 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
|
|
Sistemul de ipoteze al unei piete financiare eficiente |
|
| Cea mai seducatoare lege economica, legea cererii si ofertei, gaseste, pe piata financiara, cele mai bune conditii de actiune, in ceea ce priveste determinarea pretului de echilibru al pietei. Chiar daca este locul ideal pentru echilibrarea echiila a sanselor operatorilor, trebuie sa asociem pietei financiare un anumit numar de ipoteze simplificatoare si, deci, restrictive3: - operatorii, pe piata financiara, au un comportament rational si ei cauta (anticipand) sa maximizeze functia de utilitate a averii lor totale; - exista o atomicitate a plasamentelor financiare, care face titlurile usor negociabile si asigura lichiditatea pietei; - pietele sunt contingente, ceea ce permite o repartitie optimala a resurselor in economie, o foarte buna diversificare a riscurilor si, deci, o foarte buna performanta a sistemului economic; - piata financiara prezinta o eficienta informationala, operationala si organizatorica intemeiata pe concurenta agentilor economici si pe arbitrajul castigurilor posibile; - cursurile bursiere ale titlurilor urmaresc o traiectorie aleatoare, in functie de care riatiile succesive de curs sunt independente unele fata de altele si ele prezinta aceeasi distributie de probabilitate; - investitorii realizeaza anticipari omogene ale preturilor (simetrie de informatie), ceea ce determina o dispersie (imprastiere) a riatiilor de curs dupa legea normala; - se poate da cu imprumut si se poate lua cu imprumut, la rata dobanzii fara risc, (Rf) orice suma de bani; - operatiile pe piata nu sunt afectate de nici o taxa de impozitare si/sau costuri de tranzactie. Toate aceste ipoteze putin realiste dar necesare, pentru modelarea sistemului financiar, dau pietei perfecte un caracter referential, asa cum, in fizica, este dat conceptelor de "vid perfect" sau de "frig absolut". In raport cu aceste ipoteze, ramane de precizat care este corespondenta dintre piata perfecta si realitatea financiara4. Aceasta corespondenta determina diferitele forme de eficienta ale pietei financiare, respectiv operationala, organizatorica si informationala. Pornind de la aceste ipoteze de baza, metodologia financiara a elaborat un ansamblu coerent de modele de eluare, dezvoltate pe baza proceselor de arbitraj, ce se pot intalni pe piata financiara Fiecare investitor urmari criteriul de maximizare a VAN. Atata timp cat exista diferenta intre pretul platit pentru cumpararea unui titlu si loarea actuala a veniturilor viitoare degajate de proiectul de investitii (reprezentat de titlul respectiv), exista un arbitraj al acestei diferente. Pe o piata libera, procesele de arbitraj vor egaliza ratele de renilitate marginale ale noilor investitii la nivelul ratei dobanzii de piata. Date fiind cele doua dimensiuni ale lorii, timpul si riscul, pretul unui titlu adauga, la loarea sa timp (rata dobanzii de piata), prima de risc aferenta titlului respectiv. Dupa ultimele dezvoltari ale teoriei financiare, pretul unui titlu integreaza si influenta costurilor de agent (de mandat) si de asimetrie de informatie. Pietele financiare au ele capacitatea de a elua corect titlurile pe care le tran-zactioneaza? Operatorii pe piata au ei un comportament pe de-a-ntregul rational si omogen pentru a anticipa preturile la nivelul lorii intrinseci a titlurilor? Raspunsul la aceste intrebari ne permite sa estimam gradul de eficienta al pietei financiare. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
