StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
  
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)

Importanta impozitelor indirecte in arhitectura sistemelor fiscale din statele membre
O sursa importanta de documentare pentru intelegerea locului pe care il confera tarile comunitare impozitelor indirecte in organizarea sistemelor lor fiscale o gasim in elul nr. 2: Ponderea impozitelor indirecte in PIB in statele membre din Uniunea Europeana in perioada 1995-2005".
Realizand o ordonare crescatoare a valorilor medii pentru anii 1995-2005, cele 25 de tari membre se claseaza dupa cum urmeaza:
Ponderea medie a impozitelor indirecte in PIB a celor 25 de tari UE in intervalul 1995-2005 e


ste de 14,2%. Se pot usor extrage unele concluzii: Exista o plaja de valori destul de intinsa, de aproximativ 6(sase) procente dintre Spania cu 10,9% si Danemarca cu 17,6%. Peste media comunitara sunt 10 tari: Finlanda, Italia, Polonia, Grecia, Portugalia, Austria, Franta, Slonia, Suedia si Danemarca. Sub media comunitara sunt situate 14 state: Spania, Germania,Cehia, Olanda, Lituania, Slovacia, Estonia, Letonia, Malta, Cipru, Belgia, Ungaria, Marea Britanie. Graficul nr. 57 creioneaza grafic informatiile prezentate in cadrul Tabelului nr. 2. Se observa, din acest grafic, tarile care sunt apropiate de media EU25: Ungaria, Marea Britanie, Luxemburg si Finlanda.
Graficul nr. 58 (realizat de asemenea pe baza datelor din elul nr. 2) prezinta vaioarea presiunii impozitelor indirecte in statele Uniunii Europene in anul 2005. Urmand acelasi rationament, ordonam crescator valorile ponderilor impozitelor indirecte in PIB ale tarilor comunitare pentru anul 2005. Practic acest lucru se realizeaza in cadrul graficului nr. 59. Cimpul valorilor anului 2005 este trasat intre hotarul inferior reprezentat de doua tari: Germania cu 10,8% si maxima valorica apartinand Ciprului de 20,4%.
Pentru anul 2005, diferenta intre punctul minim si maxim al acestui indicator
depaseste 8(opt) procente. Valoarea superioara a intervalului este plasata acum la Cipru cu
20.4%, dar minima a fost inlocuita - nu mai este Spania, ci Germania cu 10,8%.
Media anului 2005 este usor majorata fata de cu media intervalului 1995-2005 a
ponderii impozitelor indirecte in PlB-ul celor 25 de state membre, fiind de 14,1%. Prin
urmare pozitionarea tarilor in atie cu aceasta marime este urmatoarea:
- peste media EU25 sunt plasate: Grecia, Suedia, Franta, Lituania,
Portugalia, Austria, Danemarca, Polonia, Malta, Slonia si Cipru;
- sub media EU25 sunt amplasate: Germania, Slovacia, Olanda, marea
Britanie, Belgia, Spania, Estonia, Ungaria, Letonia, Irlanda, Finlanda,
Italia, Cehia si Luxemburg.
Comparand lista ordonarii statelor UE pentru intervalul 1995-2005 cu lista anului
2005, surprinzatoare ni se pare modificarea plasarii Maltei, care de pe locul 9 al primei
liste, respectiv din tarile cu valori reduse, se deplaseaza in prezent (anul 2005 reprezentand
datele cele mai actuale ale studiului nostru) spre finalul intervalului si marcheaza chiar locul 23 - adica locul 3 intr-un top al celor mai mari impozite indirecte raportate la PIB.
Evolutia mediei ponderii impozitelor indirecte in PIB pentru cele 25 de state
membre in perioada 1995-2005 este prezentata in cadrul graficului nr. 60. Analizand aceasta prezentare grafica remarcam o scala redusa, utilizata in trasarea acestei evolutii de doar doua procente - intre 13,4% la 14,4%. intre anul 1995 si anul 1999, traiectoria este
una ascendenta, dar dupa anul 1999 orientarea este una diferita, de scadere, pana in anul
2003 cand inregistreaza 14%, apoi din nou incepe sa creasca pana la nilul anului 2005 cand ajunge la 14,1%. De observat din acelasi grafic ca, in general, media EU25 se suprapune cu media EU 15, diferentele existente (in anul 2000 si 2003) fiind extrem de mici (0,1%). Totusi in ultimul an al analizei noastre, media EU25 depaseze media EU15.
Putem deduce de aici ca ultimele 10 tari se bazeaza mai mult in colectarea de resurse
bugetare pe aceste impozite, in timp ce tarile dezvoltate - primele 15 state UE se axeaza
mai ales pe impozitarea directa. Graficul nr. 61 si graficul 62 este determinat tocmai de aceste diferente: in primul grafic sunt reprezentate evolutiilor primelor 15 tari UE, iar cel de-al doilea aceeasi evolutie pentru acelasi interval de timp pentru noile 10 tari aderate la spatiul comunitar. Analizam graficul nr. 61: incepem analiza noastra cu Belgia: aceasta tara prezinta o
evolutie a impozitelor indirecte ca pondere in PIB relativ constanta, mentinuta de-a lungul perioadei de 10 ani intre 13 si 14 procente. Traiectoria acestui indicator belgian porneste de la valoarea de 13,3%, respectiv din anul 1995 si se majoreaza usor de la un an la altul. DoarIn anul 1999, acest indicator depaseste putin peste 14 procente, dar scade din nou de la un an la altul, pana ce in 2005 inregistreaza 13.2%. Valoarea medie a Belgiei pentru raportarea impozitelor indirecte in PIB de 13,8% claseaza acesta tara la mijlocul clasamentului tarilor UE (locul 13). De remarcat in acelasi context si apropierea Belgiei de media EU25 de 14%.
Franta a incercat in ultimii ani o reducere a presiunii fiscale a impozitelor indirecte, reusind din anul 1996 (de la 16,8%) sa scada acest indicator pana la o valoare de 14,6% in anul 2003, anii 2004 si 2005 pastreaza aceeasi valoare de 14,7%. Cu toate acestea, media franceza a intervalului 1995-2005 ramane inca ridicata, de 16,1%, ceea ce depaseste media tarilor comunitare si determina un loc 22 pentru Franta in lista tarilor ordonate crescator din
perspectiva ponderii impozitelor lor indirecte in PIB.
Germania se caracterizeaza printr-o povara redusa a impozitarii indirecte, media
ariilor 1995-2005 fiind de 12,3%. De altfel si evolutia acestui indicator este una destul de
constanta: Germania pastrand o pondere a impozitelor indirecte in PIB putin peste 12 procente in fiecare an. Diferentele de la un an la altul sunt destui de reduse, osciland in jurul valorii de 12%. De aceea aceasta tara ocupa locul 2 in randul tarilor spatiului comunitar cu o valoare redusa a acestui indicator.
Italia nu se caracterizeaza prin aceeasi silitate a locului impozitelor indirecte in sistemul fiscal, precum cea germana prezentata anterior. De la valori de 12,7% in anul 1995, 12,5% in 1996 si 12,9% in 1997 sare la peste 14 procente din anul 1998: 14,9% in 1998, 14,6% in anul 1999, 14,5% in anul 2000 si 14% in anii 2001 si 2002, pentru ca in anii 2003, 2004 si 2005 sa coboare din nou sub 14%. Media italiana a intervalului 1995-2005 este insa apropiata de acea a ansamblului statelor din spatiul comunitar.
Evolutia presiunii fiscale a impozitelor indirecte in Luxemburg este reprezentata pe o scala cuprinsa intre o valoare minima de 13,4% (realizata in anul 1996) si o valoare maxima de 14,9% (din anul 2005). Media de 14% a anilor 1995-2005 este apropae egala cu media EU25 a aceluiasi interval de timp.
Olanda si-a crescut ponderea incasarilor din impozitele indirecte in PIB de la un an la altul. O enumerare a valorilor desprinse din graficul nr. 61 ne ajuta sa sustin cu cifre aceasta afirmatie: anul 1995 - 10,9%, anul 196 - 12,2%, anul 1997 si 1998 -l2,5%, 1999 -l3,1%, 2000 - 13,0%, 2001 - 13,5%, 2002 -l3,2%, 2003 - 13,3%, 2004 - 13,0 si 2005 -l3,1%. Cu toate acestea Olanda este o tara cu o valoare redusa a ponderii impozitelor indirecte in PIB, media multianuala olandeza fiind de doar 12,8%.
Danemarca, o tara cu o presiune fiscala ridicata, inregistreaza si in ceea ce priste impozitele indirecte valori inalte prin raportare la PIB. Media daneza a perioadei 1995-2005 de 17,6% este cea mai mare din intreaga Uniunea Europeana.
Evolutia presiunii fiscale irlandeze intre anii 1995-2002 a fost una constant descrescatoare, pornind de la un maxim de 14,7% in anul 1995 si ajungand la un minim de 12,5% in anul 2002. Ultimii ani ai anlizei determina insa o usoara crestere: 2003 - 12,9%, 2004 - 13,2% si 2005 - 14,4%. Media irlandeza de 13,7% demonstreaza ca aceasta tara nu prezinta o valoare inalta a acestui indicator, ci chiar una moderata prin atie cu celelate tari UE.
Marea Britanie prezinta un raport al incasarilor din impozite indirecte constant plasat in jurul valorii de 13,9%. Putin deasupra sau putin sub aceasta valoare, acest raport plaseaza Marea Britanie chiar pe linia mediana a ansamblului Comunitatii Europene pentru intervalul 1995-2005.
Traiectoria elena a ponderii impozitelor indirecte in PIB are forma unui clopot. Initiata din anul 2004 de la un punct de minim de 14,0%, se inalta pana la o valoare de 14,8% in anii 1999 si 2000, dupa care scade din nou la 14,5% in anul 2005.
Evolutia presiunii fiscale determinate de impozitele indirecte din Portugalia este una extrem de inconstanta: creste, scade, creste, apoi iar scade si din nou creste. Per ansamblu insa evolutia se poate aprecia ascendenta, intrucat anul 2005 marcheaza valoarea cea mai inalta a intervalului 1995-2005 - 16,3%. Media multianuala este mai redusa decat anul 2003 (cu un procent), dar cu toate acestea este mai mare decat cea a celorlalte tari UE (tot cu un procent).
Spania ocupa locul 1 in randul tarilor Uniunii Europene cu presiune fiscala redusa a impozitelor indirecte. Valoarea medie a anilor 1995-2005 este de doar 10,9%.
Austria este trasata de graficul 61 cu ajutorul unei scale cuprinsa intre 14 si 16 procente. Aceasta deoarece minimul ponderii impozitelor inidrecte in PIB-ul acestei tari este de 14,1% (in anul 2003), iar maximul de 14,8%0 (1997 si 1999).
Finlanda, cu exceptia anului 2001 cand inregistreaza 13 procente in PIB, prezinta impozite indirecte amplasate in jurul axei de 14 procente. Din aceste moti media aportului impozite indirecte in PIB in anii 1995-2005 este de 14,3%, fiind relativ apropiata de media EU25 (de 14,2%).
Suedia, cea de-a cincisprezecea tara din analiza noastra pentru graficul nr. 61, este o tara cu o presiune fiscala uriasa. Asa se explica locul 2 in clasamentul celor mai mari ponderi a impozitelor indirecte in PIB pentru intervalul 1995-2005. Valorile acestei tari sunt cuprinse intre un minim de 16,3% in anul 1995 si un maxim de 18,9% in anul 1999.
Graficul nr. 62 realizeaza prezentarea evolutiilor presiunii fiscale a impozitelor -directe din urmatoarele 10 tari ale Uniunii Europene. Dintr-o prima privire se observa diferenta dintre acest grafic si cel precendent. Chiar daca noile membre UE pun mare accent pe impozitele indirecte, asa cum s-a aratat din analiza structurii fiscalitatii acestor tari, totusi acestea prezinta valori ale presiuni fiscale indirecte reduse prin atie cu celelalte state aie Uniunii Europene, cele cu chime in spatiul comunitar. De altfel, se remarca imediat ca si scala valorica este una mai scazuta decat cea anterioara. Analiza noastra s-ar putea extinde (poate prea mult) daca am introduce si o segmentare a esantionului celor 25 tari UE dupa raportul PNB pe locuitor. intrucat nu ne propun acest acru, apelam la un studiu deja realizat si la una din concluziile acestuia324: Gurnele tarilor cu un PNB/locuitor mare, peste medie, prefera o structura a sistemului fiscal orientata spre impozitele directe, in timp ce gurnele tarilor cu un PNB/locuitor situat sub media esantionului, apeleaza intr-o mai mare masura la impozitele indirecte pentru formarea resurselor financiare publice.".
Pentru Cipru, prima tara din a doua grupa a statelor UE conform studiului nostru, se inregistreaza o evolutie a incasarilor din impozite indirecte in PIB, cuprinsa intr-un interval extrem de larg: de la 10,2% in anul 1999 la 17,4% in anul 2005. Media multianuala de 13,5% plaseaza Cipru in randul tarilor UE cu o presiune fiscala redusa.
Estonia este reprezentata in anii 1995-2005, doar de valori cuprinse intre 13-l4%, determinand o medie de 13,2%, ceea ce insemna ca Estonia este apropiata de media EU25 pentru raportul impozite indirecte in PIB.
Inconstanta gurnului letonian in ceea ce priste deciziile in legatura cu politica acestuia in privinta impozitarii indirecte este sugestiv creionata de graficul nr. 62, intrucat marimile care definesc Letonia sunt asezate aproape pe tot intervalul de valori al acestui grafic, astfel: 1995 - 14,2%, 1996 - 13,9%, 1997 - 14,2%, 1998 - 14,2%, 1999 - 14,3%, 2000 - 13,1%, 2001 - 12,7%, 2002 - 10,8%, 2003 - 10,5%., 2004- 10,9% si 2005 - 13,8%.
Lituania prezinta o medie a perioadei 1995-2005 de 13,0%, ceea ce inseamna o valoare situata sub media EU25 de 14,2%. Scala de reprezentare a acestui stat este cuprinsa intre 10,9% si 16,3%, inregistrand de asemenea o traiectorie inconstanta cu suisuri si coborasuri frecnte.
Malta inregistreaza o medie muitianuia a raportului impozite indirecte/PlB de 13,5% ceea ce o plaseaza aproape de mediana comunitara.
Polonia este amplasata insa in partea superioara a reprezentarii grafice pentru tarile noi membre. De altfel si in clasamentul amintit anterior aceasta tara ocupa locul 18, depasind usor media comunitara.
Cehia, o alta tara care inregistreaza valori medii prin atie ca restul statelor membre si prezinta o evolutie descrescatoare in reprezentarea impozitelor indirecte/PIB. Media valorica de 12,4% o plaseza exact in punctul mediu al spatiului comunitar pentru perioada analizata.
Slovacia inregistreaza o evolutie constant descrescatoare a incasarilor impozitelor sale indirecte in PIB. Valoric acest lucru inseamna o reducere de la 14,6% in anul 1995 la 10,4% in anul 2003. Ani: 2004 si 2005 aduc insa o imbunatatire a in colectarea impozitelor indirecte din aceasta tara care prin raportare la PIB determina valori mai mari: 12,7% si 12,4%.
Slonia este tara cu cea mai mare presiune fiscala determinata de impozitele indirecte din randul tarilor nou aderate la spatiu! comunitar (exclusiv Romania si Bulgaria). Si nu numai: ocupa locul 3 in topul celor mai mari impozite indirecte/PIB a statelor UE pentru intervalul 1995-2005. Aceasta tara este depasita doar de aceeasi medie calculata in Suedia si Danemarca.
Ungaria, ultima tara din analiza noastra, prin media multianuala de 13,9% se plaseaza la mijlocul clasamantului tarilor UE prin prisma acestui indicator.
Locul taxei pe valoarea adaugata in sistemele fiscale din interiorul Uniunii Europene
Taxa pe valoarea adaugata reprezinta principalul impozit indirect in majoritatea tarilor comunitare. Tabelul nr. 3 prezinta valorile acestui impozit determinate prin raportarea incasarilor fiecarui stat la PIB pentru intervalul de timp: 1995-2005.
Media multianuala a raportului TVA/PIB ne ajuta sa ordonam crescator tarile din interiorul Comunitatii Europene.Intrucat media multianuala a celor 25 state membre este de 7,4%, se realizeaza o
sortare a acestor tari, astfel:
14 tari sunt pozitionate inferior valorii de 7,4%, respectiv: Slonia, Spania, Luxemburg, Italia. Malta, Germania, Cipru, Marea Britanie, Olanda, Cehia, Belgia, Irlanda si Portugalia; o tara prezinta valoarea medie comunitara: Lituania; 10 tari sunt mai mari decat media EU25: Franta, Polonia, Grecia, Slovacia, Ungaria, Finlanda, Letonia, Estonia, Austria, Suedia si Danemarca. Plaja de valori este cuprinsa intre 5,6% - minima apartinand Slonia - si 9,8% -
maxima specifica Danemarcei. Se observa din analiza intreprinsa ca doua state: Danemarca si Suedia isi disputa locul 1 in clasamanetui dirselor impozite, asadar nu este o surpriza ca acum Danemarca ocupa primul loc. Cei mai scazut impozit raportat la PIB apartine ca de obicei unei tari din categoria ultimelor 10 state, asadar din nou nu este o surpriza ca , in cazul TVA, aici se plaseaza Slonia.




Tara/Anul 2004 Locul ierarhic
Germania 5,9 1


Polonia 6,1 2
Estonia 6,2 3


Italia 6,5 4
Lituania 6,5 5


Belgia 7,0 6
Grecia 7,0 7


Letonia 7,0 8
Olanda 7,0 9


Suedia 7,2 10
Ungaria 7,2 10


Luxemburg 7,3 12
Danemarca 7,4 13


Marea Britanie 7,4
T ara/Anul 2004


Cehia 7,7 14
Malta 7,8 16


Cipru 8,0 17
Franta 8,2 18


Irlanda 8,3 19
Portugalia 8,7 20


Slonia 8,9 21
Austria 9,0 22


Spania 9,1 23
Finlanda 9.3 24


Slovacia 9,8 25
EU25 7,6


EU 15 7,5


Limita inferioara a intervalului este acum detinuta de Germania cu 5,9%, iar maxim-apartine acum surprinzator Slovaciei - se observa ca aceasta ultima tara care in elul anterior ocupa locul 18 acum detine locul 25. Dar media EU25 aferenta anului 2004 nu s-a schimbat substantial, fiind tot de 7,6%. Anul 2004 repartizeaza tarile in felul urmator:
sub media comunitara se plaseaza tot 14 tari: Fermania, Polonia, Estonia,
Italia, Lituania, Belgia, Grecia, Letonia, Olanda, Suedia, Ungaria si


Luxemburg;
peste medie: Cehia, Malta, Cipru, Franta, Irlanda, Portugalia, Slonia,
Austria, Spania, Finlanda si Slovacia. Graficul nr. 66, intocmit de asemenea pe baza datelor cuprinse in elul nr. 3, reda evolutia ponderii taxei pe valoarea adaugata in PIB and media tuturor statelor membre cu media primelor 15 tari comunitare intre anii 1995-2005. Se remarca faptul ca media EU25 este fie superioara, fie egala cu media EU 15. Reprezentate cu ajutorul unei scale cuprinse intre 6,8% si 8,2%, cele doua medii sunt insa extrem de apropiate, diferentele fiind de maxim 0,1%.In continuare se realizeaza o grupare a statelor apatinand spatiului comunitar, urmarind evolutia raportului TVA/PIB prin intermediul a doua grafice. Primul se refera la statele chi membre ale UE, iar cel de-al doilea la ultimele 10(zece) tari aderate la Comunitate (aceste grupari nu tin cont de noile tari aderate la ! ianuarie 2007: Bulgaria si Romania).
Interesant la primul grafic (nr. 67) este ca tarile prezentate in acesta, prezinta evolutii relativ constante, aproape liniare, situate in intervale de valori restranse, semanand relativ a linii paralele. Scala de reprezentare este cuprinsa intre un minim de 5% si un maxim de 10%. Tarile inferioare graficului sunt: Spania- care desi prezinta o traiectorie asscendenta, inregistreaza valori reduse, cuprinse intre 5,3% si 6,3% - si Luxemburg - care este reprezentat sub forma unei traiectorii constant situata in jurul valorii de 6% (usor deasupra sau sub aceasta axa). La limita opusa a graficului sunt pozition


ate tarile deja cunoscute, previzibile: Suedia - cu o traiectorie pozitionata in jurul valorii de 9(noua) procente - si Danemarca - cu peste 9,5% in oricare din anii 1995 pana in 2005.
Situatia prezentata de graficul nr. 68 pentru noile aderate la Uniunea Europeana este extrem de diferita de cea prezentata anterior. Toate cele 10 tari prezentate in acest grafic au evolutii diferite: unele crescatoare, altele dimpotriva descrescatoare si cele mai multe total inconstanta. Nici una din aceste tari nu prezinta, ca in reprezentarea grafica anterioara, aspect liniar. Estonia este o tara cu o presiune ridicata a taxei pe valoarea adaugata (locul 22 in clasamentul tarilor UE in anii 1995-2005) creioneaza o traiectorie de asemenea oscilanta. O tara situata la mijlocul clasamentului EU25 este Lituania, care prezinta o medie de 7,4%; evolutia TVA in acesta tara marcheaza o evolutie descendenta, incepand din anul 1997. Cipru cu o presiune medie de 6,6% realizeaza evolutiv un indicator mediu de valori mai reduse: doar 6,6%.
Politica statelor membre in privinta accizelor
Departe de a aduce tarilor membre aceleasi incasari ca si taxa pe valoarea adaugata, accizele ocupa totusi un loc important in politica fiscala a statelor blocului comunitar. Aici insa discutiile privind armonizarea par interminabile si mai ales nerezolvabile. Cu toate acestea, accizele sunt importante impozite indirecte care nu pot fi excluse din cercetarea noastra.
Tabelul nr. 4 prezinta ponderea accizelor si a impozitelor pe circulatie in PIB in statele membre in perioada 1995-2005. Din acest el desprinde locul ierarhic al tarilor comunitare pe baza mediei multianuale:




Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic
Slonia 2,0 1


Germania 2,2 2
Grecia 2,4 3


Belgia 2,6 4
Malta 2.6 5


Franta 2,6 6
Spania 2,7 7


Olanda 2.7 8
Italia 2,8 9


Lituania 2,8 10
Austria 2,9 10


Cehia 3,0 12
Slovacia 3,0 13


Cipru 3,1 14





Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic
Letonia 3,1 14


Estonia 3,2 16
Portugalia 3,4 17


Suedia i_ 3,5 18
Marea Britanie 3,5 19


Polonia 3,7 20
Danemarca 3,7 21


Finlanda 3,8 22
Ungaria 3,9 23


Irlanda 4,0 24
Luxemburg 4,7 25


EU25 3,1
FUI 5 3,2

Media intervalului temporal supus analizei la nilul intregii Comunitati Europene este de 3,1%. Se desprind urmatoarele concluzii:
ponderea accizelor in PIB este una redusa prin atie cu taxa pe valoarea adaugata care inregistra valori duble fata de cele mentionate anterior;
Slonia prezinta valoarea minima a plajei de valori in cazul accizelor -2.0%, iar Luxemburgul marcheaza maxima de 4,7%;
sub media comunitara se plaseaza urmatoarele tari: Slonia, germania, Grecia, Belgia, Malta, Franta, Spania, Olanda, Italia, Lituania, Austria, Cehia si Slovacia;
Cipru si Letonia prezinta o valoare similara mediei EU25;
peste medie sunt tari precum: Estonia, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Danemarca, Finlanda, Ungaria, Irlanda si Luxemburg.
Reprezentarea grafica a acestor concluzii se poatea vizualiza in cadrul graficului nr. 69, realizat pe baza elului nr. 4. Pe baza aceleiasi surse - elul nr. 4 - se realizeaza si graficul nr. 70 care prezinta ponderea accizelor in PIB in anul 2004 in toate statele comunitare. Ordonand crescator valorile cele mai recente - 2004 - se obtine graficul nr. 71 m care diferentele dintre tarile UE sunt extrem de bine evidentiate. Ierarhia statelor este acum:




Tara/Anul 2004 Locul ierarhic
Cehia 0,6 1


Franta 2.3 2
Germania 2,3 3


Italia 2,3 4
Belgia 2,5 5


Spania 2,5 6
Olanda 2,6 7


Slovacia 2,8 8
Austria 2,9 9


Grecia 2,9 10
Lituania 3,0 10


Malta 3,0 12
Portugalia 3,1 13
Suedia 3,1 14




Tara/Anul 2004 Locul ierarhic


Irlanda 3,4 14
Marea Britanie 3,4 16


Ungaria 3,4 17
Letonia 3,5 18


Slonia 3,5 19
Estonia 3,7 20


Danemarca 3,8 21
Finlanda 4,0 22


Polonia 42 23
Cipru 4,5 24


Luxemburg 5,2 25
EU25 3,3


EU15 3,1

Caseta nr.9: Presiunea fiscala a accizelor in anul 2004 in tarile UE25.In contextul discutiilor privind armonizarea accizelor, putem spune asadar ca discrepantele dintre statele membre erau in anul 2004 relativ mari intre minima de 0,6% apartinand Cehiei si maxima de 5,2% apartinand tot Luxemburgului se inregistreaza aproape 5 procente (4,6%). Asadar:
14 state sunt situate sub media comunitara in anul 2004, respectiv: Cehia, Franta, Germania, Italia, Belgia, Spania, Olanda, Slovacia, Austria, Grecia, Lituania, Malta, Portugalia si Suedia;
peste media EU25 sunt plasate Irlanda, Marea Britanie, Ungaria, Letonia, Slonia, Estonia, Danemarca, Finlanda, Polonia, Cipru si Luxemburg.
Graficul nr. 72 a media tuturor statelor comunitare cu media primelor 15 state membre in intervalul 1995-2005. Utilizand o scala de valori cuprinsa intre 2,5% si 3,3%, se remarca diferente reduse intre cele doua medii. Astfel media EU25 prezinta valori cuprinse intre o minima de 2,5% apartinand anilor 2000 si 2002 si o maxima de 3,3% specifica anului 2004, media EU 15 prezint o evolutie relativ similara: osicland intre un minim de 2,5% din anul 2001 si un maxim de 3,1% atins in anul 2004 . De remarcat la acest grafic ca media EU25 este superioara valoric mediei EU15
Graficul nr. 73 a evolutia primelor state membre pentru perioada 1995-2005: se remarca faptul ca traiectoriile presiunilor fiscale a accizelor in aceasta tara sunt concentrate intre axele 2,0% si 5,0% fiind relativ lineare, pentru perioada 1995-2005. Diferentele apar doar in anul 2003 cand o majorare a ponderii accizelor in P1B se poate observa in Luxemburg si dimpotriva o scadere se inregistreaza in tari precum Finlanda si Grecia.
Graficul nr. 74 demonstreaza ca evolutia raportului accize/PIB a fost una extrem de inconstanta in ultimele zece tari ale analizei noastre intre anii 1995-2005. Aceste permanente oscilatii care se intalnesc la toate noile membre se pot explica ca fiind determinate ale masurilor de reforma intreprinse de gurnele acestor tari in cadrul procesului de aliniere a legislatiei fiscale la normele Uniunii Europene,
Alte impozite indirecte percepute de statele din Uniunea Europeana
Prin noul Sistemului European de Conturi - ESA 95, in categoria impozitelor indirecte sunt definite toate impozitele legate de productie si importuri. Prin urmare, alaturi de taxa pe valoarea adaugata si accize, in aceasta categorie se mai includ: taxele vamale (practicate cu precadere la import), alte impozite specifice asupra serviciilor (transporturi, asigurari) si asupra tranzactiilor financiare si de capital, la care se adauga si orice alte impozite ce revin in sarcina producatorilor ca urmare a deciziei lor de a se angaja in productie (taxe pentru avize, autorizatii, licente, impozite asupra terenurilor si cladirilor). Tabelul nr. 5 contine date referitoare la ponderea altor impozite pe bunuri si servicii (inclusiv impozite pe importuri) in P1B in statele membre in perioada 1995-2005, iar elul nr. 6 se refera la alte impozite indirecte (impozite pe productie) raportate la P1B.
Pe baza cifrelor prezentate in elul nr. 5, realizam o ordonarea crescatoare a tarilor UE dupa valorile calculate prin media intervalului 1995-2005:
Tara/Anul Media 19952005 Locul ierarhic


Danemarca 0,4 1
Portugalia 0.7 2


Olanda 0.8 3
Cipru 1=2 4


Franta 1,2 5
Ungaria 1,4 6


Austria 1,4 7
Italia 1,5 8


Grecia 1 L5 9
Lituania 1,5 10


Suedia 1,7 10
Spania 1,9 12


Letonia 1,9 13
Finlanda 1,9 14

Tara/Anul Media 1995-2005 Locu) ierarhic


Slovacia 2,0 14
Estonia 2,2 16


Luxemburg 2.2 17
Cehia 2,6 18


Polonia 2,7 19
Germania 2,7 20


Irlanda 2.8 21
Belgia 2.9 22


Slonia 3,8 23
Marea Britanie 4,0 24


Malta 7,0 25
EU25 2.2


EU 15 2.0

Media celor 25 state membre este de 2,2% si se formuleaza cateva concluzi imediate:
- intervalul valoric este cuprins intre 0,4% - minima specifica pentru Danemarca - si 7% - maxima intalnita in Malta. Se observa ca Danemarca, o tara cunoscuta pentru presiunea sa fiscala ridicata, ocupa aici un loc unu dar de data aceasta pentru cea mai scazuta valoare a plajei de valori. Explicatia este una simpla: aceasta tara nu acorda o importanta deosebita acestor impozite indirecte.
- sub media EU25 se plaseaza 14 state: Danemarca, Portugalia, Olanda, Cipru, Franta, Ungaria, Austria, Italia, Grecia, Lituania, Suedia, Spania, Letonia, Finlanda, Slovacia si Estonia.
- Estonia si Luxemburg inregistreaza aceeasi valoare ca media intregului spatiu comunitar;
- peste medie sunt urmatoarele tari EU: Cehia, Polonia, Germania, Irlanda, Belgia, Slonia, Marea Britanie si Malta.
Aceste concluzii sunt usor de observat din graficul nr. 76.
Datele recente privind ponderea altor impozite pe bunuri si servicii in PIB-ui statelor membre, respectiv aferente anului 2005, sunt prezentate de graficul nr. 77, iar in graficul nr. 78 se prezinta aceleasi valori grupate, de acesta data, in ordine crescatoare. Se considera aceasta grupare mai importanta pentru studiul realizat si de aceea se prezinta rezultatele obtinute:
Tara'Anul 2005 Locul ierarhic


Olanda 1,1 1
Spania 1,1 2


Ungaria 1,2 3
Franta 1,3 4


Cehia 1,3 5
Lituania 1,4 6


Portugalia 1,6 7
Estonia 1.7 8


Irlanda 1,8 9
Austria 1,9 10


Suedia 2,0 10
Letonia 2,0 12




Polonia 2,0 13
Finlanda 2,2 14

Tara/Anul 2005 Locul ierarhic


Danemarca 2,3 14
Germania 2,5 16


Luxemburg 2,6 17
Cipru 2,6 18


Slonia 2,7 19
Malta 2,8 20


Belgia 3,1 21
Slovacia 3,5 22


Grecia 3,5 23
Italia 3,6 24


Marea Britanie 5,4 25
EU25 23


EU 15 1,9

Acum sub media EU25 de 2,3% sunt situate urmatoarele state membre: Olanda, Spania, Ungaria, Franta, Cehia, Lituania. Portugalia, Estonia, Austria, Suedia, Letonia, Polonia si Finlanda. Danemarca prezinta aceeasi valoare ca si media EU25, iar peste aceasta medie sunt tari precum; Germania, Luxemburg, Cipru, Slonia, Malta, Belgia, Siovacia, Grecia, Italia si Marea Britanie.
Graficul nr. 79 prezinta evolutia mediei statelor comunitare pentru ponderea altor impozite pe bunuri si servicii (inclusiv impozite pe importuri) in perioada 1995-2005. in plus, acelasi grafic realizeaza atia intre media EU25 si media primelor 15 tari membre. Scala utilizata este cuprinsa intre 1,7% si 2,4%. Cele doua medii prezinta aceeasi evolutie, diferente minore intainindu-se in anii 2003, 2004 si 2005.
O prezentare a evolutiilor tarilor chi membre a Comunitatii Europene este redata in graficul nr, 80. intre 0% - 4% sunt concentrate toate traiectoriile statelor membre ale raportului alte impozite pe bunuri si servicii in PIB, iar evolutiile acestor state sunt relativ linere pana in anul 2002, dupa care inregistreaza oscilatii puternice ie finalul perioadei analizate: 2003-2005. Minimul graficului este specific Finlandei cu 0,2% in anul 2003, iar maximul este intalnit in Suedia cu 4,3% tot in anul 2003.
Din graficul nr. 81 interpretam evolutia noilor tari din spatiul comunitar. Concentrate intre 0% si 5% sunt majoritatea acestor tari, toate aceste tari prezentand evolutii relativ constante, chiar lineare. Exceptie face Slonia care prezinta un maxim surprinzator de 8,4% in anul 1999 (extrem de ridicat ativ cu toate celelalte valori din toate tarile membre pentru toata perioada 1995-2005).
Tabelul nr. 6 cuprinde o colectie de date privind alte impozite indirecte, respectiv impozitele pe productie, in anii 1995-2005, pentru tarile Uniunii Europene. Tabelul contine si prezentarea locului fiecarei tari in functie de presiunea fiscala a altori impozite indirecte:




Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic


Finlanda 0,2 1
Ungaria 0,5 2


Malta 0,5 3
Grecia 0,7 4


Irlanda 0,7 5
Cehia 0,8 6


Portugalia 0,8 7
Slovacia 0,9 8


Letonia 1,1 9
Estonia 1,1 10


Olanda 1,1 10
Lituania U 12


Spania 1,3 13
Cipru 1,6 14





Tara/Anul Media 1995-2005 Locul ierarhic


Danemarca 1,7 14
Marea Britanie 1,8 16


Luxemburg 1,8 17
Belgia 1,9 18


Germania 1,9 19
Polonia 2,0 20


Slonia 2,1 21
Italia 2,8 22


Austria 3,1 23
Franta 4,0 24


Suedia 4,1 25
EU25 1,6


EU15 1,9

Media statelor comunitare pentru perioada 1995-2005 este de doar 1,6%. Date fiind valorile scazute ale acestui tip de impozit, putem aprecia ca acest impozit nu este important pentru nici o tara a Comunitatii Europene.
Observam ca 13 tari din Uniune sunt situate sub media EU25: Finlanda (cu minima intervalului de 0,2%), Ungaria, Malta, Grecia, Irlanda, Cehia, Portugalia, Slovacia, Letonia, Estonia, Olanda, Lituania si Spania.
Cipru inregistreaza valorea medie a intregului spatiu comunitar: 1,6%.
Valori usor mai mari ale acestui indicator intalnim in Danemarca, Marea Britanie, Luxemburg, Belgia, Germania, Polonia, Slonia, Italia, Austria, Franta si Suedia.
Graficul nr. 82, realizat pe baza datelor din elul nr. 6, exprima in forma desenata aceleasi concluzii, utilizandu-se valorile medii ale anilor 1995-2005. Graficul nr. 83 creioneaza ponderea altor impozite indirecte in PIB in statele memebre in anul 2005. Prezentand in ordinea crescatoare aceleasi valorica si graficul nr. 84, graficul nr. 83 ne ajuta sa clasificam tarile EU in functie de presiunea fiscala determinata de alte impozite indirecte:
Tara/Anul 2005 Locul ierarhic


Slot acia 0,2 1
Cipru 0,5 2


Portugalia 1,1 3
Austria 1,2 4


Irlanda 1,3 5
Finlanda 1,3 6


Letonia 1,4 7
Belgia 1,6 8


Lituania 1,6 9
Malta 1,7 10


Estonia 1,8 10
Italia 1,9 12




Polonia 2,0 13
Grecia 2,1 14

Tara/Anul 2005 Locul ierarhic


Slonia 2,5 14
Franta 2,6 16


Spania 2,8 17
Suedia 2,8 18


Luxemburg 2,8 19
Cehia 2,9 20


Marea Britanie 2,9 21
Olanda 3,0 22


Ungaria 3,2 23
Germania 3,3 24


Danemarca 4,1 25
EU25 2,1


EU15 1,5

De remarcat cateva similaritati intre cele doua liste - clasamentul tarilor dupa media anilor 1995-2005 si clasamentul pentru anul 2005. Ambele liste cuprind o plaja de valori situate intre o minima de 0,2% si o maxima de peste 4%. Minima inregistreaza aceeasi valoare 0,2%, dar nu mai apartine aceleiasi tari, in 2005 fiind vorba de Slovacia.Intre 1,6% si 2,6% sunt situate evolutiile ambelor medii supuse analizei conform graficului nr. 85: media tuturor statele spatiului comunitar si media celor mai chi tari UE. Diferentele anuale intre cele doua medii nu sunt importante (doar de 0,1%), Evolutia mediei EU15 este totusi usor superioara celei a tuturor tarilor Comunitatii. Media EU15 prezinta o traiectorie ascendenta (pana in anul 1999) ce porneste in anul 1995 din punctul de limita minima de 2.1% si care atinge un maximul de 2,5%, dar in ultimii trei ani se mentine constant peste valoarea de 2,0%. O evolutie similara se remarca si la media EU25, care pleaca de la acelasi minim de 2,1% in anii 1995 si 1996 atinge maximul de 2,5% ir anii 1997 si 1998, dar coboara pana la 1,9% in anul 2005.
Interesante sunt evolutiile specifice primelor 15 tari comunitare din graficul nr. 86. Evolutii lineare sau relativ lineare sunt specifice urmatoarelor tari, pe care le prezentam de la valorile superioare inspre cele inferioare: Finlanda, Grecia, Irlanda, Portugalia, Olanda, Spania, Danemarca, Marea Britanie, Luxemburg, Belgia, Germania, Italia, Austria, Franta si Suedia. Trei tari insa se caracterizeaza prin inconstanta in ceea ce priste raportul lor alte impozite indirecte in PIB: Suedia (traiectorie crescatoare, apoi descrescatoare si apoi din nou crescatoare) si Italia cu o evolutie ascendenta.
Daca privim graficul nr. 87 care se refera la evolutiile pentru noile tari membre, remarcam evolutii diferite ale acestor tari: Slonia prezinta o traiectorie constant crescatoare, Cipru creste si scade intr-o traiectorie serpuita situata intre doua axe: de 1% si 2%, Lituania in ultimii ani (cu incepere din 1998) se pastreaza constant pe valoarea de 0,6%, Polonia creste de la 1,7% din anul 1995 pana la 2,5% in anul 2005, Letonia se reduce valoric de la un an la altul. Malta traseaza o linie aproape exacta -valoarea sa fiind de 0,3% si apoi de 0,5%. Estonia are valori cuprinse intre 0,5% si 1,5%. Cehia prezinta valori reduse si in general descrescatoare, sub 1%. Ungaria este un caz aparte - ultimii trei ani prezinta valori reduse: 0,4%, 0,3%, 0,3%. Slovacia este intr-o evolutie absolut inconstanta: creste, apoi scade, iar in ultimul an al studiului se majoreaza din nou. Valorile acestui impozit fiind atat de scazute aceste evolutii sunt, in opinia autorului nesemnificati, in atie cu alte tipuri de impozite.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact