice, fiind o sursa de alimentare a administratiei centrale. Impozitul se aplica asupra tuturor niturilor realizate de o persoana fizica indiferent de sursa lor. Scara impozitului pe nitul personal este una progresiva, cuprinzand patru valori: 19%, 30%, 40% si 50%. incepand cu 1 ianuarie 2005, dividendele, dobanzile, redentele si toate celelete impozite cu regim de retinere la sursa sunt impozitate cu o cota unica de 19%. Legislatia prede un numar limitat de deduceri si credite. Un credit fiscal este disponibil pentru anumite cheltuieli aparute la un platitor de impozite pentru renovarea locuintei private, pentru contributia la institutiile stiintifice, cariile, educationale, religioase sau culturale, precum si cheltuielile efectuate pentru a plati dobanzi pentru creditele ipotecare, toate aceste sunt considerate deductibile de legislatia fiscala poloneza, dar se pot deduce din nit doar in anumite limite. Deducerile personale mici sau reducerile pot fi obtinute prin calcularea impozitului pe nit.
Impozitul persoanelor juridice este aplicat asupra tuturor societatilor si organizatiilor pentru profitul realizat de acestea. Legislatia poloneza prede doar o exceptie de la aceasta regula pentru parteneriatele fara personalitate juridica. Se achita un impozit pe profitul calculat ca surplus al niturilor asupra cheltuielilor societatilor comerciale.
Cota de impunere a suferit modificari importante de-a lungul ultimilor ani. in prezent, acesta este de 19%, fiind redusa in ultimii ani de la 34% in 1999 la 30% in 2000, la 28% in 2001, la 27% in 2003, la 24% in 2004. Desi se manifesta o tendinta clara in politica fiscala poloneza de a diminua cota de impozitare a societatilor, in anul 2003 ea era inca cu 6.8 procente peste media noilor State Membre. Pierderile dintr-o sursa de profit ar putea compensa nitul in alte surse in acelasi an fiscal. in mod efectiv, de la 1 ianuarie 1999, pierderile rezultate in anul fiscal incepand din 31 decembrie 1998 ar putea fi reportate pentru cinci ani consecutivi pentru a compensa profiturile derivate in cei 5 ani din toate sursele. Pana la 50% pierderea initiala ar putea compensa profiturile din oricare din cei 5 ani fiscali. Daca o pierdere este inregistrata in anul fiscal inceput in 1998, poate fi reportata in urmatorii 3 ani consecutivi, inghetarea pierderilor nu este permisa. in Polonia, castigurile de capital sunt incluse in profitul impozabil si impozitate cu cota de impozitare obisnuita, desi unele persoane juridice sunt impozitate cu cote de impunere reduse. Un impozit la sursa de 14% este impus dividendelor atat pentru rezidenti cat si pentru nerezidenti, pentru persoane juridice si persoane fizice. O cota de 20% se aplica dobanzilor pentru societatile comerciale si indivizii nerezidenti.
O facilitate fiscala specifica acestei tari este cea acordata microintreprinderilor, incepand cu al doilea an de activitate. Acestea pot opta sa nu plateasca impozit pe profit intr-un an fiscal, urmand ca impozitul care ar fi fsot datorat sa fie repartizat in 5(cinci) transe egale, care se adauga impozitului pepro



fit datorat pentru urmatorii 5 ani.
Impozitele indirecte au cunoscut o constanta evolutie crescatoare, inregistrand o crestere cu 4,5% in PIB din anul 1995 (12,9%) pana in anul 2005 (17,4%) (elul nr. 2). Dintre acestea, TVA insumeaza, la nilul anului 2005, 7,7% din PIB (elul nr. 3). Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in luna iulie 1993, cand a inlocuit taxa de circulatie a fondurilor. Este reglementata de Legea taxei pe valoarea adaugata si a accizelor nr. 10 din 1993, cu modificarile si completarile ulterioare. in prezent, exista patru cote de impunere: o cota de baza de 22%, o cota preferentiala de 7% pentru produsele folosite in agricultura (ingrasaminte, pesticide, masini agricole), produse pentru copii, de protectie a sanatatii, materialelor si serviciilor de constructii, alte servicii precum transporturile (cu exceptia taximetriei); o cota de 3% se aplica la produsele neprelucrate si o cota de 0% se utilizeaza pentru exporturi (legislatia poloneza face o precizare in cazul cotei 0%: pentru serviciile comandate in strainatate, dar executate in Polonia sunt supuse cotei de 22%. Numai cele executate in afara Poloniei sunt considerate export si pot beneficia de cota 0%.). Principiile TVA sunt in prezent aliniate normelor comunitare.
Alaturi de TVA, se impun si accize, ambele aceste impozite indirecte fiind reglementate de Legea nr. 10 din 1993 privind taxa pe valoarea adaugata si accize, cu modificarile si completarile ulterioare. Accizele sunt reglementate in plus de Decretul Ministerului de Finante nr. 27 din anul 2002. Accizele reprezentau la nilul anului 2003 3,1% din PIB (elul nr. 4). in Polonia exista circa 200 de produse la care se aplica accizele, din care amintim: autoturismele, armele de foc pentru vanatoare, combustibilii si uleiurile, ambalajele de plastic, sarea, bauturile alcoolice, produsele din tutun, unele bunuri de consum, precum: camere video, iahturi, barci cu motor, parfumuri. Marimea accizelor depinde de tipul de produs si este intotdeauna mai mare in cazul produselor de import. in cazul accizelor pentru combustibili cotele vor fi aliniate gradat cu minimele UE. Accizele pe tigari sunt in mod clar sub nilul UE (Polonia: 24.99/1000 tigari, UE: 60euro/1000 tigari). Ca o masura de tranzitie, Polonia aplica cote mai mici pentru acciza pe tigari.
Reforma fiscala din Polonia se desprinde din concluziile rapoartelor anuale ale Comisiei Europene: in raportul din iulie 1997, Comisia Europeana sustinea ca transpunerea acquis-ului comunitar in domeniul impozitarii directe nu ar trebui sa intampine dificultati deosebite in polonia. Totusi, raportul din noiembrie 1998 concluziona ca eforturi substantiale erau necesare in domeniul TVA-ului si al accizelor, indeosebi in ceea ce priste discriminarea actuala aparuta in cazul importurilor si in privinta introducerii unei scheme de restituire a TVA-ului pentru strainii - persoane impozabile nesiliti in Polonia. Eforturi complementare sunt solicitate de fortificarea structurilor administrati responsabile cu implementarea acquis-ului. Raportul din octombrie 1999 evidentia ca Polonia a continuat procesul de aliniere treptata a legislatiei sale fiscale, prin dezvoltarea unei strategii bine-structurate pre-aderare in acest sens, dar ca inca mai trebuie sa armonizeze TVA-ul si accizele. De asemenea ar fi necesara intarirea metodelor de recuperare a impozitelor la nil central si in regiuni, si sa imbunatateasca cooperarea administrativa si sa impulsioneze computerizarea. Raportul din noiembrie 2001 mentiona progresul noil obtinut de Polonia in sectorul impozitarii, dar si ca mai puteau fi realizate unele imbunatatiri in directia administratiei sale fiscale.
Raportul din noiembrie 2001 concluziona ca de la ultima evaluare Polonia a inregistrat un progres constant in legatura cu TVA-ul si accizele, precum si cu impozitarea societatilor comerciale. Eforturi au mai fost depuse pentru accelerarea reformei administrasiei fiscale si pentru a simplifica restituirile fiscale. Raportul din octombrie 2002 evidentiaza faptul ca Polonia a obtinut succese remarcabile in sensul dezvoltarii capacitatii institutionale in sectorul impozitarii si in directia alinierii legislatiei.
Polonia se caracterizeaza printr-o fiscalitate atat globala, cat si pe structuri componente, destul de aliniata cu media Comunitatii Europene. Pe alocuri putin sub media EU25, in general se apropie de aceasta medie in intervalul supus analizei noastre: 1995-2005. Presiunea fiscala poloneza este de 37,9%, iar media statelor comunitare este putin sub 40,6% (elul nr. 1 si graficul nr. 1). Impozitele indirecte reprezinta 14,8% din PIB fiind aliniate la media Uniunii Europene, care este 14,2% (elul nr. 2 si graficul nr. 58). Dintre acestea, taxa pe valoarea adaugata reprezinta 7,0% fiind, de asemenea, apropiata cu media UE de 7,4% (elul nr. 2 si graficul nr. 64), iar accizele sunt putin mai mari decat media comunitara (3,7% fata de 3,0%) (elul nr. 4). Impozitele directe se situeaza insa sub linia mediana comunitara, doar 9,0% ativ cu 12,7% (elul nr. 7). Din categoria impozitelor directe, procentul mediu polonez ai impozitului pe profitul societatilor in PIB este inferior fata de cel ce caracterizeaza statele membre, respectiv 2,4% fata de 3,0% (elul nr. 9). Impozitul pe nitul persoanelor fizice este insa mai mic decat cel al Uniunii Europene, inregistrand doar 5,0% fata de media de 8,9% (elul nr. 8).

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare