StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Alinierea taxelor vamale romanesti la directivele uniunii europene



Evolutia taxelor male in Romania dupa anul 1989
Reforma taxelor male a devenit o necesitate odata cu liberalizarea preturilor si a schimburilor comerciale. De aceea, aceste taxe au fost ajustate in mod progresiv. Taxele male romanesti au asigurat in primul rand o protectie a structurilor productive ale economiei nationale fata de agentii economici straini, a caror concurenta a devenit vizibila odata cu liberalizarea schimburilor comerciale.
Pe de alta parte insa, politica mala a Romaniei a fost influentata de protocolurile si acordurile internationale incheiate. in calitate de tara semnatara a Acordului G



eneral pentru Tarife si Comert, evolutia taxelor male romanesti s-a desfasurat in paralel cu evolutiile deciziilor tarilor membre. Obiectivul aderarii la Uniunea Europeana au amplificat schimburile cu tarile membre UE si a necesitat adaptarea permanenta la obiectivele politicii male comunitare.
Prin deciziile luate s-a actionat in directia revizuirii licentelor de import-export, eliminarii taxelor male de export pentru persoanele juridice, reducerii majoritatii cotelor de impunere. Tariful mal a fost ajustat in mai multe etape si s-a instituit regimul mal drawback, corespunzator caruia importatorilor de materii prime si materiale li se restituie taxele male, daca produsele importate au fost incorporate intr-un produs finit destinat exportului sau sunt destinate reexportului.
Astfel, dupa anul 1989 au urmat cate modificari succesive ale tarifului mal de import (Romania a adoptat in 1973 un tarif mal, consecinta a faptului ca a devenit membra a Acordului General pentru Tarife si Comert - GATT). Hotararea Guvernului nr. 673/1991 aduce unele modificari importante, reluate in Ordonanta nr. 26/1993. Noul tarif se aplica la toate marfurile care fac obiectul importurilor. La importurile din tarile cu care se intretin relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale, aplicarea taxelor male se face potrivit prevederilor acestora. Taxele male sunt percepute ad lorem si se aplica la loarea in ma a marfurilor importate.
De asemenea, trebuie amintit faptul ca incepand cu 1 mai 1992 a fost liberalizata atat activitatea de import, cat si cea de export, acestea nemaifiind monopol de stat.
Alinierea legislatiei male la legislatia tarilor membre Uniunii Europene, s-a impus necesitatea emiterii unui Cod si Regulament mal care sa corespunda noii etape de dezvoltare economica a Romaniei.In 1997 apare un nou Cod si Regulament mal (Legea nr. 141/24.07.1997 privind Codu! Vamal al Romaniei, respectiv Hotararea de Guvern nr. 626/6.10.1997 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului mal al Romaniei).
Reflectand principiul de drept ca legea se aplica pe teritoriul in care statul respectiv isi exercita suveranitatea, incidenta Codului mal se intinde asupra intregului teritoriu al tarii. Faptul ca Codul mal se aplica uniform si nediscriminatoriu" inseamna ca normele sale sunt unice si generale, cu aceeasi forta juridica, pe intreg teritoriul tarii, iar incidenta lor nu are in vedere persoanele juridice si fizice, in mod individual, ci ca o consecinta a egalitatii legii, ea fiind unica pentru toti.
Toate lucrurile care intra sau ies din tara sunt supuse prevederilor Codului mal, chiar si lucrurile care nu genereaza taxe male sunt supuse prevederilor Codului mal, prin exercitarea asupra acestora a atributiilor de politica economica sau de protectie a economiei nationale, ce revin autoritatii male.
Codul mal din 1997 este diferit fata de Codul mal din 1978, el fiind adaptat noilor cerinte economico-sociale si politice ale Romaniei.In prezent, in tara noastra se utilizeaza doar taxe male de import care sunt silite si percepute in conformitate cu Tariful mal de import. Taxa mala de import se exprima procentual, diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri. Marfurile sunt grupate pe sectiuni si module, potrivit Nomenclatorului Sistemului Armonizat, care se foloseste in relatii reciproce dintre statele membre ale Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT). Cele mai frecvente sunt cuprinse intre 10-30%.
Legea prevede posibilitatea acordarii unui tratament preferential constand in reducerea sau exceptarea de drepturi male care poate fi aplicata in cadrul unui contingent tarifar. De asemenea, prin lege se silesc motivele si imprejurarile in care se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri.
Tinand seama de pozitia sa geografica si de interesele pentru dezvoltarea exportului, dupa cum a fost prezentat anterior, Romania utilizeaza numai taxe male de import, iar la fel ca in toate tarile de altfel, taxele male exprima, prin nivelul si structura lor, interesele specifice ale politicii comerciale.
Asigurarea indeplinirii in Romania a cerintelor aquis-ului comunitar din domeniu! taxelor maleIn momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuia sa fie adoptat politica comerciala comuna si tariful mal comun, iar acest lucru a determinat ca rezultat modificarea politicii comerciale in doua aspecte majore367:
» Romania a trebuit sa liberalizeze comertul in cadrul Uniunii Europene extinse si sa adopte tariful mal comun in relatiile cu tarile terte (respectiv tarifele aplicate, adica taxele male care sunt silite pentru a fi efectiv aplicate, pe categorii de produse de import, prin Legea Codului tarifar);
» Romania, ca toate celelalte tari candidate, a retras lista sa actuala de angajamente OMC (Organizatia Mondiala a Comertului), care a fost negociata de Romania individual,nu ca membru al Uniunii Europene si, in consecinta o noua lista, labila in uniunea mala extinsa a trebuit negociata (aceasta lista de bazeaza pe tarifele male consolidate, iar icestea indica nivelul maxim care fi aplicat taxelor male pentru tarile membre OMC si ;are au statut CNF (clauza natiunii celei mai favorizate).
La nivelul anului 2005, media aritmetica a taxelor male consolidate a fost, pe ansamblu, mai mare in Romania decat in Uniunea Europeana. Numarul de rfuri tarifare axe mai mari de 100%) insumeaza 5,7% din totalul liniilor tarifare, pe cand in Comunitatea Europeana acestea reprezinta doar 0,3%J6S. in lista de angajamente OMC a Uniunii Europene exista niveluri foarte ridicate ale taxelor male ridicate ale produselor agricole, in Romania, rfuri tarifare existau mai ales pentru produsele agricole, cat si pentru textile si imbracaminte.
Romania, dupa cum s-a aratat mai sus, a fost obligata sa adopte pana in momentul aderarii tariful mal comun. Acesta a implicat pe de o parte, modificarea in loare a taxelor male, iar, pe de alta parte, schimbarea regimului tarifar aplicat partenerilor comerciali.
Toate aceste masuri impuse de procesul aderarii la Uniunea Europeana au avut un impact major asupra economiei tarii noastre. Un prim efect este acela determinat de diminuarea protectiei asupra produselor industriale si agricole. Desigur, taxele male au prezentat o scadere prin area tarifului mal al Uniunii Europene, cu cel al Romaniei, acest lucru insa nu este o noutate, pentru ca tara noastra a anulat deja taxele male si oricum o opereaza in relatia sa cu partenerii comerciali ai Uniunii Europene si tarile CEFTA (Acord de Comert Liber cu Europa Centrala). Cu toate acestea, reducerea veniturilor din taxele male influenteaza, desigur intr-o mica proportie, bugetul statului. Un alt efect este acela reprezentat de cresterea importurilor, cu un impact mai mare asupra produselor agricole, lipsite de protectia anterioara a taxelor male. Cresterea importurilor genreaza implicit o crestere a deficitului comercial. in ceea ce priveste exportul, produsele romanesti care poarta eticheta made in the UE" (fabricat in Uniunea Europeana), trebuie sa indeplineasca toate cerintele prezute de normele europene, respectiv: tehnice,



sanitare, fitosanitare, de etichetare, impachetare, etc. Respectarea acestor conditii este determinata de functionarea pietei interne a UE, unde produsele romanesti vor trebui sa indeplineasca conditii identice cu celelalte produse similare.
Cresterea importurilor, in conditiile reducerii taxelor male creeaza presiuni puternice pentru producatorii individuali, care sunt obligati sa devina mai competitivi si sasi reduca adaosurile practicate. Liberalizarea consumului genreaza efecte pozitive pentru consumatori, care vor beneficia de produse mai bune calitativ si la preturi convenabile.
O precizare se cuvine: chiar dupa aderarea tarii noastre, este nevoie de continuarea eforturilor guvernului Romaniei pentru atragerea de investitii straine, cu repercursiuni pozitive asupra mediului de afaceri (imbunatatirea calitatii acestuia), sectorului bancar (prin atragerea de lichiditati), reducerii ratei inflatiei si intarirea disciplinei financiare. O atentie sporita trebuie acordata in continuare anumitor sectoare, cum este sectorul agricol sau industria metalurgica. in aceste sectoare, producatorii romani, anterior obisnuiti cu subventii primite de la statul roman, vor trebui sa faca fata competitiei agentilor economici straini. O alta consecinta previzibila a aderarii tarii noastre este cresterea salariilor medii din Romania, care vor tinde sa se majoreze. in termeni nommali, mai mult decat intr-o proportie mai mare decat preturile interne si cursul de schimb. Daca aceste cresteri salariale nu sunt insotite si de cresterea productivitatii, chiar si sectoarele romanesti aflate intr-o pozitie competiti cu agentii economici straini vor fi dezantajate (industria textila, imbracaminte, incaltaminte, prelucrarea lemnului).
Adaptarea aquis-ului mal in Romania implica asadar o activitate considerabila. S-au strabatut desigur etape esentiale, inregistrandu-se progrese remarcabile: adoptarea Codului Vamal si a Regulamentului de Aplicare a acestuia, existenta Tarifului Vamal Integrat Romanesc, creat pe aceleasi principii ca si tariful mal comunitar, in conditiile in care armonizarea legislatiei tarifare romane s-a asigurat integral pana la momentul aderarii, respectiv pana la 1 ianuarie 2007. O problema deosebita cu care se confrunta inca tara noastra este determinata de disfunctionalitatile birocratice si impedimentele tehnice, care sunt mosteniri din economia ificat-centralizata: amintim in acest sens, ingrijorarile declansate de etica mala (coruptia), interlul de asteptare mare de la frontierele romanesti, circulatia produselor piratate si contrafacute, etc. Aceste deficiente actuale pot fi remediate prin: recrutarea de persoane calificate si oneste, utilizarea schimbului de date computerizat intre Romania si Uniunea Europeana, dar este nevoie de un interl mare de timp, implica costuri considerabile si inseamna, mai ales, schimbari de mentalitate.
Guvernul Tariceanu isi sileste ca obiectiv de politica fiscala in cadrul Programului de Guvernare sa imbunatateasca functionarea sistemului mal. in acest sens, se precizeaza ca masurile pe care Guvernul Romaniei le promo in ceea ce priveste politica mala a Romaniei pornesc de la functiile de baza pe care institutia mala le indeplineste in contextul procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Guvernul actual considera ca in timp ce functia fiscala a mii se redimensioneaza, functiile de facilitare a comertului precum si de protejare a cetatenilor din spatiul comunitar, data fiind pozitionarea noastra la granita exterioara Uniunii Europene, isi vor spori in mod semnificativ importanta. Disfunctiile existente, care afecteaza bugetul de stat si mediul de afaceri, urmeaza sa fie inlaturate prin accelerarea masurilor de reforma institutionala si legislativ-procedurala:
» includerea autoritatii male in administratia fiscala centrala, ca organ executiv autonom al Ministerului de Finante;
» atribuirea de noi competente autoritatii male pe linia administrarii si a altor categorii de impozite, cu precadere a accizelor, a TVA-ului s.a., ceea ce duce la cresterea gradului de colectare a acestor impozite, prin disparitia unor verigi administrative si simplificarea procedurilor de constatare, calculare, incasare si urmarire a creantelor bugetare;
» legiferarea unui nou Cod si Regulament mal roman complet armonizat cu acquis-ul comunitar;
» generalizarea procedurilor simplificate de muire, aplicabile agentilor economici cu volume de activitate, active, investitii si personal angajat semnificative, personalul eliberat putand fi focalizat pe activitatile de depistare a eziunii, a traficului ilicit de frontiera etc;
» punerea imediata la dispozitia agentilor economici in forma tiparita sau in format electronic a Tarifului mal integrat roman, instrument necesar in vederea inlaturarii aplicarii arbitrare a legii de catre personalul mal si reducerii coruptiei;
» eliminarea coruptiei din sistemul mal prin reorganizarea activitatii regionalelor male, regandirea intregului sistem al competentelor acesteia, inclusiv in materia eliberarii diferitelor autorizatii cerute in exces de legislatia in vigoare, precum si prin crearea unui mecanism transparent de stimulare materiala a personalului mal combinat cu pregatirea profesionala intensi;
» regandirea sferei de competenta a tuturor autoritatilor statului care isi desfasoara activitatea in punctele de trecere a frontierei; adoptarea si in aceasta privinta a modelelor performante ale milor statelor membre ale Uniunii Europene, prin silirea unor atributii ferme referitoare la subordonare, cooperare si colaborare;
» infiintarea unei Scoli nationale a autoritatii male, prin care sa se creeze posibilitatea selectarii si pregatirii corespunzatoare a personalului mal, precum si crearii onui corp profesionist mal de elita;
» elaborarea in domeniul reglementarii a procedurilor de interventie in situatia derularii operatiunilor male cu marfuri pirat, conform reglementarilor comunitare si cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert;
» imbunatatirea infrastructurii male prin optimizarea comunicatiilor si asigurarea protectiei datelor din sistemul informatic comunitar de urmarire a tranzitului;
» continuarea investitiilor in securizarea frontierelor de Nord si Est pentru a finaliza lucrarile incepute anterior in sedii de birouri male, modernizarea celor existente si dotarea cu echipamente de detectie si control;
» intensificarea cooperarii autoritatile male cu celelalte institutii competente pentru culegerea de informatii, schimbul de date si procesarea acestora in vederea depistarii si combaterii traficului ilicit de bunuri si persoane".In urmatorii ani vom urmari punerea in aplicarea a acestor prevederi care, daca vor putea fi aplicate in practica, vor insemna un real progres pentru sistemul mal romanesc.



loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare