StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Impozitarea directa in uniunea europeana -este posibil un sistem comun sau doar coordonare?



Experienta comunitara de o jumatate de secol a determinat analizarea atenta a problematicii impozitarii directe in spatiul comunitar. in privinta impozitelor directe, am vorbit mereu ( module anterioare) de coordonare, intrucat acestora ii s-a acordat doar o atentie secundara, rezultata indirect, respectiv din impactul acestora asupra concurentei. Impozitele directe au fost tratate mereu din perspecti ca ele sa nu afecteze echilibrele pietei unice si sa nu aduca atingere obiectivele trasate de tratatele Uniunii Europene. Iata ca a venit si momentul sublinierii importantei fiscalitatii directe pentru blocul comunitar. De aceea, consider ca este vital sa exploram pri



ncipalele initiative aflate pe masa de lucru a Comisiei Europene.
Se incepe prin a arata ca despre armonizarea impozitelor veniturilor suportate de cetatenii Comunitatii Europene nu s-a discutat pana in prezent indeajuns pentru a exista un program explicit de armonizare a acestor impozite, din motive pe care le apreciez ca fiind demne de inteles: este greu sa vorbesti despre un impozit unic european pentru veniturile persoanele fizice in conditiile in care cele 27 tari membre au regimuri fiscale atat de deosebite: unele aplica cote unice (proportionale), altele cote progresive silite pe transe de venit; majoritatea tarilor membre scutesc de la impozitare un minim de venituri realizate de contribuabili, dar loric acest minim riaza de la o tara la alta, in unele tari europene discutam de impozitarea la nivelul cuplului (catul familia), in timp ce in altele impozitarea este individuala, desigur ca exista diferente si in ceea ce priveste beneficiarii impozitului pe venit, solutiile europene in materie fiind diferite: in materie de legiferare unele state membre opteaza pentru puteri de legiferare reduse acordate colectivitatilor locale sau regionale, in timp ce altele recunosc acestor nivele de guvernamant o veriila autonomie fiscala; si in materia subiectilor care datoreaza impozit pe venit exista doua mari categorii de solutii: o impozitare nelimitata, asupra beneficiului mondial (veniturile din interiorul unei tari si din strainatate) (aplicata de regula pentru impozitarea veniturilor rezidentilor), sau impozitarea limitata, numai asupra beneficiilor obtinute de o persoana fizica in interiorul unui stat (pentru rezidenti). Acesta este motivul pentru care statele membre au incheiat Conventii bilaterale pentru a evita supraimpozitarea cetatenilor comunitari.
Putem sublinia insa ca se manifesta o tendinta comunitara actual in scopul implementarii unor masuri de armonizare asupra impozitelor directe asupra venitului, dar care se confrunta mai ales cu sensibilitati politice, decat cu argumente teoretice convingatoare. Apreciez in acest sens, o prima intentie de armonizare comunitara care se refera la impozitarea dobanzilor aferente depunerilor persoanelor fizice. Consider ca exista in continuare o lipsa relati de preocupare fata de armonizarea impozitelor veniturilor personale in Uniunea Europeana, justificata de argumente445, precum:
mobilitatea persoanelor in spatiul comunitar este relativ limitata, fiind conditionata de barierele lingvistice si culturale si mai putin de motive de ordin fiscal; schimbul de informatii intre administratiile statelor membre ofera statelor un mai bun control asupra surselor de venit al contribuabililor individuali din spatiul unic european;
tendinta pe mondial este de renuntare la impozitarea dobanzilor si castigurilor
de capital cuvenite nerezidentilor, pe modelul SUA care in 1984 a decis sa nu mai
supuna prin retinere la sursa dobanzile cuvenite nerezidentilor si luand in calcul
experienta esuata a statului german din anul 1989 privind impunerea cu o cota de
10% a dobanzilor nerezidentilor care a generat un aderat exod al economiilor


catre Luxemburg;
existenta de disparitati mari la nivelul comunitar, atat cu privire la cota deImpunere, cat si la utilizarea acestui instrument fiscal;
riscul de dubla neimpozitare, deoarece in absenta unei impuneri la sursa poate fi
eludata si plata impozitului in tara de origine, din lipsa de informatii la autoritatii le


fiscale nationale;
faptul ca impozitele la sursa au un efect neutru pentru investitorii care isi declara
corect sursele de venit. De-a lungul timpului, numeroase tari s-au opus reglementarii acestei probleme: Marea Britanie, preocupata de suveranitatea fiscala, Luxemburgul si Austria, interesate de pastrarea regulilor nationale privind secretul bancar, precum si de Franta, Italia si Spania care s-au opus constant acestei initiative. De remarcat ca prima propunere de armonizare a acestui tip de impozit dateaza inca din anul 1967, cand Comisia Europeana a propus armonizarea completa a impozitelor la sursa, in paralel cu deductibilitatea integrala a impozitului in tara de resedinta a contribuabilului. in acest an - 1967-, divergentele au fost extrem de puternice, fiind legate de nivelul impozitului: Franta, Belgia si Italia au propus un nivel de impozitare de 10%, iar tari precum: Olanda si Luxemburg au contestat acest nivel, apreciat ca fiind unul extrem de ridicat. Mai tarziu, un proiect de directi al Comisiei Europene intocmit in februarie 1989 prevedea silirea unui nivel minim al impozitului la sursa de 15%. Reactiile statelor membre au fost, din nou, divergente: Danemarca si Olanda s-au manifestat in favoarea unui schimb de informatii, Marea Britanie si Luxemburgul au avut reactii vehemente, de neacceptare a unui nivel minim de impozitare. in mai 1998, Comisia Europeana intocmeste o noua propunere de directi, in care precizeaza un nivel de impozit la sursa de 20%. In anul 2000, Consiliul ECOFIN (iunie 2000) a respins aceste propuneri, optand pentru modelul schimbului de informatii. Un proiect revizuit a fost inaintat de Comisia Europeana in anul 2001: acesta statueaza obligativitatea furnizarii de informatii autoritatilor fiscale din tara de resedinta a deponentului, cu conditia aplicarii unui sistem de retinere la sursa. Acest proiect de directi a intrunit acordul politic in iunie 2003 si aceasta directi este in vigoare de la 1 iulie 2005. Principalele prevederi ale acestei directive sunt urmatoarele:
sistem obligatoriu de informare reciproca a autoritatilor fiscale din statele membre;
posibilitate de a deroga acest sistem pentru Austria, Belgia, Luxemburg pana in
anul 2015;
aplicare limitata doar la persoanele rezidente intr-unui din tarile Uniunii Europene;
nu sunt vizate dividendele si castigurile de capital din tranzactionarea actiunilor si
nici castigurile din plasamentele in fonduri mutuale;Incheiarea de aranjamente care sa protejeze competitivitatea pietelor financiare dinInteriorul spatiului comunitar. Concluzionez, apreciind ca in privinta armonizarii impozitelor asupra veniturilor persoanelor fizice din Comunitatea Europeana este necesara o accelerare a eforturilor de identificarea a unor masuri legislative care sa depaseasca faza actuala - de coordonare -astfel incat impozitul pe venitul personal sa nu determine ca deciziile de economisire si investire sa-si gaseasca localizarea in exteriorul blocului comunitar.
Asadar, ca raspuns la intrebarea Este posibil un sistem comun sau doar o coordonare?", raspunsul este unul extrem de simplu: pentru impozitul pe venitul personal, in prezent, vorbim doar de coordonare, poate in viitor, intr-o perioada mare de timp, statele membre sa se orienteze spre identificarea unui sistem de impozitare comun pentru veniturile personale din Uniunea Europeana.
Armonizarea cotelor de impunere asupra venitului corporatiilor
Deosebit de interesanta este situatia actuala a impozitarii corporatiilor. in anul 2004, pe fondul unor semnale puternice mediatice privind efectele delocalizarii, mai multe autoritati din Europa Occidentala s-au pronuntat pentru introducerea unei cote de impozitare armonizate la nivel european. Este proiectul extrem de curajos, in opinia autorului, al impozitului unic european", curajos, dar oare realizabil in conditiile existentei cunoscutei reguli a unanimitatii din Uniunea Europeana? Interesanta este evolutia discutiilor privind o cota armonizata de impozitare societara: preocuparile s-au schimbat puternic in ultimele trei decenii: in anul 1975, Comisia Europeana initia un proiect de directi care ar fi silit o cota minima de impozitare de 45%, in anul 1992 apare Raportul Comitetul Ruding care propunea o cota minima de 30% si o cota maxima de impozitare de 40% si iata ca anul 2004, ministrul olandez de finante Gerrit Zalm sugereaza un nivel minim de impozitare de 20%.
Pentru a ne ajuta in analiza noastra, am realizat o grupare a cotelor de impozitare a celor 27 tari membre si am calculat o medie EU27, o medie EU25 si o medie EU 15 pentru anul 2007 - toate aceste lori regasindu-se in cadrul elului nr. 32:
Pe baza datelor specifice anului 2007 pentru grupul EU27, se realizeaza o regrupare a celor 27 tari ordonate crescator dupa cota de impozitare a societatilor. Se obtine astfel:


Nr.crt Tara/Anul Cota de impozit pentru societati
1 Bulgaria 10%


2 Cipru 10%
3 Irlanda 12,5%


4 Letonia 14%
5 Lituania 14%


6 Polonia 14%
7 Romania 16%


8 Ungaria 16%
9 Slocia 19%


10 Estonia 22%
10 Cehia 24%


12 Austria 25%
13 Grecia 25%


14 Slovenia 25%
14 Olanda 25,5%

Nr.crt. Tara/Anul Cota de impozit pentru societati


16 Finlanda 26%
17 Portugalia 27,5%


18 Danemarca 28%
19 Suedia 28%


20 Luxemburg 29,6%
21 Marea Britanie 30%


22 Spania 32,5%
23 Franta 33,3%


24 Belgia 34%
25 Malta 35%


26 Italia 37,3%
27 Germania 38,6%


EU27 24,3%
EU25 25,2%


EU15 28,9%

Dintr-o prima privire se remarca ca doar 10 state ( mai ales tarile noi aderate la spatiul comunitar) au o cota de impozitare mai redusa de cat media EU27 de 24,3%. Evident tarile dezvoltate inregistreaza cotele de impozitare corporati cele mai crescute. Dintre acestea, exceptia grupului EU 15 o identific in cazul Irlandei.
Concret, se obser urmatoarea situatie a tarilor membre raportate la cota de impozitare suportate de societati comerciale, respectiv la medie EU27:
sub aceasta medie se plaseaza tari de data recenta in zona UE si este vorba de Bulgaria (10%), Cipru (10%), Letonia (14%), Lituania (14%), Polonia (14%), Romania (16%), Ungaria (16%), Slocia (19%), Estonia (22%) si Cehia (24%), plus exceptia mentionata anterior Irlanda (12,5%);
cote ridicate de impozitare corporati inregistreaza: Austria (25%), Grecia (25%),
Slovenia (25%), Olanda (25,5%), Finlanda (26%), Portugalia (27,5%), Danemarca
(28%), Suedia (28%), Luxemburg (29,6%), Marea Britanie (30%), Spania
(32,5%), Franta (33,3%), Belgia (34%), Malta (35%), Italia (37,3%) si Germania
(38,6%).
De remarcat este pozitia recenta a Germaniei, tara de top in ordonarea ratei deImpozitare, care este unul din principalii sustinatori ai poiectului comunitar de impozitare
comuna corporati. Germania este statul care a preluat la 1 ianuarie 2007 presedentia
Uniunii Europene si alaturi de Franta ( de asemenea un stat cu o rata destul de ridicata -
33,3%) este initiatoarea proiectului de coordonare fiscala aflat pe agenda de lucru a
Comisiei Europeana. in prezent, stim ca exista posibilitatea ca, din anul 2010, sa existe o
baza de impozitare unica in cazul companiilor cu activitati in mai multe tari comunitare.
Din surse media aflam ca in anul 2006, Comisarul European in Fiscalitate Laszlo Kocs,In cadrul unui interviu acordat ziarului Financial Times, afirma ca la inceputul anului 2008,
Comisia Europeana intentioneaza ca inainteze o propunere legislati pentru armonizarea
sistemelor fiscale corporative, iar reglementarile ar putea intra in vigoare din anul 2010, dar
acest lucru este posibil (aspect vital - in opinia autorului) doar cu acordul membrilor din
blocul comunitar. Acest proiect are drept scop reducerea complexitatii si a cosrur'or
aferente activitatilor societatilor multinationale care se confrunta cu sisteme de impozitare


diferite de la un stat la altul.
Opiniile tarilbr membre (exprimate in anul 2006) sunt desigur diferite, din cele 25 tari membre in acel moment, un numar de 18 tari si-au exprimat sustinerea pentru acest proiect. Tarile cu cote reduse, precum Estonia si Slocia si-au manifestat intentia de a ramane in exteriorul acestui proiect, iar Marea Britanie si Irlanda ar putea opta pentru mentinerea modelelor lor nationale de impozitare. in randul sustinatorilor acestui de armonizare fiscala se remarca si noile tari admise la blocul comunitar: Romania si Bulgaria. Se impune o precizare importanta: oficialul european precizeaza ca baza de impozitare comuna nu trebuie aplicata in cazul companiilor mici, care desfasoara activitati la nivel local si opteaza pentru sistemul national de impozitare.
Armonizarea bazelor de impunere asupra venitului corporatiilor
Comisia Europeana si-a exprimat in ultimii ani constant initiati in armonizarea bazelor de impozitare corporationala. Ea urmareste sa corecteze problemele care afecteaza activitatea companiilor din spatiul Uniunii Europene privind operatiunile transnationale, cum ar fi: costurile de conformare cu regulile fiscale nationale diferite, imposibilitatea compensarii transfrontiera a profiturilor si pierderilor din operatiunile desfasurate de un grup de firme la scara UE; situatii posibile de dubla impozitare; costuri fiscale ale operatiunilor de restructurare corporati (fuziuni si achizitii) intracomunitare; probleme generate de masurile de combatere a preturilor de transfer".
Raportul Comisiei Europene din octombrie 2001 exploreaza patru solutii posibile, respectiv:
1. Regula de impozitare din tara de resedinta: conform careia multinationalele din Comunitatea Europeana isi vor determina impozitele conform Codului fiscal al tarii din propria tara, astfel incat nu vorbim de o consolidare comunitara a bazei de impunere, ci doar de recunoasterea reciproca a dreptului tarii unde compania isi are sediul social. Apreciez ca aceasta rianta are antajul ca determina o simplificare a conformarii societatilor multinationale la legislatia fiscala, deoarece cunoasterea legislatiei nationale este mai accesibila, decat conformarea la mai multe norme fiscala din state diferite. Un alt antaj al acestei solutii rezida, in opinia autorului, din faptul ca sistemele fiscale nationale continua sa coexiste, ceea ce inseamna ca nu este nevoie de acceptarea celor 27 tari pentru un singur impozit european unic, dar nu vorbim deloc in acest caz de armonizare. Dezantajul imediat este insa ca si aceste reguli pot afecta deciziile de localizare a afacerilor, intrucat afacerile pot opta sa isi deschida noi societati in alte state cu o fiscalitate favorabila, decat sa-si dezvolte propria companie prin extindere transfrontiera. De aceea, acest sistem a fost recomandat ca fiind unul facultativ, Comisia Europeana lasand deschisa portita ca societatile multinationale sa poata opta pentru o impozitare sub sistemul actual de conilitate sau pot alege HST - Home State Taxation (fiscalitatea propriei tari). Desigur insa ca acest sistem raspunde nevoilor legiuitorilor nationali care pot astfel sa isi pastreze autonomia politicii fiscale, dar mentine si incurajeaza concurenta fiscala, prin oferirea posibilitatii de mentinere a discrepantelor intre cotele de impozitare.
Evident ca pastrand posibilitatea de a opta pentru societatile multinationale, acestea vor alege acel sistem de impozitare care le ajuta in scaderea poverii lor fiscale, ceea ce determina pierderi de venituri si incalcarea prevederilor privind neutralitatea importului de capital.
2. A doua solutie este cea mai interesanta (in opinia autorului), deoarece prezinta elemente noi de armonizare propriu-zisa, care marcheaza un progres in dezbaterea privind impozitarea societatilor multinationale din blocul comunitar: este vorba de o baza consolidata comuna de impozitare (CCBT). Acest sistem nou, distinct, de determinare a bazei de impunere aplicate companiilor se bazeaza pe principiul conform caruia volumul veniturilor impozabile s-ar determina in mod consolidat. Veniturile ar fi impozitate potrivit ratelor din fiecare jurisdictie fiscala, iar baza de impunere aferenta fiecarei jurisdictii fiscale s-ar sili potrivit unei reguli de distribuire a bazei consolidate. Antajul unui astfel de regim fiscal comunitar este ca elimina concurenta bazei de impozitare pentru plasarea sediului central al corporatiilor. CCBT genereaza de asemenea un grad mai inalt de neutralitate a importurilor de capital. Primul dezantaj este pierderea autonomiei fiscale nationale, dar si faptul ca acest sistem de impozitare se aplica doar societatilor multinationale si astfel determina distorsiuni intre firmele mari si mici dintre statele membre. Studiind dezantajele unei baze consolidate comune de impozitare, Mariana Anica Slavin aprecia ca: Coexistenta a doua regimuri de impozit diferite ar putea da nastere unor oportunitati de arbitraj fiscal si ar genera stimulenti aritificiali pentruInvestitiile straine..Evident un asemenea regulament ar implica in practica distorsiuni inInvestitii si pierderi in veniturile publice. in plus fata de aceste distorsiuni implicite ase sistemului CCBT un dezantaj clar ar fi faptul ca fiecare administratie fiscala nationala ar trebui sa gestioneze doua sisteme de impozitare diferite, si anume, noua Baza Impozitara Consolidata Comuna aplicabila multinationalelor si regulamentele de impozitare nationale existente aplicabile firmelor interne."44''.
3. A treia solutie alternati propusa de Comisia Europeana este si cea mai optimista: un impozit european asupra veniturilor corporatiilor (EUROC1T sau EUCT). Aceasta, in opinia autorului, este o propunere cu aderat revolutionara la nivelul blocului comunitar: un impozit administrat de o autoritate fiscala noua, pe baza acelorasi cote de impunere pe tot teritoriul comunitar aplicate asupra unei baze de impunere pan-europene potrivit unui singur set de reguli labil la scara intregii Uniuni Europene. Acest impozit nu este administrat de catre guvernele nationale, ci la nivelul UE, iar produsul acestui impozit ar urma sa fie rsat intreg sau partial la bugetul Comunitatii. impartasesc convingerea conform careia este vorba despre o ideea in ans fata de timpul sau" si ca nu pare a avea sanse de a fi acceptata"447. Dincolo de orice indoiala, putem spune ca la ora actuala, este greu de pus in practica o astfel de propunere - in conditiile mult subliniatei reguli a unanimitatii comunitare. Antajele sunt evidente pentru buna functionare a pietei unice, dar implica existenta unei Europe Federative - aspectul federal" al EUROCIT si extrem de controversat la nivelul statelor membre fiind insasi administarea impozitelor la nivel UE si aderarea venitului direct la bugetul comunitar. intrucat optez pentru o Federatie la nivelul Uniunii Europene apreciez aceasta ultima idee, aceasta insa nu inseamna ca in prezent ea este total irealizabila. Pentru obiectivitate prezentam si alte dezantaje ale acestui tip de impozitare, conform altor autori448: Deoarece principala responsabilitate pentru auditul grupurilor multinationale se prezuma a intra in sarcinile administratiei fiscale din statul de resedinta si sistemul CCTB ar avea aceiasi slabiciune ca si HST si anume ca indulgenta de impunerea impozitarii ar genera rersari negative asupra celorlalte state membre, EUCT ar elimina problema stimulentilor cauzata de faptul ca in sistemul HST si CCTB guvernele nationale ar primi doar o fractiune din venitul obtinut ca urmare a uneiImpuneri mai eficiente a regulamentelor fiscale..EUCT ar avea aceleasi caracteristici si in
consecinta aceleasi slabiciuni ca si CCTB."
4. Cea de-a patra rianta propusa de Comisia Europeana este cunoscuta sub denumirea de abordarea traditionala' care consta in armonizarea regulilor de impozitare prin silirea unui singur sistem de determinare a bazei de impozitare aplicabil in mod obligatoriu in toate jurisdictiile fiscale si inlocuind sistemele nationale - si aceasta ultima rianta fiind fara indoiala o idee in ans fata de timpul sau" si greu de acceptat de statele membre" (CHTB). Foarte important la aceasta a patra rianta este ca ea presupune o baza corporati unica atat pentru firmele interne si internationale din toate statele membre si prin urmare egalizeaza sansele firmelor interne fata de multinationale si elimina necesitatea ca administratiile fiscale sa gestioneze doua sisteme de impozitare diferite. in plus, CCTB elimina concurenta bazei de impozitare, deoarece firmele nu vor mai putea sasi optimizeze platile lor, acest sistem fiind obligatoriu. in contextul discutiilor permanente din Comunitatea Europeana privind pastrarea autonomiei fiscale, apreciez ca statele membre ar suferi o mare pierdere.
Abordarea unei baze fiscale consolidate comune pentru Uniunea Europeana - reactii pro si contra
Eforturile Comisiei Europene privind initiati de a realiza o baza fiscala comuna pentru impozitarea societatilor multinationale incep sa se concretizeze prin progrese altadata de neinchipuit. And ca scop crearea unei piete interne fara obstacole fiscale in Uniunea Europeana, strategia fiscala a Comisiei Europene a inregistrat urmatoarele etape vitale (de la declansarea ei si pana in prezent):
- anul 2001 marcheza declansarea initiativei comunitare privind impozitarea companiilor cu activitati localizate in spatiul unic european;
- in anul 2002 si 2003, Comisia Europeana a organizat conferinte la nivel inalt la Bruxelles;



- in anul 2004 creaza Grupul de Lucru pentru Baza Fiscala Coprorationala Comuna;
- in septembrie 2004, Comisia Europeana obtine aprobarea proiectului de la 20 de economisti si ministrii de finante;
- in anul 2005, Comisia Europeana invita Grupul de afaceri sa participe la activitatile Grupului de lucru;
- in primara anului 2006, la o masa rotunda neprotocolara", in timpul intalnirii ECOFIN, 10 (zece) ministrii de finante si-au confirmat in mod explicit suportul pentru proiectul Comisiei Europene, 8 (opt) s-au declarat deschisi si si-au exprimat disponibilitate de a examina o astfel de propunere legislati, iar doar 7 (sapte) ministrii si-au exprimat indoiala sau s-au opus ideii unei baze fiscale corporationale consolidate comune;
- la intalnirea de la Berlin din 14 si 16 mai 2007, Comisia Europeana aflata in tandem cu presedentia germana au purtat discutii cu investitorii proiectului detaliile introducerii unei baze fiscale corporationale consolidate comune pentru Uniunea Europeana.
Prin aceste evenimente s-a urmarit acelasi scop comun unic: sa sileasca un cadru de lucru pentru a propune Uniunii Europene in anul 2008 o baza fiscala corporationala consolidata comuna cu o eventuala implementare pana in 2010.
Dincolo de aceste rezultate favorabile obtinute de Comisia Europeana, exista la nivelul Comunitatii Europene puternice reactii pro si contra implementarii acestui proiect fiscal.Incepem prin a sublinia pozitiile contrare proiectului unei baze fiscale consolidate comune:
1. Pe primul loc cu o pozitie vehementa se situeaza Irlanda. Motivul este evident - dupa cum s-a aratat in submodulul anterior - aceasta tara inregistreaza o cota de impozitare extrem de redusa de doar 12,5% in anul 2007. in acest sens, Departamentul de finante irlandez a transmis o declaratie in care isi exprima opozitia impotri eforturilor Comisiei Europene. in februarie 2007, comisarul irlandez pentru piata interna Charlie McCreevy reafirma aceeasi opozitie.
2. Marea Britanie s-a remarcat de asemenea prin exprimarea optiunii de a-si mentine impozitarea corporati conform legislatiei nationale;
3. Alte tari cu cote reduse de impozitare a companiilor si-au manifestat pe rand intentia de a nu sustine urile Comisiei. Este vorba de Cipru (10%), Estonia (22%), Lituania (14%), Letonia (14%) si Slocia (19%).
4. Malta este un alt stat membru care nu doreste sa sustina acest proiect fiscal comunitar. Interesant aici este ca Malta se claseaza in randul tarilor UE cu o rata ridicata de impozitare a societatilor (35%).
5. Mai trebuie aratat ca desi marea majoritate a oamenilor de afaceri sustin strategia fiscala a Comisiei Europene, si in cazul comunitatii afacerilor parerea nu este unanima. Amintim dintre opozanti: Confederatia Irlandeza pentru Afaceri si Ocuparea Fortei de Munca, Federatia Bancherilor Irlandezi si Confederatia Afacerilor Industriale. De remarcat si pozitia ezitanta a Comunitatii Europene de Afaceri care nu si-a declarat ferm si public sustinerea proiectului Comisiei Europene.
Consider deosebit de important pentru dezbaterea noastra sa intelegem motivul opozantilor si ratiunea deciziilor invocate de acestia. Din cercetarea intreprinsa449 aflam ca exista trei motive importante ale votului de veto exprimat de opozantii strategiei unei baze fiscale consolidate comune la nivelul blocului comunitar:
1. ingrijorarea ca adoptarea unei baze fiscale comune in Uniunea Europeana reprezinta primul pas catre o cota comunitara minima comuna de impunere pentru impozitarea venitului corporational;
2. Aversiunea fata de efectuarea primului pas care ar putea conduce la inlocuirea sistemelor fiscale corporationale individuale ale statelor membre cu un impozit corporational la nivel UE;
3. Ideea ca Comisia Europeana nu ar trebui sa sileasca politici fiscale corporationale pentru statele membre.
Se subliniaza din nou cazul Irlandei, tara care si-a exprimat in mod vehement opozitia fata de proiectul fiscal al Comisiei Europene: atat prin oficialii sai, cat si prin reprezentati ai mediului de afaceri. Raspunsul la intrebarea Este sau nu indreptatita ingrijorarea Irlandei in privinta urilor Comisiei Europene?" o gasim in lucrarea lui Joann M. Weirmer unde este dezbatut pe larg acest subiect450: de aici aflam ca inca din anul 2002, Honohah si Wash au demonstrat ca anumite companii irlandeze care ocupa o mica fractie din forta de munca reprezinta un procentaj mare disproportionat din productie si profituri. Autorii incearca sa explice acest nivel extraordinar de productivitate afirmand ca acest sector se caracterizeaza prin produse cu un patent ridicat din punct de vedere loric, lucrarile de cercetare si dezvoltare a produselor fiind efectuate in alte tari, in specia! in Statele Unite ale Americii. Totusi, autorii speculeaza, afirmand ca o mare parte a profiturilor sunt localizate in Irlanda, ca o consecinta naturala a impozitului scazut aplicat profiturilor corporationale" in Irlanda. Firmele din acest sector sunt bine plasate pentru a profita de un management fiscal justificat in cadrul regulilor standard de determinare a preturilor in cazul transferurilor". Conform explicatiilor autorilor, din moment ce Irlanda detine una dintre cele mai scazute cote de impozitare a venitului corporational din economiile industrializate, tranzactiile acestui sector sunt adeseori inregistrate cu preturile de transfer care au drept efect localizarea unui procentaj extrem de ridicat din profitul global al companiei in Irlanda si ca in cele mai multe cazuri, profiturile uriase inregistrate de asociatiile irlandeze au foarte putine in comun cu activitatile de manufacturare desfasurate in Irlanda. Procentajul scazut al muncii in loarea adaugata nu ar trebui interpretate ca implicand o productivitate economica ridicata a muncii si a capitalului fizic utilizat de intreprinderile din Irlanda".In incheierea dezbaterii privind Irlanda si justificarea atitudinii specialistilor irlandezi, autorul Joann M. Weinner afirma ca poate ca Irlanda nu ar trebui sa-si faca griji", deoarece in ciuda temerilor generate de armonizarea fiscala ascendenta, statele membre isi micsoreaza ratele fiscale corporationale. Rata medie in primele 15 state membre este acum cu mai mult de 10 procente mai scazuta decat era acum 10 ani, aceasta presiune de descrestere a ratelor fiscale accentuandu-se o data cu largirea din 2004 si 2007. Este putin probabil ca primele 15 state membre sa nu sileasca noi diminuari ale ratelor fiscale in fata competitiei noilor 12 state membre ale caror rate fiscale statutare au fost in ultima decada in medie cu 8-l0 procente mai mici decat in primele 15 state membre" 4Sl.
Dincolo de acesti opozanti exista numeroase voci care sustin initiati Comisiei Europene pentru crearea unei baze fiscale corporationale consolidate comune. Sustinatori importanti ai proiectului fiscal remarcam in mediul de afaceri: mai multe grupuri multinationale UE sustin eforturile Comisiei pentru a crea o baza fiscala corporationala consolidata UE optionala. UNICE Vocea Afacerilor in Europa" cu cati ani in urma, 1-a informat pe comisarul Uniunii Europene pentru impozitare, ca introducerea unei baze fiscale corporationale consolidate comuna este singura modalitate pe termen lung de a elimina obstacolele fiscale aparute la integrarea afacerilor peste granita efectuate in interiorul Comunitatii Europene. Dupa cum s-a aratat anterior, Comisia Europeana a implicat in proiect inca de la inceput grupuri de afaceri din spatiul unic european si le-a invitat sa participe la sesiunile Grupului de lucru, asigurandu-se astfel ca lumea afacerilor isi poate face auzite parerile in cadrul procesului de conturare a oricarui viitor sistem fiscal corporational comunitar.
Factori specifici452 pe care Comunitatea Afacerilor din Uniunea Europeana ii citeaza pentru sustinerea reformei fiscale corporationale a blocului comunitar includ:
1. Cresterea comertului si a investitiilor peste granita ceea ce ar conduce la exacerbarea dificultatilor determinate de aplicarea regulilor de determinare a preturilor transferurilor pentru tranzactiile peste granita in cadrul Uniunii Europene.
2. Esecul unei fiscalitati separate cu un sistem corect de determinare a preturilor in care nu exista conflicte de interese in reflectarea structurilor de afaceri comunitare; si
3. Dorinta de a evita marile cheltuieli rezultate in urma aplicarii a pana la 27 de moduri diferite de calculare a profiturilor in Uniunea Europeana.
Ca si opozitia fata de reforma fiscala corporationala UE, si suportul pentru reforma are multe surse. Un sprijin important si demn de subliniat este cel al Curtii Europene de Justitie care sustine puternic cauza Comisiei Europene.
Doresc sa subliniez un aspect deosebit de important, preluat din autorul Joann M. Weinner - unde nu se mai vorbeste de unanimitatea comunitara, ci, de data aceasta de cooperare extinsa, idee e care o impartasesc intru totul: in plus, in timp ce opozitia unor state membre ar putea stanjeni unele miscari in directia reformei fiscale coporationale din Uniunea Europeana, unanimitatea nu mai este necesara pentru ca un grup de stat membre pentru adoptarea unei politici. Conform prevederilor referitoare la cooperarea extinsa (articolele 43-45 din Titlul VII al Tratatului Uniunii Europene), circa 8 (opt) state membre pot lucra impreuna in vederea adoptarii unei politici comune, atata timp cat aceste eforturi, intre altele, nu sunt discriminatorii fata de statele membre neparticipante, iar politica elaborata fi folosita in ultima instanta" 453. Aceasta posibilitate a unei cooperari extinse (intarite) este deosebit de importanta pentru sublinierea sanselor de armonizare fiscala stipulate de Comisia Europeana.Vorbind de imposibilitatea obtinerii unanimitatii pentru acest proiect fiscal, comisarul fiscal al Uniunii Europene, Laszlo Kocs, a declarat recent ca Comisia Europeana ar putea fi pregatita sa continue lucrarile intr-o colaborare mai extinsa (intarita). Tratatul Comunitatii Europene solicita ca Comisia Europeana sa propuna o legislatie adresata nituror statelor membre, dar daca Consiliul Europei considera ca nu intruni unanimitatea pentru propunerea sa, ar putea cere Comisiei Europene sa analizeze o propunere pentru o cooperare extinsa.
Formule comune de repartizare a bazei fiscale corporativeInaintea implementarii bazei fiscale comune in Uniunea Europeana, totusi autoritatile fiscale trebuie sa faca un al doilea pas. Comisia Europeana trebuie sa propuna o metoda de distribuire a bazei fiscale UE catre statele membre pentru impozitarea cu cote locale. Neexistand un mecanism de impartire, nu fi posibil ca ratele fiscale sa difere de la un stat membru la altul. Astfel, dupa pregatirea a doua documente fiscale despre cum sa fie impartita baza fiscala, Comisia Europeana a deschis in final, in luna decembrie 2006, dezbaterile despre metodele de divizare a bazei fiscale.
Grupul de lucru analizeaza trei metode de divizare a bazei fiscale in statele membre454:
1. Alocare bazata pe riabilele macroeconomice,


2. Alocare bazata pe loarea adaugata, si
3. Alocare bazata pe formule traditionale de divizare.
Metoda macroeconomica ar distribui baza fiscala UE tinand cont de riabilele nationale, cum ar fi produsul intern brut. Aceasta metoda ar separa responsabilitatea fiscala a companiei specifice prin acest lucru, baza fiscala devenind mult mai vulnerabila la transferarea profitului. Cu toate acestea, datoriile fiscale ale companiei intr-o anumita tara nu sunt influentate de loarea realizata in acea tara.
Metoda bazata pe loarea adaugata ar reprezenta un concept familiar pentru companii si ar atribui mai multe profituri in locatiile unde companiile au obtinut profituri. Totusi, ar necesita ca aceste companii sa-si monitorizeze tranzactiile interne, prin aceasta fiind necesara continuarea aplicarii actualelor reguli de determinare a preturilor fara a genera conflicte de interese.
Metoda alocarii pe baza formulelor traditionale ar distribui profiturile grupului tinand cont de locatia activitatii de afaceri a grupului, masurata dupa factori, cum ar fi proprietate, salarizare si nzari. Responsabilitatea fiscala a companiei s-ar reporta in locul in care aceasta isi obtine profiturile.
Metoda traditionala ar fi in mare foarte asemanatoare cu metoda folosita in Statele Unite ale Americii si provinciile canadiene. Totusi, numeroase si importante diferente exista intre Uniunea Europeana si SUA si Canada, care limiteaza aplicarea directa a experientei acestora in cazul statelor membre ale Comunitatii Europene. in particular, cotele de impozitare statale si cele din provincii pentru venitul corporational din SUA si Canada se apropie in general de 10 procente, spre deosebire de cele de 20 pana la 30 procente din spatiul unic european. De asemenea, statele si provinciile americane utilizeaza un sistem fiscal federal si se pot sprijini pe guvernarile federale in ceea ce priveste importante aspecte administrative ale aplicarii bazei fiscale unice la nivel de tara.
Posibilitati viitoare de realizare a obiectivelor Comisiei Europene in proiectul unei baze fiscale consolidate comune
Asa cum s-a aratat, obiectivul Comisiei Europene este de a crea o baza fiscala consolidata comuna care sa fie uniforma, simpla si completa. Regulile de calcul ale bazei fiscale ar trebui sa fie de sine-statatoare si sa nu fie legate in mod formal de standardele financiare internationale de raportare. Pentru a pastra suportul venit din partea Comunitatilor de Afacerilor, Comisia Europeana trebuie sa decida daca baza fiscala este optionala pentru companii. Comisia doreste sa sublinieze ca nu vor fi armonizate ratele fiscale si nici nu se vor face propuneri pentru o rata fiscala corporationala minima.
Evident eforturile numeroase depuse de Comisia Europeana nu au ramas fara rezultate. De aceea in faza ansata in care se afla Comisia Europeana, consider ca sansele ca aceste proiecte sa devina realitate sunt, in opinia autorului, foarte posibile. Trebuie sa mentionez ca suntem in categoria celor care sustin acest proiect de o importanta majora pentru intregul spatiu comunitar. in conditiile unei colaborari extinse, apreciez ca este extrem de probabil ca in urmatoarea perioada Comisia Europeana sa obtina o crestere a sustinatorilor proiectului sau si deci sa obtina o cooperare insemnata. Totusi este vital de pastrat o atitudine sceptiai ca se poate vorbi in urmatorii ani de o convergenta absoluta, respectiv de un impozit unic corporativ european, asadar prin armonizare in cazul impozitarii directe - in general - si a impozitarii corporative - in particular -apreciez ca notiunea importanta este armonizarea fiscala obtinuta prin cooperare.
Sa presupunem insa, doar ca medel teoretic, ca la nivelul anului 2007, toate cele 27 tari membre au acceptat o cota unica de impozitare comuna aplicata societatilor multinationale de 20% (cota propusa de ministrul, olandez de finante Gerrit Zalm in anul 2004) si incepand cu anul 2008 isi vor alinia ratele fiscale corporationale la cota unica comunitara. Ce ar insemna acest lucru conform elului deja prezentat:
noua tari s-ar afla in ipostaza majorarii cotelor de impozitare: Bulgaria si Cipru vor trebui sa-si dubleze aceste rate fiscale, Irlanda ar inregistra o majorare a cotei de impozitare de 7,5%, Letonia, Lituania si Polonia vor opera reforme fiscale in vederea cresterii cotei de impozitare societare cu 5(cinci) procente, tara noastra alaturi de Ungaria vor creste cota de impozitare cu doar 4(patru) procente, iar Slocia doar cu un procent;
toate celelate tari vor opera insa reduceri a poveri fiscale corporationale, din care
unele majore: Germania si Italia aproape isi vor injumatati ratele fiscale, Malta
trebuie sa taie 14% din cota nationala de impozitare, de asemenea peste zece
procente reduc si Spania, Franta si Begia. Reduceri mai reduse (sub cinci
procente) obserm la Estonia (doar 2%), cehia (4%), Austria, Grecia, Slovenia
(5%), iar Olanda, Finlanda, Portugalia, Danemarca, Suedia si Luxemburg sunt
constranse de aceasta masura fiscala sa itereze o cota de impunere asupra


companiilor mai mica cu peste 5(cinci) procente.
Pentru a continua analiza propusa, se prelucreaza si alte date deja obtinute din
modulele precedente, respectiv cat de importanta este pora fiscala suportata de companiiIn aceste state? Tarile cu o presiune fiscala scazuta corporati (conform elului nr. 9 din
anexe) - situate sub media comunitara -sunt: Slovenia, Lituania, Germania, Estonia,
Letonia, Ungaria, Austria, Polonia, Franta, Danemarca, Spania si Suedia, la care se adaugaIn mod evident ultimele tari aderate: Romania si Bulgaria. Dintre acestea Bulgaria, Letonia,
Polonia, Romania si Ungaria se afla in postura majorarii cotei de impozitare corporative. Ce
efecte posibile ar putea genera o crestere a fiscalitatii suportate de societatile din aceste tari? Sa presupunem ca acestea accepta noua cota de impozitare majorata - cazul ideal pentru admmistratiUe fiscale in care ar incasa venituri considerabil mai mari. Dar daca acest lucru nu se intampla, societatile incepand sa opereze mai mult in zona subterana a economiei? Administratiile fiscale nationale vor inregistra posibile reduceri de incasari fiscale concomitent cu o crestere a costurilor proprii necesare pentru stoparea sau mentinerea sub control a nivelului eziunii fiscale nationale. Toate celelate tari enumerate anterior marcheaza o situatie opusa: ele obtin presiuni fiscale scazute in conditiile unei cote de impozitare superioare mediei EU27, respectiv: Estonia, Austria, Slovenia si Germania. La ce ne-am putea astepta in aceste tari: la o crestere a incasarilor din impozitarea corporati ca urmare a acestui nou regim fiscal mai putin imporator (rianta favorabila) sau dimpotri la o scadere considerabila a veniturilor colectate de administratiile fiscale a acestor tari ca urmare a reducerii cotelor de impozitare aplicate aproximativ la aceeasi baza de impunere.
Italia, Belgia, Malta, Marea Britanie si Grecia sunt tari comunitare cu o presiunea fiscala medie apropiata de mediana blocului UE, iar in elul loric privind cotele de impozitare suportate de companii sunt toate mai mari de 20%. Cum putem interpreta aceste lori? Aceste tari cu o presiune fiscala medie corporati inregistreaza cote ridicate de impozitare. De aceea reducere acestor cote poate determina o scadere a incasarilor fiscale din tarile respective, dar poate avea si un efect invers: cresterea bazei impozabile prin faptul ca aceste tari devin atractive fiscal prin reducerea ratei fiscale suportate de mediul de afaceri.
Presiuni fiscale corporationale ridicate marcheaza tari precum: Luxemburg, Cipru, Olanda, Cehia, Finlanda, Slocia, Portugalia si Irlanda. Subliniez ca in aceasta grupare de tari se incadreaza principalele opozante a ideii de armonizare fiscala la nivelul spatiului Uniunii Europene. Irlanda colecteaza in prezent venituri substantiale pe seama unei cote reduse de impozitare corporati. De aceea o majorare a ratei fiscale aplicate companiilor ar determina poate un efect nedorit: cresterea eziunii fiscale si efectele sale antrenante. Varianta optimista poate insemna ca intr-o Europa a unei cote unice societatile irlandeze vor achita un impozit mai mare, ceea ce determina majorarea veniturilor penali autoritatile fiscale nationale. Luxemburgul inregistreaza o cota de impozitare mare si inregistreaza o presiune fiscala corporati mare. De aceea reducerea cotei de impunere ar putea genera o scadere considerabila a incasarilor fiscale sau dimpotri fiind o tara atracti pentru mediul de afaceri, o reducere a fiscalitatii companiilor ar atrage investitorii in aceasta tara ceea ce ar echilibra in timp echilibrul bugetar din aceasta tara. Olanda, Cehia, Finlanda, Slovenia si Portugalia nu inregistreaza diferente majore pentru schimarile estimate ceea ce inseamna ca nu sunt puternic afectate de o astfel de strategie fiscala.
Subliniez din nou ca aceste posibile riante sunt pur teoretice. in realitate, blocul comunitar nu se poate gandi in prezent la un impozit corporativ unic. insa se paote anticipa ca in pozitia actuala extrem de ansata in care se afla Comisia Europeana, pare foarte posibila obtinerea suportului pentru pregatirea unei masuri legislative care sa introduca Baza Consolidata Comuna de Impozitare in Uniunea Europeana. Dupa rezolrea unor probleme de ordin tehnic care vizeaza definirea exacta a acestei baze fiscale consolidate comune, daca, Comisia Europeana fi capabila sa mentina suportul a mai mult de 8(opt) state membre, s-ar putea lua decizia sa se efectueze reforma fiscala corporationala printr-o metoda mai accesibila: prin cooperare extinsa. in acel punct, daca beneficiile economice pe care Comisia Europeana sustine ca o baza fiscala corporationala consolidata comuna s-ar materializa in realitate, atunci poate si celelalte state membre, ar descoperi ca si ele ar putea beneficia de o cooperare mai mare.

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare