StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Teorii si modele de armonizare fiscala



Armonizarea fiscala implica respectarea si asigurarea indeplinirii a trei criterii443: echitatea interjurisdictionala, neutralitatea jurisdictiei si echitatea fata de contribuabil.In anul 1989, cercetatorii amerciani Dereux M. si Pearson M. apreciau ca exista trei moti principale care justifica nevoia de coordonare a sistemelor fiscale a statelor membre:
- situatia actuala a sistemelor fiscale nationale favorizeaza o distributie inechiila intre statele membre a niturilor rezultate din colectarea impozitelor si taxelor corporati;
- dificultatile administrati pe care le cauzeaza atat gurnele cat si companiile, care determina in anumite cazuri inhibarea activitatii comerciale in cadrul Uniunii Europene;
- tiparele diferite de impozitare a companiilor existente distorsioneaza concurenta si prin urmare re



duc nilul de activitate economica din Europa.
Se redau pe scurt, modelele reprezentati din literatura de specilitate privind armonizarea fiscala:
- Modelul Keen: in anul 1987, Keen sustinea ca este nevoie de o armonizare la nilul impozitarii indirecte prin utilizarea modelului standard al comertului international. Explicatia acestei necesitati vine, spune Keen, din faptul ca eliminarea tuturor barierelor de tarif, a controalelor fizice de la frontiera si a dispozitilor protectioniste dintre doua state determina reducerea distorsiunilor sistemului fiscal, dar nu sunt de ajuns pentru a realiza un comert echiil. in anul 1989, Keen reia aceasi discutie a armonizarii impozitelor indirecte vorbind de revarsarea pretului producatorului", pe baza unui model general cu N bunuri, doua tari care nu sunt simetrice si tinand cont de tehnologia de productie diferita pentru fiecare tara. Principalele descoperiri ale acestui model constau in faptul ca se demonstreaza necesitatea unei coordonari interstatale pe baza unei reforme fiscale Pareto optimizata. Totusi atat in anul 1987, cat si in anul 1989, nu se iau in consideratie implicatiile bugetare ale unei astfel de reforme, ci se face doar o propunere prin care se sugereaza restituirea impozitului catre consumator pe baza unui transfer de sume globale.
-Modelul Delipalla: in anul 1997, Delipalla reia si extinde modelul lui Keen, considerand posibilitatea impozitului pe nit a statelor pentru a finanta aproviziona un bun public local. Pe baza structurii lui Keen, din anii 1987 si 1989, se iau in calcul doua state cu bunuri N+l, bunuri private N si un singur bun public local produs in mod privat. Un singur utilizator este reprezentat printr-o functie de consum. Se utilizeaza functii pentru nilele de aprovizionare a bunului public a statelor de orgine si a statului strain. Sectorul de productie se presupune in modelul Delipalla a fi perfect competitiv. Perceperea impozitului pe bunuri efectuata de gurn si impozitele pe nit aduc transferul de sume globale pentru a finanta aprovizionarea bunului public. Luand in considerare posibilitatea de a restitui impozitul, transferurile dintre gurne si dintre consumatori, presupunand ca nici un efect de nit, separarea dintre bunul privat si bunul public si a preturilor constante mondiale, o armonizare fiscala a bunurilor este imbunatatita potential Pareto. Primul transfer garanteaza castigul dintre ineficienta consumului redus care merge catre ambele state si al doilea transfer intre gurne asigura ca impozitul pe nit sa fie constant in ambele state. O armonizare fiscala imbunatatita actual Pareto are loc daca nitul creste in statul individului cu valoarea marginala cea mai mare a bunului public si transferul dintre consumatori asigura castigurile indivizilor din ambele state. Daca are loc doar un singur transfer gurnamental, in timp ce se pastreaza constanta utilitatea statului strain, se obtine o crestere a bunastarii statului de origine (imbunatatire potentiala Pareto) printr-o crestere a nitului (primit de la gurnul strain) in statul de origine.
- Modelul Lockwood: Un alt model de armonizare fiscala bazat pe coordonare fiscala intre state este modelul Lockwood. in cadrul acestui model s-a incercat identificarea conditiilor in care armonizarea reformelor fiscale sunt potential sau efectiv Pareto optimizate. Este studiata armonizarea fiscala in cazul tarii de destinatie, cu scopul obtinerii conditiilor necesare pentru armonizarea fiscala Pareto optimizata. Se apreciaza totusi ca in cazul tarii de origine, datorita specilizarii integrale de productie, fiecare tara alege doar o cota de impozit si astfel impozitele sunt similare si prin urmare total armonizate. Aceasta este in fapt una de limitele modelului. Conform modelului Lockwwod, realizat in anul 1997, se poate obtine o reforma fiscala armonizata plecand de la orice impozite arbitrare. Teorema Iul Lokwood este urmatoarea: Sa presupunem ca munca este imobila sau ca exista o concurenta imperfecta si ca impozitele initiale sunt impozite de echilibru Nash bazate pe destinatie si ca cele doua bunuri sunt inlocuitori. Daca bunul importat in fiecare tara este impozitat mai mult decat bunul exportat, atunci fiecare reforma pentru armonizarea impozitelor va fi Pareto optimizanta. Daca bunul importat in fiecare tara este mai putin decat bunul exportat, atunci nici o reforma pentru armonizarea impozitelor nu va fi Pareto optimizanta (de fapt o astfel de reforma va face mai mult rau ambelor tari)."
- Modelul Lahiri si Raimondos: in anul 1998, literatura de specilitate se imbogateste cu modelul lui Lahiri si Raimondos care iau in considerare raspunsurile cererii modificarii fiscale, dar in schimb acestia utilizeaza impozite neuniforme. In ace



st model sunt folosite bunuri comerciale private si un singur bun public produs in fiecare din cele doua state cu utilizarea factorilor de productie care sunt preesupusi a fi imobili international si furnizati in mod fix. Preferinta consumatorilor este reprezentata in acest model identic ca in modelul anterior, iar sectorul privat genereaza un nit creionat pe baza unei functii de nit restrictionat, dat find preturile producatorului si nilul aprovizionarii bunurilor publice. Autorii acestui model considera ca intr-o reforma de armonizare fiscala, estimarea trebuie sa fie aleasa cu grija pentru a obtine reforma imbunatatita Pareto. Pe baza unei medii matriceale de estimare, sunt identificate raspunsurile solicitarii modificarii fiscale, dar si masura suprafurnizarii bunurilor publice si ne prezinta ca aceasta regula de armonizare a bunului este imbunatatita Pareto. Astfel spus, daca bunul public este furnizat de ambele state, regula de armonizare fiscala a bunului este imbunatatita actual Pareto. Importanta modelului Lahiri si Raimondos este ca se ajunge la un potential de reforma de armonizare fiscala si la o imbunatatire actuala Pareto prin considerare a mai multor tipuri de estimari pentru a obtine o regula de armonizare fiscala.
- Modelul Lopez-Garcia: in anul 1996, Lopez-Garcia propune o reforma fiscala cu impozite pe marfuri bazat pe principiul de origine, adica impozitul perceput de sectorul public si in acest caz exista posibilitatea exportului de impozit", care se afla in opozitie cu acordurile internationale ale OCDE-ului si ale OMC-ului. Mai mult se arata ca in absenta oricarui control de frontiera, principiul de destintie tinde catre principiul de origine. Lopez-Garcia ia in considerare structura modelului elaborat de Keen in anii 1987 si 1989 si demonstreza ca in ciuda faptului ca se utilizeaza principiul de origine se obtine o imbunatatire Pareto, adica luand in considerare nilul de utilitate a statului strain, politica conduce catre o crestere a bunastrarii din statul de origine atunci cand este insotita de un transfer international corespunzator. Analizand acum daca aceasta reforma poate fi realizata fara o compensatie internationala, aceasta mai arata ca daca pornind de la echilibrul lui Nash se realizeaza imbunatatirea actuala Pareto, nevoile de furnizate au aceeasi sensibilitate in ambele state in relatie cu pretul.
-Modelul Lucas: in anul 2001, urmarind modelul Lahiri si Raimondos, precum si modelul Lopez-Garcia, Lucas realizeaza un model cu posibilitatea aprovizionarii bunului public pentru doua state, unde fiecare stat are un consumator reprezentativ, bunuri private comercializabile, un bun public necomercializabil si factori de productie imobili din punct de dere international si furnizati exogen. in acest model se presupune absenta costurilor de transport astfel ca singurele distorsiuni in comert sa fie datorate perceperii de impozite de consum la principiul de origine. Totusi pretul consumatorului este acelasi in ambele state. Consumatorul efectiv in fiecare stat este reprezentat de functii de consum. Se analizeaza posibilitatea unei imbunatatiri actuale Pareto facand abstractie de transferurile intergurnamentale si luand in considerare o reforma fiscala de forma transferurilor intergurnamentale. Modelul demonstreaza ca este vorba de o noua regula de armonizare imbunatatita potentiala Pareto cu urmatoarea intuitie: Daca statul strain are un nil initial de distrosiune in jurul caruia am un impozit mai mare decat in statul de origine, o armonizare fiscala bazata pe origine solicita rata sa initiala de impozitare a tuturor bunurilor pentru a fi mai mica decat cea din statul de origine, pentru a produce o imbunatatire potentiala Pareto. Astfel, daca statul de origine are un nil initial mai mare de distorsiune, rata initiala de impozitare a tuturor bunurilor trebuie sa fie mai mica decat aceea a statului strain pentru a produce o imbunatatire potentiala Pareto.
Studiul acestor teorii si modele de armonizare fiscala intareste convingerea autorului ca nu se poate realiza un model fiscal armonizat optim, adica un sistem fiscal comun ideal pentru toate statele membre. Aceasta concluzie se regaseste si la alti autori: in octombrie 2006, Ana Agundez-Garzia444 sublinia ca nu exista un mecanism perfect" de impozitare, deoarece nici un sistem fiscal nu poate atinge integral toate obiectile de echitate, eficienta si neutralitate, si de aceea este important de clarificat care sunt prioritatile statele membre dorite intr-un sistem fiscal comun: care sunt esentiale si care pot fi sacrificate.

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare