StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Transpunerea in romania a prevederilor europene



Scurta prezentare a evolutiei taxei pe loarea adaugate in RomaniaIn anul 1993, in tara noastra a fost reglementata o forma moderna de impunere indirecta: taxa pe loarea adaugata, care a inlocuit impozitul pe circulatia marfurilor.
Asadar, taxa pe loare adaugata constituie un impozit general de consum care se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic de productie al produsului final, asupra lorii adaugate realizate de catre producatorii intermediari si de catre producatorul final338.
O reforma fiscala rapida si eficienta era o conditie imperati pentru restructurarea economica, iar acesta insemna organizarea unui sistem fiscal modern. Un prim pas s-a facut



prin introducerea taxei pe loarea adaugata, un impozit in vigoare in toate statele membre ale Uniunii Europene si pe care si tarile din centrul si estul Europei l-au adoptat. Obiectivele urmarite prin introducerea acestui impozit au fost, in primul rand, armonizarea legislatiei fiscale cu cea comunitara iar, in al doilea rand, obtinerea unor incasari cel putin la nivelul impozitului pe care 1-a inlocuit si anume impozitul pe cifra de afaceri.
Taxa pe loarea adaugata a fost instituita in Romania prin Ordonanta Guvernului nr. 3/27 iulie 1992, intrata in vigoare la data de 1 iulie 1993. in perioada 1993-l998 s-au aplicat concomitent trei cote de TVA: o cota standard de 18%, o cota redusa de 9% si o cota zero.
Obtinerea de venituri considerabile catre bugetul statului constituie explicatia faptului ca, in 1998 s-a decis cresterea cotei reduse de la 9% la 10% si a cotei normale de la 18% la 22%. De la 1 ianuarie 2000 s-a trecut in tara noastra la cota unica de 19%.In sfera de aplicare intra in principiu toate operatiunile economice cu plata si cele asimilate acestora care genereaza un transfer al dreptului de proprietate, la care se adauga prestarile de servicii. Indiferent de numarul tranzactiilor, fiecare operatiune care genereaza un transfer al dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, este impusa distinct.
Conform principiului destinatiei, bunurile si serviciile sunt impozabile in tara unde acestea se consuma. Acest principiu este acceptat si aplicat de tarile europene care aplica TVA pe consum, intrucat permite stimularea exportului prin exonerare.In prezent avem in Romania un regim de impozitare care cuprinde: operatiuni taxabiie pentru care se aplica cota standard de 19%, operatiuni scutite de taxa pe loarea adaugata cu drept de deducere, operatiuni scutite de taxa pe loarea adaugata iara drept de deducere, operatiuni de import scutite de taxa pe loare adaugata.
Tehnica de impunere a lorii adaugate in Romania se bazeaza pe mecanismul deducerilor. Taxa pe loarea adaugata de rsai la buget sau de regularizat cu acesta, se determina pentru ansamblul operatiunilor realizate in decurs de o luna sau trimestru (in functie de marime acontribuabilului) in functie de TVA colectata, TVA deductibila si ponderea operatiunilor incluse in sfera de aplicare a operatiunilor scutite in totalul operatiunilor realizate in perioada in care se face decontarea. Eliminand impunerea in cascada, mecanismul deducerilor asigura transparente si imbunatatirea neutralitatii relative a impozitului. La nivelul relatiilor economice internationale, la nivel macroeconomic si microeconomic se pot identifica un ansamblu de efecte.
O caracteristica importanta a TVA este transparenta, ceea ce asigura fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact care este marimea impozitului si a obligatiei de plata care ii revine.Intrucat exigibilitatea fiscala se produce in momentul realizarii faptului generator legat de transmiterea dreptului de proprietate si nu al incasarii contralorii bunurilor economice este descurajata recurgerea la creditul comercial. Accelerarea decontarilor intre intreprinderi are efecte benefice atat asupra circulatiei monetare, cat si asupra fluxurilor de trezorerie ale agentilor economici.
Reglementare taxei pe loarea adaugata este marcata de necesitatea de a asigura armonizarea legislatiei romanesti in materie cu cea comunitara in perspecti angajamentelor asumate de Romania incepand cu Acordul de asociere la Comunitatile Europene, semnate la l februarie 1993339.
Examinarea legislatiei romanesti in materie de TVA de catre Comisia Comunitatilor Europene, in 1997, cuprinsa in „Agenda 2000. Puncte de vedere ale Comisiei in legatura cu solicitarea Romaniei de aderare la Uniunea Europeana", constata urmaatoarele:
• preluarea principiilor esentiale ale legislatiei comunitare privind TVA in legea romana, dai' si aplicarea destul de generala si inconsecventa;
• faptul ca scutirile de TVA sunt mai numeroase decat cele permise de directive^ comunitare;
• absenta reglementarilor care sa permita rambursarea TVA catre persoanele straine neinregistrate;
• necesitatea unei adaptari substantiale a legislatiei romanesti pentru a o aduce in acord cu cerintele aquis-ului comunitar.Intr-o prezentare a caracteristicilor TVA cuprinsa intr-un studiu realizat in cadrul Institutului European din Romania340 se arata ca „baza de aplicare a TVA este mult diferita in Romania fata de cea aplicata in tarile UE si fata de cea aplicata de tarile din Europa Centrala si de Est. Astfel in anul 1999, baza de aplicare a TVA in Romania reprezenta doar 62% fata de media din UE si doar 77% fata de media din tarile Europei Centrale si de Est. De asemenea, randamentul veniturilor pentru TVA calculat pentru Romania era de 0,25% din PIB pentru fiecare procent din TVA. Cu toate ca datele pentru anul 2000 sugereaza ca randamentul veniturilor din TVA - determinat ca procent din PIB/punct procentual din rata TVA - a crescut la 0,33, loarea este sub cea din tarile UE (0,40% in anul 1999). La o prima vedere, loarea randamentului veniturilor din TVA in Romania nu este departe de cea din tarile UE. Totusi apreciind ca PIB din Romania este mult inferior fata de cel din UE, se poate afirma cu certitudine ca administrarea TVA in Romania poate fi semnificativ imbunatatita."
Statul roman isi asuma obligatii in materie fiscala si prin semnarea angajamentelor de imprumut stand-by cu Fondul Monetar International. Astfel, pentru anul 2001, Guvernul roman s-a angajat sa promoveze o noua lege in materie de TVA prin care se reduce substantial numarul scutirilor acordate.
In documentul de pozitie al Romaniei la modulul X - Impozitarea se prevede elaborarea proiectului de lege in materia TVA in cursul anului 2001, cu intrare in vigoare in anul 2002, urmarind armonizarea prevederilor nationale cu cele comunitare. Prin ul de actiune al Programului de guvernare pentru perioada 2001-2004 s-a prezut perfectionarea legislatiei in materia TVA in vederea cresterii eficientei acestui impozit si a crearii unui cadru propice mediului de afaceri.
Sistemul de TVA a cunoscut modificari importante in cursul anului 2002. in acest an, a fost reglementata o noua lege privind taxa pe loarea adaugata, nr. 345/1.06.2002, care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 371 din 1.06.2002. Aceasta lege isi propune sa asigure de la data intrarii in vigoare (1 iunie 2002) o reglementare unitara si in acelasi timp, sa asigure continuitatea procesului de armonizare cu directivele comunitare, deoarece noul act normativ prevede:
• definirea notiunii de contribuabil in concordanta cu prevederile Directivei a Vi-a (persoana impozabila);
• introducerea in lege a criteriilor de teritorialitate pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii;
• eliminarea notiunii de „cota zero" a taxei pe loarea adaugata si inlocuirea cu notiunea de „scutire cu drept de deducere";
• eliminarea unor scutiri, cum este cazul TVA pentru avocati, notari si alti liber profesionisti, precum si pentru persoanele care desfasoara activitati pe baza liberei initiative;
• scutire pentru importurile reprezentand materii prime si materiale importate, destinate exclusiv realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 90 de zile de la facturare
• s-a ridicat plafonul de impozitare la 50.000 Euro;


• scutirile de TVA nu mai sunt legate de taxele male;
• zonele libere, care pana la aparitia legii beneficiau de regimuri speciale in ceea ce priveste TVA, de la 1 iunie 2002 sunt considerate operatiuni efectuate in Romania, fiind astfel supuse regulilor prezute de lege privind taxa pe loarea adaugata.
Modificari importante sunt aduse prin Legea nr. 571 din 23 decembrie 2003 privind Codul fiscal, urmarindu-se continuarea procesului de armonizarea a legislatiei nationala cu cea comunitara in domeniul taxei pe loarea adaugata. Principalele modificari introduse de Codul fiscal, fata de Legea nr. 345/2002 se refera la:
• locul prestarii serviciilor de transport este locul unde se efectueaza transportul in functie de distantele parcurse, realizandu-se astfel compatibilitatea cu prevederile Directivei a Vi-a a Comisiei Europene;
• potrivit angajamentelor asumate prin Capitolul 10 - Impozitarea al Documentului de pozitie al Romaniei, cu termen scadent in anul 2003, a fost eliminata scutirea de TVA fara drept de deducere si se aplica cota redusa de 9% pentru urmatoarele operatiuni:
• incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri si expozitii, gradini zoologice si botanice;
• editarea, tiparirea si nzarea de manuale scolare si carti, exclusiv activitatea de publicitate;
• protezele de orice fel, accesoriile acestora, precum si produsele ortopedice.
• s-a mai introdus cota redusa de 9% pentru medicamentele de uz uman si veterinar si cazarea in hoteluri, alte sectoare cu functie similara si campinguri.
Aceasta reducere a cotei de TVA la 9% pentru medicamente a fost adeseori contestata, chiar de guvernul insusi. Initial masura a vizat reducerea pretului medicamentelor pentru a facilita accesul la aceste produse a claselor defavorizate ale populatiei (mai ales pensionari, persoane cu venituri scazute, etc), dar s-a constatat ca nu s-au produs modificari semnificative in sensul scaderii acestor preturi. Totusi, prim ministrul Calin Popescu Tariceanu aprecia in cotidianul Gardianul din 19 martie 2005 ca este cert ca o crestere a cotei de impunere la medicamente ar declansa majorarea preturilor acestora, in timp ce efectul invers intarzie a se produce.
Modificarile Codului fiscal (introduse prin Hotararea Guvernului nr. 84/2005) vizeaza introducerea unor masuri de simplificare, care au rolul de a combate eziunea fiscala din domeniul comertului cu deseuri metalice, material lemnos si imobile, realizate prin intermediul procedurii de „taxare inversa" pentru tranzactiile de astfel de bunuri efectuate in tara intre platitorii de TVA. Procedura prevede ca furnizorii si beneficarii sa "inregistreze taxa aferenta acestor tranzactii, atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata, intre ei neefectuandu-se plati efective de TVA.
Vorbind despre evolutia TVA din perspecti politicilor guvernelor „care s-au perindat la putere in acesti ultimi 14 ani", autoarea Rodica Cistelecan341 apreciaza ca „problema taxei pe loarea adaugata a fost tratata diferit in acesti ani, cota unica sau diferentiata, sfera de cuprindere, baza de impozitare, exigibilitatea.", insa scopul impunerii a fost de fiecare data acelasi: „Actele normative privind taxa pe loarea adaugata emise au vizat de fiecare data aspectul fiscal si nu au avut in vedere efectele financiare si economice asupra vietii intreprinderii.". Prin urmare, taxa pe loarea financiara a fost instituita mai ales din perspecti financiara - pentru a finanta bugetul statului cu resursele necesare si mai putin din dorinta de a raspunde unui echilibru - de a asigura agentilor economici posibilitatea de a-si mentine, dar mai ales de a-si dezvolta afacerile. Astfel, deoarece exigibilitatea taxei este prezuta de legiuitor in momentul emiterii facturii si nu a platii, adeseori contribuabilii se gasesc in situatia achitarii acestui impozit inainte de incasare contralorii facturilor care genereaza obligatia de plata. impartasesc parerea autoarei mai sus amintite, care considera „necesara introducerea, in metodologia de percepere a taxei pe loarea adaugata, a prevederii potrivit careia obligativitatea virarii la buget sa fie corelata cu incasarea lorii facturilor".
O modificare recenta a Codului fiscal importanta vizeaza reducerea plafonului de impozitare, care incepand cu 1 ianuarie 2007 a coborat la 35.000 euro. Prin aceasta masura, guvernul doreste extinderea bazei impozabile si cresterea numarului de platitori de taxa.
Interesanta este optiunea guvernului Tariceanu care, in cadrul programului de guvernare, in modulul 12 Politica fiscal-bugetara, isi anunta intentia de a avea ca principala sursa de venituri la bugetul de stat impozitele indirecte. Un accent deosebit se mentine, in acest context, pe taxa pe loarea adaugata, despre care se precizeaza ca vor fi mentinute in continuare, pentru o anumita perioada, actualele prevederi in domeniul TVA. Efectele relative ale relaxarii fiscale asupra venitului si profitului, prognozate de guvernul actual, vor permite, in perspecti alinierea TVA pana la nivelul de 16%, in acord cu prevederile aquisului comunitar.
Strategia romaneasca de implementare a normelor Uniunii Europene in domeniul TVA
Armonizarea legislatiei fiscale nationale la Directi a Sasea a Comisiei Europene a rreprezentat una din conditiile obligatorii pcniru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Perfectionarea sistemului de TVA pentru a corespunde standardelor Comunitatii Europene necesita o analiza atat pe termen scurt, cat si pe o perioada mai mare de timp. Sistemul actual romanesc de TVA are la baza modelul european.In cadrul Notei de prezentare a Codului fiscal342, Ministerul Finantelor Publice arata ca „in perioada 2004-2006, legislatia privind taxa pe loarea adaugata fi supusa unor modificari in vederea armonizarii cu prevederile Directivei a Vi-a a Consiliului Comunitatii Economice Europene, conform calendarului anexat la Documentul de pozitie al Romaniei privind Capitolul 10 — Impozitarea.
Practic, legislatia fiscala romaneasca privind TVA a trebuit sa asigure transpunerea prevederilor directivelor europene in domeniu, adica:
• Directi a Vi-a a Consiliului din 17 mai 1977 (77/388/CEE) in domeniul armonizarii legislatiilor statelor membre in ceea ce priveste impozitele pe cifra de afaceri -Sistemul comun de taxa pe loarea adaugata: baza de calcul comuna. La transpunerea in legislatia nationala au fost luate in considerare toate directivele care au modificat Directi aVI-a;
• Directi a VIII-a a Consiliului (79/1072/CEE) din 6 decembrie 1979 - in domeniul armonizarii legislatiilor statelor membre in ceea ce priveste impozitele pe cifra de afaceri - Modalitati de rambursare a TVA persoanelor impozabile nesilite in interiorul tarii, cu toate modificarile ulterioare;
• Directi a 13-a a Consiliului din 17 noiembrie 1986 (86/560/CEE) in domeniul armonizarii legislatiilor statelor membre in ceea ce priveste impozitele pe cifra de afaceri - Modalitatati de rambursare a TVA persoanelor impozabile nesilite pe teritoriul Comunitatii, cu toate modificarile ulterioare;
• Directi 83/181/CEE a Consiliului din data de 28 martie 1983 pentru silirea domeniului de aplicare a articolului 14 (1) (d) ai Directivei 77/388/CEE privind exceptarea de la taxa pe loarea adaugata la importul final al anumitor bunuri;
• Directi 69/169/CEE a Consiliului din data de 28 mai 1969 privind armonizarea prevederilor silite prin legi, regulamente sau actiuni administrative referitoare la exceptarea de la impozitul pe cifra de afaceri si accizele la import pentru calatoriile internationale.
Identificand caile de aliniere a legislatiei din domeniu! TVA din tara noastra conform directivelor si reglementarilor Comunitatii Europene, Daniel Daianu343 apreciaza ca „pornind de la caracteristicile actuale a sistemului de TVA se disting trei directii generale de actiune: usurarea colectarii TVA, imbunatatirea administrarii TVA si realizarea caracterului nediscriminatoriu al TVA. Pe baza acestor trei directii se identifica doua seturi de obiective: obiective pe termen scurt si obiective pe termen lung.". Apreciez ca necesitatea directiilor de actiune este evidenta in conditiile actualei legislatii romanesti privind TVA, in care obiectivul prioritar este reprezentat de cresterea incasarilor veniturilor bugetare provenite din taxa pe loarea adaugata, in conditiile respectarii conditiilor prezute de standardele UE in materie.
Asadar, cresterea eficientei sistemului de TVA a fost realizata in concordanta cu normele UE din domeniul taxei pe loarea adaugate. Obiectivele pe termen scurt includ armonizarea definirii conceptelor si termenilor din legislatia romaneasca cu cei reglementati de Directi a Sasea a Comisiei Europene. Pe termen mediu si lung, obiectivele implica implementarea de noi instrumente, practici si institutii.Eficientizarea sistemului romanesc actual de TVA
prin imbunatatirea si simplificarea colectarii taxei pe loarea adaugate
Aceasta reprezinta prima directie de actiune si consta atat in obiective pe termen scurt, cat si in obiective pe termen mediu si lung. Obiectivele imediate ale strategiei fiscale se refera la obligativitatea respectarii legislatiei fiscale in domeniu si in asigurarea unui climat favorabil colectarii TVA, in paralel cu inasprirea controlului fiscal si a cresterii gradului de respectare de catre agentii economici a normelor legale privind TVA. Sistemul romanesc de TVA a fost obligat sa se apropie cat mai mult de sistemul european silit prin Directi a Sasea. Colectarea veniturilor cuvenite catre bugetul statului trebuie realizata in mod eficient si in cadrul termenelor legale.
Pe termen scurt, aceste obiective sunt realizabile prin adoptarea urmatoarelor masuri344:
• asumarea de catre autoritatea de administrare a TVA a misiunii „Colectarea veniturilor cuvenite -nici mai mult, nici mai putin - si la timp";


• introducerea in lege a definitiei de platitor de TVA;
• introducerea in lege a unei prevederi conform careia pentru anumiti platitori de TVA si pentru anumite tranzactii, taxa pe loarea adaugata devine platibila la o data ulterioara momentului in care are loc tranzactia care este obligatia de plata;
• introducerea in lege a unei prevederi conform careia in cazul anularii, refuzului sau neplatii totale sau partiale sau in cazul cand pretul este redus dupa livrare, impozitul cuvenit sa se diminueze in consecinta;
• prevederea cotei zero pentru tranzactiile din export si a cotelor reduse pentru tranzactiile nelegate de export;
• introducerea in lege a unor prevederi legate de livrarile intracomunitare cu aplicabilitate dupa momentul aderarii Romaniei;
• prevederi privind ajustarea dreptului de deducere.
Toate aceste masuri sunt cuprinse in Calendarul de aliniere a legislatiei TVA la normele Uniunii Europene prezute in Documentul de pozitie al Romaniei, Capitolul 10 -Impozitarea.
Pe termen mediu si lung. strategie in domeniul TVA se refera la realizarea unui control eficient asupra veniturilos realizate de agentii economici.
Este nevoie in primul rand de o schimbare de mentalitate la nivelul intregii societati. Astfel, slaba performanta care caracterizeaza administratia fiscala romaneasca insarcinata cu colectarea taxei pe loarea adaugate impune schimbarea sistemului. Acest lucru se poate realiza printr-o reducerea numarului de personal (de inspectori fiscali), in paralel cu utilizarea tehnologiei moderne. De asemenea, importanta este desfasurarea activitatii de control care ar trebui regandita, astfel incat eficienta actului de control sa fie maxima.
Masurile pe baza carora se pot atinge obiectivele silite pe termen mediu si lung se refera la urmatoarele345:
• utilizarea tehnologiei pentru identificarea tintelor in activitatea de control;
• schimbarea abordarii actuale in activitatea autoritatii fiscale si abordarea administrarii fiscale pe principiile unei afaceri;
• construirea si implementarea unui set de indicatori de credibilitate pentru sistemul de evidenta si control al colectarii TVA;
• concentrarea atentiei inspectorilor fiscali asupra firmelor care inregistreaza performante sub sau peste normele determinate prin indicatori de credibilitate;
• identificarea costurilor de administrare pentru fiecare activitate desfasurata de autoritatea responsabila cu TVA. Astfel, autoritatea fiscala si-ar indrepta atentia spre acele actiuni care permit incasari mai mari decat costurile.
Perfectionarea administrarii taxei pe loarea adaugata -directie de actiune in obtinerea obiectivului general al TVA
Ca obiective pe termen scurt, se remarca doua prioritati: refacerea integritatii taxei pe loarea adaugate, prin silirea precisa a intregului proces economic (calcularea TVA de la import si productie, pana la nzarea finala) si asigurarea silitatii legislative prin evitarea deselor modificari, abrogari, adaugiri, completari specifice legislatiei romanesti.
Refacerea integritatii TVA vizeaza realizarea mai multor masuri346:
• plata prompta a rambursarilor de TVA. Consta in existenta un termen clar de rambursare a taxei, inclusiv dobanda ce urmeaza sa fie platita pentru intarzierea rambursarii peste termenul silit;
• renuntarea la prevederile actuale care conditioneaza rambursarea TVA de plata altor impozite;
• impunerea de amenzi severe pentru solicitarea de rambursari frauduloase;
• adoptarea si publicarea unui plan de armonizarea a scutirilor de plata TVA cu standardele UE;
• introducerea in lege a unor prevederi privind exceptarile pentru exporturile din Comunitate, privind tranzactiile legate de transportul international si scutirile speciale legate de traficul international de bunuri.In ceea ce priveste silitatea legislati, acesta presupune existenta unui plan strategic, care se bazeaza pe cunoasterea evolutiei recente a sistemelor fiscale, schimbarile din mediul institutional, cunoasterea intereselor tuturor partenerilor interesati: administratia fiscala care doreste o maximizare a veniturilor sale si contribuabilii care asteapta protectie si un tratament corect si echiil. De aceea, silirea unui acord intre partenerii implicati in implementarea strategiei este vital in asigurarea unei silitati legislative in materie de TVA.
Pe termen mediu si lung, remedierea unei mari deficiente a actualului sistem de TVA - nerespectarea legii de catre o mare parte a contribuabililor - este una din masurile obligatorii. Impozitarea tuturor afacerilor si seriozitatea controalelor fiscale vor asigura o colectare sporita a veniturilor bugetare. Procedura de rambursare a taxei pe loarea adaugata necesita numeroase imbunatatiri si folosirea procedurilor electronice, specifice tarilor dezvoltate, in rezolrea solicitarilor legate de rambursarile de TVA. De asemenea, trebuie inasprite pedepsele pentru eziunea fiscala in cazul TVA si astfel redusa frauda fiscala din acest domeniu.


Asigurarea caracterului nediscriniinatoriu al TVA
A treia ca directie de actiune, evitarea discriminarii intre investitorii de orice fel (autohtoni sat! straini, investitori mari sau mici, etc), vizeaza o strategie atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung care se poate realiza prin urmatoarele masuri347:
• tratarea nediscriminatorie a tuturor ofertantilor de bunuri, servicii si capital;
• tratarea nediscriminatorie a importatorilor de bunuri similare;
• neacordarea de esalonari sau amanari la plata afacerilor mici si mijlocii la importul sau la nzarile autohtone de materii prime si bunuri de capital;
• aplicarea taxei pe loarea adaugata la frontiera.
Reducerea non-neutralitatii sistemului romanesc de TVA se bazeaza asadar pe asigurarea unui tratament fiscal nediscriminatoriu, care sa nu cunoasca nici o diferentiere in functie de origini sau destinatia bunurilor, serviciilor, capitalurilor, etc.
Este important de subliniat o realitate romaneasca peste care nu se poate trece, respectiv o realitatea care a caracterizat politica fiscala romaneasca in trecut dar la care s-a renuntat (laudabil) in prezent: existenta unui anumit numar de intreprinderi carora li s-a permis amanarea sau intarzierea platii TVA, situatie care este evident discriminatorie si care contravine Directivei a Sasea a Uniunii Europene. Acesta este un exemplu clasic de non-neutralitate a sistemului nostru de TVA, iar in perspecti aderarii la Comunitatea Europeana este nevoie de indepartarea totala a unor astfel de cazuri.In acelasi context al discutiei privind caracterul nediscriminatoriu al TVA trebuie subliniata importanta respectarii dreptului cetatenilor de contestare a masurilor silite de autoritatile fiscale. in acest context, impartasesc si sutinem opinia348 conform careia „este necesara infiintarea unui Tribunal independent de sistemul judecatoresc obisnuit, care sa asigure audierea contestarilor suficient de rapid, astfel incat sa contribuie la solutionarea litigiilor care apar intre firme si autoritatile fiscale cu privire la TVA".
Necesitatea unei perioade de tranzitie pentru transpunerea prevederilor Directivei a Sasea a Comisiei Europene
Guvernul Romaniei a solicitat prin Documentul de pozitie Capitol 10 -Impozitarea349, urmatoarele perioade de tranzitie pentru alinierea legislatiei privind TVA la normele Uniunii Europene:
• o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la data de 31.12,2010, de la aplicarea art. 24(2) din directi 77/388/EEC privind regimul special aplicabil micilor intreprinzatori in ceea ce priveste mentinerea pragului de impozitare la 20.00



0 euro cifra de afaceri anuala pentru platitorii de TVA, in conditiile in care in directi pragul de impozitare este de 5.000 euro ;In sustinerea unei astfel de solicitari, Guvernul Romaniei a venit cu argumentul unui cost de colectare nejustificat de mare ale activitatii de evidenta si control pentru afacerile mici. Guvernul a demonstrat cifric faptul ca veniturile colectate de la platitorii de TVA cu o cifra de afaceri sub plafonul de 20.000 euro sunt mai mici decat costul de administrare a acestui impozit. Apreciez acest argument ca fiind intemeiat, deoarece este evident ca, in conditiile unor costuri mai mari decat veniturile colectate de administratia fiscala, un astfel de impozit nu se mai justifica. Totusi, exista si opinii350 care ridica semne de intrebare, considerandu-se ca oare nu este posibil ca implementarea nivelului de 20.000 euro pentru cifra de afaceri anuala sa stimuleze intreprinderile mari sa se divida, pentru a putea deveni neplatitori ai taxei pe loarea adaugate? Raspunsul nostru este ca o astfel de perspecti este putin probabila.
De precizat ca incepand cu 1 ianuarie 2007, plafonul de TVA romanesc a fost silit ia echilentul in lei a 35.000 euro.
• o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la data de 31.12.2010, de la aplicarea art. 12, paragraf 3 din directi 77/388/HEC privind aplicarea unei cote reduse de TVA pentru pregatirea produselor alimentare in unitati care comercializeaza mancare preparata;
Aceasta solicitare se refera la unitati precum restaurante, bistrouri, hoteluri si vizeaza intentia Guvernului romanesc de a stimula dezvoltarea turismului in tara noastra, apreciindu-se ca aplicarea cotei standard a TVA-ului ar dezantaja Romania fata de tarile vecine si statele membre ale Uniunii Europene care dispun de un potential turistic important si beneficiaza de cota redusa. Consider ca o crestere a calitatii serviciilor turistice romanesti este un obiectiv mai intemeiat pentru stimularea turismului din tara noastra, in timp ce argumentul fiscal, desi intemeiat, este totusi insuficient.
• o perioada de tranzitie de 5 ani, respectiv pana la data de 31.12.2010, de la aplicarea art. 13 al Directivei a Vl-a, pentru scutirea de TVA pentru activitatea de cercetare-dezvoltare si inore pentru unitatile care executa programe, subprograme, teme, proiecte, precum si actiuni componente ale Programului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica sau ale ului national de cercetare, dezvoltare si inore, precum si pentru activitatea de cercetare-dezvoltare si inore realizata cu finantare in parteneriat international cu Uniunea Europeana, regional si bilateral.In solicitarea acestei derogari, Guvernul Romaniei a dorit sprijinirea activitatii de cercetare-dezvoltare, prin masuri de relaxare fiscala. Apreciez ca un astfel de demers este bine venit. intrucat potentialul stiintific al unei tari trebuie in permanenta sustinut si incurajat, insa subliniez ca activitatea de inore nu trebuie sa se limiteze doar la sectorul de stat, ci sa cuprinda si sectorul prit care sa fie astfel incurajat in desfasurarea de astfel de actiuni.
Succese si insuccese realizate in alinierea legislatiei TVA la normele UE prin Codul fiscal
Prin elaborarea noului Cod fiscal si prin aplicarea acestuia in Romania cu incepere de la 1 ianuarie 2004 s-a asigurat, in primul rand, silitatea in legislatia fiscala, in general, si a taxei pe loarea adaugata, in particular. Aparitia Codului fiscal creeaza speranta ca modificarile legislative nu vor mai fi asa de dese, iar acest lucru este benefic pentru mediul de afaceri unde strategiile sunt dezvoltate pe termen mediu si lung. Experienta anului 2005 arata ca dezideratul silitatii legislatiei fiscale nu poate fi realizabil in Romania. Guvernul Nastase a propus modificarea Codului fiscal incepand cu 1 ianuarie 2005. Aceasta modificare s-a produs insa nu in forma initiala, pentru ca guvernul actual al prim-ministrului Tariceanu a realizat deja modificarea modificarii Codului Fiscal care a intrat in vigoare intr-o viteza ametitoare imediat dupa castigarea alegerilor de actualii guvernanti, prin hotarare de guvern cu aplicabilitate din 1 ianuarie 2005. Se pare ca modificarile legislative la noi nu pot sa inceteze asa usor, iar in cotidianul Gardianul din 19 martie 2005 erau amintete alte ajustari ale Codului Fiscal pe baza declaratiilor recente ale premierului Calin Popescu Tariceanu odata cu inceputul anului 2006.
Pe de alta parte, efortul de armonizare a legislatiei in privinta TVA la Directi a Sasea a Comunitatii Europene a reusit sa se concretizeze prin rezultate. Expertii din domeniul fiscalitatii35' apreciaza ca prin introducerea noului Cod fiscal, legislatia in domeniul taxei pe loarea adaugata a reusit sa se apropie de obiectivul armonizarii legislatieie fiscale la cerintele comunitare.
O alta modificare importanta se refera la cota redusa de 9% introdusa prin Codul fiscal, aplicata pentru medicamente, produse farmaceutice si servicii de cazare hoteliera. De asemenea, in cota redusa se includ si activitati care anterior fusesera scutite si anume: nzarea manualelor scolare. Apreciez ca, in ceea ce priveste medicamentele si produsele farmaceutice, masura este benefica atat consumatorului final, care are acces la produse mai ieftine cu 10 procente, cat si pentru industria farmaceutica romaneasca. (Din pacate acest efect nu s-a realizat asa cum fusese prognozat, iar reduceri semnificative nu s-au produs in preturile medicamentelor romanesti). in plus, in Romania exista in prezent in acest domeniu foarte multe creante neincasate, iar prin aceasta prevedere se spera352 o rezolre a acestei situatii. in ceea ce priveste cota redusa la serviciile hoteliere, consider ca aceasta incuraja dezvoltarea turismului romanesc, insa pentru avea efecte pozitive pe termen lung, ea trebuie sa fie insotita de masuri de crestere a calitatii serviciilor turistice din Romania si printr-o campanie sustinuta de promore a acestora atat in tara, cat mai ales in strainatate.In cadrul Notei de prezentare a Codului fiscal, specialistii Ministerului Finantelor Publice subliniau ca „obiectivul prioritar in domeniul taxei pe loarea adaugata il reprezinta continuarea procesului de armonizare a legislatiei cu cea comunitara in domeniu"353. Un element de noutate introdus prin Codul fiscal este reprezentat de faptul ca societatile comerciale cu o cifra de afaceri situata sub pragul de 100.000 de euro vor achita si vor depune deconturi de TVA doar la trimestru. Aceasta prevedere este, in opinia autorului, o metoda de simplificare a sistemului de TVA prin usurarea sarcinilor contribuabililor mici in relap'a acestora cu bugetul de stat. in plus, interlul unui trimestru fiscal, creeaza posibilitatea de incasare a creantelor proprii, astfel incat suma TVA-ului de plata la buget sa fie incasata in prealabil de catre platitorii de TVA si nu doar facturata.
Exista si numeroase critici la adresa actualului Cod fiscal romanesc. Astfel se apreciaza354 ca o prevedere legislati „ambigua" se refera la divizari si fuziuni. Codul fiscal mentioneaza ca nu se impozita cu TVA divizarea si fuziunea daca primitorul este platitor de TVA. Data fiind formularea apreciata „ambigua", se da un exemplu: se ofera cazul unei companii care comercializeaza un produs (realizeaza operatiuni impozabile si plateste TVA pentru aceea parte a activitatii) si in acelasi timp inchiriaza bunuri imobile. Pentru activitatea de inchiriere se poate opta pentru un regim de scutire de TVA. Daca respecti societate decide sa se divida vor fi doua societati - una care comercializeaza acele produse pentru care firma noua fi platitoare de TVA - atunci in momentul Tansferuiui de bunuri ca urmare a divizarii din societatea nr. 1 spre societatea care nu e platitoare de TVA trebui aplicat un TVA de 19%. Prin urmare, in cazul societatilor care rezulta ca urmare a divizarii sau fuziunii neplatitoare de TVA, transferul de active fi supus impozitarii cu cota de 19%, adica fi ce mai scump. Date fiind cele prezentate, expertii considera ca aceasta prevedere nu este oportuna si mentioneaza ca in articolul 5 al Directivei a Sasea a Comisiei Economice este prezut faptul ca nu trebuie perceput TVA pentru un transfer de active. impartasesc intru totul aceasta critica pe care o apreciez rezonabila si mai ales argumentata.In categoria progreselor inregistrate pe linia armonizarii TVA-ului romanesc la cel european, specialistii din Ministerul Finantelor Publice355 argumenteaza ca s-a respectat calendarul de armonizare a legislatiei fiscale si, prin Codul fiscal, au fost eliminate urmatoarele prevederi:
• scutirile de TVA pentru documentatia tehnica si materialele pentru constructii destinate intamantului de stat si celui particular acreditat, achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de sectiune, publicatii si dotari pentru procesul didactic, precum si pentru lucrarile de constructii;
• amenajari, reparatii si intretinere executate pentru muzee, case memoriale, monumente istorice si de arhitectura;
• amanarea exigibilitatii taxei pe loarea adaugata in tara pentru livrarile de bunuri catre IMM-uri, unitati din zonele defavorizate, investitorii care se incadrau in prevederile Legii nr. 332/2001. Din informatiile transmise de directiile generale a finantelor publice judetene a rezultat ca aceasta facilitate nu a fost uzitata de agentii economici.
• scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii catre titularii acordurilor petroliere, persoane juridice straine, in baza Legii petrolului nr. 134/1995;
• scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrarile de utilaje, echipamente si prestarile de servicii aferente obiectivului de investitii „Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti - Otopeni",
Trebuie subliniat laudativ, faptul ca pentru imbunatatirea procesului de rambursare a taxei pe loarea adaugata, Ministerul Finantelor Publice a apelat la specialisti straini (din Olanda) cu ajutorai carora a implementat incepand cu sfarsitul anului 2003 un proiect pilot in functie de care se urmareste alegerea metodologiei cea mai adecta pentru Romania.
O alta noutate care retine atentia este data de prevederea privind acordarea dreptului de deducere pentru taxa pe loarea adaugata aferenta bunurilor achizitionate inaintea inregistrarii ca platitor de TVA. Aici se remarca doua aspecte. Pentru inceput, in practica, aceasta poate aduce efecte pozitive, ca urmare a faptului ca o societate, care este neplatitoare a impozitului, deoarece nu a depasit plafonul legal, cumpara mijloace fixe. intre timp depaseste plafonul silit si automat devine platitoare de TVA. in aceasta situatie, societatea isi poate recupera TVA-ul aferent mijloacelor fixe cumparate, efectele benefice fiind evidente. Aspectul nefavorabil apare atunci cand mijloacele fixe au fost achizitionate la mai mult de 60 de zile de la data inregistrarii ca platitor de TVA, iar in acest caz deducerea TVA-ului aferent mijloacelor fixe nu mai este posibila.
Alte prevederi importante ale Codului fiscal se refera la introducerea de scutiri de TVA permise de Directi a Sasea a Comisiei Europene:
• importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate;
• importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii;
• orice prestari de servicii, inclusiv transportul, aferente bunurilor plasate in regimuri male suspensive.
Consider ca prevederile in materia de TVA ale noului Cod fiscal ar trebui sa fie in masura sa imbunatateasca mediul de afaceri romanesc, in primul rand prin faptul ca prin dezideratul silitatii a legislatiei din domeniu se poate obtine o situatie abila cu celelalte state europene (tari membre UE sau aflate in proces de aderare), iar deciziile de investire si de promore de noi afaceri ar fi astfel favorizate. Ce s-a intamplat insa la noi in tara in perioada mijlocului anului 2005, a fost departe de acest obiectiv. Astfel, in iunie 2005 apare o noua modificare a Codului fiscal. Este vorba de Legea nr. 163/2005 privind aprobarea OUG nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Codului Fiscal a fost publicata in Monitorul Oficial miercuri, 1 iunie 2005. Conform prevederilor art. 78 din Constitutia Romaniei, legea intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sale in Monitorul Oficial. De asemenea, potrivit art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislati, termenul de trei zile se calculeaza pe zile calendaristice, incepand cu data publicarii si expira la ora 24 a celei de-a treia zi de la publicare.
Legea nr. 163/2005 a preluat reglementarile referitoare la TVA prezute in OUG nr. 24/2005. Prin urmare, prevederile referitoare la TVA au intrat in vigoare incepand cu data de 4 iunie 2005. Pana la data de 3 iunie 2005 inclusiv, se aplica prevederile OUG nr.24/2005, care stipuleaza ca se elimina incepand cu data de 1 iunie 2005 scutirile de TVA pentru:
o operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole, prezute la art. 141, alin 1, lit k din Codul Fiscal;
o societatle de difuzare prin cablu a programelor de televiziune si pentru alte posturi de radio si televiziune decat cele publice nationale prezute la art. 141, alin 1, lit. m din Codul Fiscal
o nzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente ia agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare destinate activitatii de radio si televiziune prezute la art.141, alin 1, lit n din Codul Fiscal; in corelare cu acest articol a fost abrogat si art. 142, lit g, respectiv scutirea de TVA pentru importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;
o livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate de unitatile din sistemul de penitenciare, utilizand munca detinutilor prezute la art.141, alin 2, lit f din Codul Fiscal;
o livrarea de bunuri catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca efect al darii in plata, sau bunuri adjudecate de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, cu stingerea totala sau partiala a obligatiilor de plata ale unui debitor;
Ca urmare a acestor modificari legislative, in perioada 1-3 iunie 2005, cinematografele au aplicai cota ds TVA de 19%. incepand cu data de 4 iunie 2005 acestea au aplicat cota redusa de TVA de 9% conform Legii nr. 163/2005.
Ce parere au avut contribuabilii despre acesta noua modificare, realizata cu o intarziere de cate zile, ceea ce a creat, din nou, confuzie? in cadru! site-ului legislativ Lex Navigator in revista „Ultra Vigilent revista de informare legislati" in cadrul articolului publicat in 3 iunie 2005 sub un titlu ironic: „Mai clar de atat nu se poate! Modificarile Codului fiscale", gasim si raspunsul la aceasta intrebare: „Dupa cate zile de maxima ameteala, in care nici cel mai destoinic finantist pur si simplu nu avea nici o sansa sa stie ce dispozitii fiscale sa mai aplice, au fost in sfarsit adoptate Legea nr. 163/2005 pentru modificarea si completarea OUG nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Codului fiscal, respectiv Legea nr. i 64/2005 privind respingerea OUG nr. 24/2005 pentru modificarea si completarea aceluiasi Cod."
Interesant de aflat, in continuarea analizei noastre, care a fost parerea avuta de Ministerul Finantelor Publice in legatura cu aceste critici si cum a anticipat astfel de posibile acuze, fapt pe care il se obtine dintr-un comunicat de presa ale acestui minister, care ne informeaza ca: „Publicarea cu intarziere in Monitorul Oficial a Legii privind aprobarea modificarilor Codului Fiscal a impus abrogarea de catre guvern a articolelor din OUG nr. 24/2005 al caror termen de intrare in vigoare este 1 iunie 2005. Astazi, 1 iunie 2005, Legea a fost transmisa de catre Camera Deputatilor spre promulgare la Presedintia Romaniei. OUG nr.24/2005 a suferit modificari succesive in dezbaterile care au avut loc atat in Senat, cat si in Camera Deputatilor. in perioada urmatoare pana la publicarea in Monitorul Oficial a Legii, se vor aplica prevederile OUG nr. 13 8/2004 privind modificarea Codului Fiscal.,,
Este evident ca intre comunicarile Ministerului Finantelor Publice si pana la receptorii mesajelor acestuia, confuzia a fost una generalizata si desigur evidenta. De altfel, in Romania se mentine in continuare o incertitudine generalizata in cunoasterea si adeseori intelegerea legislatiei fiscale, iar statornicia bazei legislative este un deziderat pe care il apreciez nerealizabil in tara noastra.
Anul 2007 aduce noi modificari ale Codului fiscal. De pe site-ul Ministerului de Finante se identifica si justificarea acestor noi modificari356: „Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana aduce modificari semnificative in privinta taxei pe loarea adaugata ca urmare a desfiintarii barierelor male dintre statele membre, in principal, precum si datorita necesitatii de a aplica aceleasi reguli ca si celelalte state in acest domeniu
[..]Ca principiu, directivele europene se transpun in legislatia nationala, iar regulamente
europene se vor aplica intocmai de la data aderarii. in domeniul TVA directivele europene precum si jurisprudenta Curtii de Justitie Europene au fost transpuse in proiectul de lege de modificare a Titlului VI al Codului fiscal. De la data aderarii, actuala legislatie in domeniul TVA fi abrogata si inlocuita cu legislatia armonizata cu acquis-ul comunitar". Ce a inseamna acest lucru pentru practica fiscala romaneasca. Concret, situatia aferenta anului 2007 a insemnat:
-o modificare legislati importanta, care a afectat pe toti cei care au fost inregistrati ca platitori de TVA, detrminata de desfiintarea barierelor male intre statele membre ale UE, care a avut drept efect eliminarea controlului mal al miscarii bunurilor intre aceste state. Notiunile de export si import in relatia dintre statele membre au disparut, fiind inlocuite in practica nationala de folosirea generalizata si deci aprofundarea unor notiuni noi, precum livrarea intracomunitara (in locul exportului) si achizitia intracomunitara (in locul importului). Orice expediere de bunuri din Romania in alt stat membru, chiar si in lipsa unei tranzactii comerciale, este tratata drept transfer de bunuri sau non-transfer, care sunt notiuni cu totul noi in legislatia noastra si sunt specifice numai relatiilor dintre statele membre;
-datorita desfiintarii barierelor male, controlul miscarii bunurilor intre statele membre este asigurat prin intermediul sistemului electronic VIES ( VAT International Exchange Systhem). in cadrul Uniunii Europene exista o serie de regulamente care stipuleaza conditiile in care statele membre vor face schimb de informatii si controale multilaterale in scopul evitarii fraudei fiscale in domeniul TVA.
-in ce priveste prestarile de servicii, si aici exista modificari semnificative. Exista o noua notiune: transportul intracomunitar de bunuri, care are reguli diferite fata de transportul international de bunuri dintre statele membre si tarile terte. Astfel, transportul international de bunuri aferent unui import sau export este si ramane scutit de TVA, in timp ce transportul intracomunitar de bunuri nu este scutit de TVA, dar, daca clientul transmite transportatorului un cod labil de TVA din alt stat membru decat Romania, de unde pleaca transportul, atunci clientul plati taxa din tara sa, iar transportatorul roman factureaza fara TVA. in mod reciproc, cand un operator economic din Romania contracteaza un transport cu un transportator din alt stat membru, trebui sa comunice codul sau de TVA din Romania si prin urmare datora taxa aferenta in Romania, dar nu face plata efecti, ci aplica regula taxarii inverse, adica a platii prin decontul de TVA. Si celelalte prestari de servicii, atunci cand clientul sau prestatorul sunt siliti in alt stat membru, prezinta reguli noi diferite. Foarte importanta este in prezent comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA, care in majoritatea cazurilor conduce la facturarea fara TVA de catre prestator si aplicarea taxarii inverse de catre clientul din alt stat membru, daca acesta din urma este inregistrat in scopuri de TVA.
- de la data aderarii nu mai este reglementata utilizarea de facturi fiscale cu regim special, datorita faptului ca prin anularea barierelor male, marfurile vor circula insotite de facturi emise de fiecare stat membru, care trebuie recunoscute in statul care realizeaza achizitia intracomunitara indiferent de forma sa, in conditiile in care respecta informatiile minimale prezute de directi. De asemenea, in Titlul VI au fost implementate prevederile referitoare la facturarea electronica, care sunt obligatorii de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Desigur ca operatorii economici care detineau in stoc la sfarsitul anului 2006, facturi fiscale speciale, prezinta posibilitatea sa le utilizeze si dupa data aderarii pana la epuizarea acestor stocuri. De asemenea este permis ca orice operator economic sa-si personalizeze facturile emise, fara insa a fi obligat in acest sens.
-implementarea de regimuri speciale noi, precum: regimul special pentru aurul de investitii, regimul special pentru bunuri second hand, opere de arta si de colectie, regimul special pentru servicii electronice prestate de persoane care nu sunt silite in Comunitatea Europeana, pentru persoane neimpozabile silite in interiorul Comunitatii.
-in cadrul sectorului imobiliar modificarile legislative au fost semnificative:
• leasingul cu bunuri imobile este scutit de TVA (cu drept de optiune pentru taxare);
• livrarea bunurilor imobile care nu sunt noi si de terenuri care nu sunt construibile, a fost scutita de TVA, doar in anul 2007 (pentru ci incepand cu anul 2008 s-a abrogat aceasta prevedere), dar trebuia insotita si de obligativitatea ajustarii dreptului de deducere exercitat pentru respectivul bun imobil;
• schimbarea destinatiei initiale a bunului imobil, respectiv utilizarea acestuia in cadrul unui sector care da drept de deducere intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, trebuie insotita de obligativitatea ajustarii dreptului de deducere in cadrul unei perioade de ajustare, care in Romania a fost fixata la 20 de ani;
• au fost silite reguli tranzitorii specifice acestui sector, deoarece Romania nu a plicat pana in prezent sistemul ajustarilor de TVA decat in cazul inchirierilor de bunuri imobile in regim de scutire de TVA.
Si dupa aderare, s-a continuat aplicarea masurilor de simplificare pentru cei au opta pentru taxarea operatiunilor imobiliare, care este cunoscuta sub denumirea de taxare inversa, dar doar pana la 31 decembrie 2007, respectiv pe o perioada de un an.
-de la data aderarii au eliminate o serie de scutiri de TVA incompatibile cu acquis-ul comunitar. Printre cele mai semnificative, amintim eliminarea scutirii de TVA pentru: activitatile de cercetare dezvoltare, comisionul pentru tranzactiile burselor de marfuri, precum si veniturile obtinute de Societatile de Valori Mobiliare pentru administrarea si depozitarea de actiuni, titluri de participare, titluri de creante, operatiunile finantate din fonduri nerambursabile acordate de guverne straine si organizatii internationale, ingrijirile medicale veterinare. Pe langa scutirile de TVA eliminate, au fost incluse in legislatia armonizata o serie de scutiri de TVA obligatorii, precum: scutirea serviciilor publice postale, scutirea pentru livrarile in tara de aur catre Banca Nationala a Romaniei, scutirea pentru operatiunile de leasing cu bunuri imobile, scutirea pentru nzarea de terenuri de orice fel cu exceptia celor construibile, scutirea de TVA pentru nzarea de constructii care nu sunt noi.
Spre final, se accepta antajele acestor recente modificari ale legislatiei romanesti privind TVA chiar pe baza celor prezentate pe site-ul Ministerului de Finante: „Adoptarea legislatiei armonizate in domeniul TVA este baza legala a creeri sistemului de interoperativitate in ce priveste schimbul de informatii in domeniul TVA cu statele membre ale Uniunii Europene. Acest schimb de informatii este necesar intrucat dupa data aderarii, ca urmare a desfiintarii barierelor male, circulatia bunurilor intre statele membre nu mai este supusa controlului mal. De asemenea, legislatia privind TVA armonizata este baza legala pentru calcularea contributiei Romaniei la Bugetul Comunitar, taxa pe loarea adaugata fiind una din resursele cele mai importante ale bazei de calcul a acestei contributii357".


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare