StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Structura fiscalitatii in statele membre din uniunea europeana



Pentru a studia interventia fiecarui stat in cadrul economiei prin prisma fiscalitatii, sunt urmarite doua uri: cantitativ: ponderea prelevarilor obligatorii in raport cu PIB-ul si calitativ: nu numai cresterea volumului fondurilor banesti gestionate de stat, dar si modificarea structurii acestora. Dupa cum este cunoscut, locui fiscalitatii intr-o economie este reflectat mai bine de structura prelevarilor obligatorii, decat de nivelul lor global. Structura poate fi analizata din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: categoria de prelevari (pornind de la distinctia impozite direc



te/impozite indirecte, dar si contributiile la fondurile de protectie sociala); entitatile obligate la plata prin lege (persoane fizice si persoane juridice); evolutia ponderii prelevarilor obligatorii in P1B, etc.
Structura fiscalitatii este urmarita in statele membre si la nivelul intregii Comunitatii Europene pentru anul 2005 (elul nr. 11). Pe baza informatiilor din cele acest el sunt realizate apoi o serie de grafice, care, contribuie, in studiul intreprins, prin evidentierea aspectelor esentiale.
Graficul nr. 30 prezinta structura fiscalitatii in Uniunea Europeana in anul 2005 pe baza mediei valorilor celor 25 de state membre supuse analizei noastre. Din acest grafic, se desprinde fara efort ca, la nivelul spatiului comunitar, ponderea actuala (la nivelul anului 2005) a celor trei categorii mari de impozite si taxe: impozite indirecte, impozite directe si contributii sociale este relatiechilibrata, fiecare reprezinta circa o treime: impozitele indirecte reprezinta 38,4%, impozitele directe 31,6%, iar contributiile sociale - 30,0%.
In continuare se creioneaza ponderea acestor trei clase de impozite la nivelul fiecarui stat comunitar, la nivelul anului 2005. in Belgia, conform graficului nr. 31, locul 1 ta procurarea resurselor fiscale este atribuit impozitelor directe, care ating valoarea de 39,2%, pe locul 2 sunt asezate contributiile sociale cu 31,8%, iar impozitele indirecte insumeaza 29% din total.
Graficul nr. 32 ne creioneaza o situatie oarecum diferita de Belgia. Astfel, in Franta importanta se atribuie contributiilor pentru protectia sociala, care ating 38,7% din totalul veniturilor fiscale, impozitelor indirecte ocupa pozitia secunda cu 35,4%, iar impozitele directe aduna doar 25,9%.
Germania prezinta la nivelul anului 2005 o structura a fiscalitatii, axata in primul rand pe contributiile sociale, care reprezinta 37,0%, apoi pe impozitele indirecte cu 34,0%, iar impozitele directe ating doar un procent de 29% (graficul nr. 33).
Italia, conform graficului nr. 34, si-a realizat veniturile fiscale ale anului 2005 in special pe seama impozitelor indirecte (36,0%) si a impozitelor indirecte (32,6%). Contributiile pentru asigurarile sociale aduc un procent de 31,5% .
Luxemburgul prezinta urmatoarea structura a veniturilor sale fiscale din 2005: impozite directe 35,2%, urmate de impozitele indirecte cu 35,0% si apoi pe contributiile sociale de 29,8% (graficul nr. 35).
Din graficul nr. 36 observam ca Olanda pune mare accent pe contributiile sociale (36,6%). Impozitele indirecte reprezinta un procent de 33,5% din totalul veniturilor fiscale din aceasta tara, iar impozitele directe prezinta procentul cel mai scazut in anul 2003, doar 29,9%.
Interesanta este structura veniturilor fiscale din Danemarca. Graficul nr. 37 arata ca, la nivelul anului 2005 impozitele directe procura peste jumatate din resursele bugetare ale acestei tari (cea 62%). Impozitele indirecte determina si ele un procent consistent de 34,8% din totalul impozitelor, taxelor si a celorlate contributii, in timp ce contributiilor sociale sunt aproape nesemnificative (cea 3,5%).
Irlanda aseaza pe primul loc impozitele indirecte. Acestea reprezinta 47,2% in cadrul resurselor fiscale totale ale anului 2005, dar sunt urmate indeaproape de impozite directe cu 40,1%. Graficul nr. 38 ne mai subliniaza ca contributiile pentru protectia sociala insumeaza doar 12,7% in ansamblul veniturilor bugetare din aceasta tara.
Structura fiscalitatii din Marea Britanii la nivelului 2005 este urmatoarea: impozitele directe reprezinta 43,2%, impozitele indirecte 35,3%, iar contributiile la asigurarile sociale 21,5% (graficul nr. 39).
Grecia este reprezentata in graficul nr. 40 din perspectiva ponderii principalelor categorii de impozite din anul 2005: impozitele indirecte prezinta procentajul cel mai mare: 43%, contributiile sociale au un procent apropiat de 32%, iar pe ultimul loc sunt pozitionate impozitele directe de 25,3%.
Structura fiscalitatii portugheze este prezentata in graficul nr. 41. Se observa ca aproape 47 procente din veniturile fiscale sunt asigurate de impozitele indirecte, 27,3% sunt procurate pe seama contributiilor sociale si circa 26% apartin impozitelor directe.
Toate graficele analizate anterior arata ca, cu putine exceptii, impozitele indirecte asigura un important volum de resurse fiscale in majoritatea tarilor membre. Aceeasi regula se intalneste si in s



tatul spaniol care, in anul 2005, si-a procurat 35,8% din venituri pe seama acestor impozite. Graficul nr. 42 ne mai arata ca si contributiilor sociale li se acorda un loc important in cadrul politicii fiscale din Spania, intrucat 34,5% sunt asigurate pe seama acestora. Impozitele directe ocupa o pozitie codasa prin are cu celelalte clase de impozitare, reprezentand sub 30% din total.
Graficul nr. 43 prezinta o situatie similara cu cea analizata anterior. Austria are urmatoarea ierarhie a claselor de impozitare: 1. impozite indirecte (37,6%), 2. contributii sociale (33,0%) si 3. impozite directe (29,4%).
Finlanda se deosebeste insa de tarile anterior analizate. Structura fiscalitatii acestei tari pentru anul 2005, redata de graficul nr. 44, este urmatoarea: impozitele directe detin 40% din veniturile fiscale totale, fiind urmate de impozitele indrecte cu 32,5% si mai apoi de contributiile sociale cu 27,5%.
Aceasi orientare este intalnita si in Suedia pentru anul 2005 (conform graficului nr. 45): impozitele directe ocupa primul loc cu 39%, dar ele sunt urmate indeaprope de impozitele indirecte cu 30,3% si de contributiile la asigurarile sociale (30,7%). Asadar Suedia prezinta o relativa echilibrare a celor trei clase de impozite.
Graficul nr. 46 inspira un intreg sectionat in doua parti relatiegale. Cipru, tara a carei structura fiscala este reprezentata in acest fel, se axeaza in realizarea obiectivelor sale de politica fiscala mai ales pe impozitarea indirecta, care procura circa o jumatate din resursele acesteia. Impozitele directe si contributiile sociale asigura cealalta jumatate a veniturilor fiscale cipriote, respectiasigura fiecare aproximatiun sfert din veniturile fiscale cipriote ale anului 2005.
O structura ceva mai echilibrata este intalnita in Estonia (graficul nr. 47). in anul 2005, impozitele indirecte reprezinta 41,3%, contributiile sociale 33,8%, iar impozitele indirecte 25%. Letonia seamana foarte puternic cu Estonia din punctul de vedere al orientarii fiscalitatii sale. Procente sunt chiar apropiate de cele prezentate anterior (graficul nr. 48): impozitele indirecte sunt 39,0 procente din veniturile totale, contributiile sociale 29,6%, iar impozitele directe 31,4%.
Graficul nr. 49 creioneaza structura fiscalitatii lituaniene in anul 2005. Lituania pune accent pe impozitarea indirecta, care detin un procent de circa 50% (49,3%). Contributii sociale sunt putin peste 26%, iar impozitele directe 24,3%.
Impozitarii indirecte i se acorda un loc de baza si in procurarea resurselor fiscale din anul 2005 si in urmatoarele state: Malta - 45,8% (graficul nr. 50), Polonia - 42,6% (graficul nr. 51), Slovenia - 44,4% (graficul nr. 54) si Ungaria - 37,2% (graficul nr. 55). Dintre aceste tari insa doar Malta aseaza pe locul 2 impozitele directe (31%). Celelate tari confera in schimb o pozitie privilegiata contributiilor pentru protectia sociala: Polonia (33,9%), Slovenia (35,5%) si Ungaria (38,0%).
In analiza noastra privind ponderea diferitelor impozite si taxe in veniturile totale, au mai ramas doua state membre: Cehia (graficul nr. 52) si Slovacia (graficul nr. 53). Similaritatile celor doua noi tari UE sunt evidente: contributiile sociale asigura circa 35-40% din resursele fiscale (Cehia - 40,1%, Slovacia - 35,2%), impozitele indirecte peste 35% (Cehia - 36,3%, Slovacia - 38,6%), iar impozitele directe peste 20% (Cehia - 23,6% si Slovacia 26,1%).
Acest submodul a inceput cu studiul ansamblului spatiului comunitar privind structura fiscalitatii pentru anul 2005. in incheierea acestui submodul se realizeaza dii. nou o analiza pentru intreaga Comunitate Europeana, insa de aceasta data pentru tot intervalul celor 16 ani - 1990-2005. Graficul nr. 56 demonstreaza ca structura fiscalitatii in Uniunea Europeana pentru aceasta perioada este de asemenea una foarte echilibrata: impozitele directe reprezinta 32,7%, impozitele indirecte 36,7% si contributiile sociale 30,5%.
De altfel, cu mici exceptii (Danemarca care pune mare accent pe impozitarea directa - circa 60% si Cipru care se axeaza pe impozitarea indirecta (aproximatijumatate din veniturile fiscale), celelalte tari UE se orienteaza inspre aceeasi structura fiscala in care cele trei clase de impozitare ocupa proportii relatiegale.

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare