StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul afacerilor
Trimite articolul prin email Impactul culturii de afaceri asupra eficacitatii intreprinderilor : Managementul afacerilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Impactul culturii de afaceri asupra eficacitatii intreprinderilor



Impactul culturii de afaceri asupra eficacitatii intreprinderilor


Numerosi specialisti (Peters si Waterman in 1982; Deal si Kennedy in 1982; Peters si Austin in 1985; Denison, 1990; Kotter si Heskett in 1992) au fost preocupati de relatia dintre cultura si performanta sau eficacitate.

Dupa cum se cunoaste, eficacitatea exprima gradul de realizare a obiectivelor prevazute, respectiv nivelul de performanta si calitatea activitatilor preconizate de catre firme. Respectiva eficacitate se determina prin raportarea performantelor obtinute la obiectivele initial stabilite.

Performanta firmelor este definita de catre Denison si Kotter-Heskett dupa un ansamblu de indicatori economici:




Ø      cifra de afaceri;

Ø      productie;

Ø      castig per actiune;

Ø      valoare adaugata etc..


1. Elemente structurale privind aprecierea eficacitatii intreprinderilor


In vederea stabilirii eficacitatii unei firme, in mod necesar, trebuie sa se cunoasca rezultatele firmei respective, adica:

cifra de afaceri

productia;

marja comerciala;

valoarea adaugata


De regula, pentru stabilirea eficacitatii si performantelor intreprinderilor, se analizeaza indicatorii de mai sus in dinamica si comparativ cu rezultatele stabilite. Este adevarat ca, pentru o analiza si o masurare cat mai detaliata a performantelor comerciale ale firmelor, este necesara si analiza indicatorilor respectivi si pe diverse 121c26b structuri specifice, analiza care ofera mai multe informatii absolut necesare in stabilirea obiectivelor lor viitoare.

Pozitia concurentiala a unei firme depinde de anumiti factori care diferentiaza firmele performante de celelalte firme care actioneaza intr-un sector de activitate. Pentru identificarea acestor factori se recomanda utilizarea urmatoarelor criterii:

v     cultura firmei;

v     pozitia pe piata, exprimata prin partea de piata absoluta sau relativa si prin dinamica acesteia;

v     pozitia firmei in materie de costuri;

v     imaginea firmei;

v     competentele tehnice si tehnologice;

v     rentabilitatea si forta financiara.


In analiza cifrei de afaceri, pozitia strategica a firmei este foarte importanta. O firma comerciala care dispune de o pozitie strategica puternica, va fi mai dinamica si mai profitabila decat alte firme din acelasi sector. O firma fara forta strategica va avea, mai devreme sau mai tarziu, rezultate negative sau mai mici comparativ cu firmele puternice de pe piata.

Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca: cifra de afaceri totala, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala si cifra de afaceri critica.

Este cunoscut ca, de regula, cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor realizate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii si a altor venituri din exploatare (exclusiv rebuturile, remizele si alte reduceri acordate clientilor). In conditiile stabiliri eficacitatii imediate a unei firme, se analizeaza cifra de afaceri pe produs, precum si a cifrei de afaceri pe unitati operative si raioane (in cazul firmelor de comert). Pentru stabilirea eficacitatii mai indepartate a unei firme, analiza cifrei de afaceri se face in timp, tinandu-se cont si de sezonalitatea activitatii ei, precum si de calitatea marfurilor comercializate si de corelatia cifra de afaceri – pret. De asemenea, importanta este si reflectarea cifrei de afaceri in situatia economico-financiara a firmei, pentru stabilirea eficacitatii ei.

Factorii care pot influenta modificarea cifrei de afaceri a unei firme comerciale sunt atat interni cat si externi

v     factori tehnici;

v     produsele si serviciile oferite clientilor;

v     calitatea produselor si serviciilor oferite clientilor;

v     factori comerciali;



v     gradul de cunoastere a nevoilor clientilor;

v     strategia preturilor;

v     cultura firmei;

v     concurenta;

v     mediul economico-social;

v     mediul legislativ;

v     mediul politic;

v     evolutia nevoilor clientilor;

v     mediul tehnologic etc.


Productia firmelor comerciale se refera atat la rezultatele obtinute in urma prelucrarii manuale, mecanizate si automatizate a materiilor prime, materialelor si bunurilor (libere si economice), cat si la realizarea unor servicii auxiliare produselor vandute. Cantitatea si calitatea productiei obtinute de catre firmele comerciale depinde de:

calitatea materiilor prime, materialelor si bunurilor;

calitatea resurselor umane;

calitatea utilajelor, tehnologiilor, instalatiilor etc. folosite in procesul de productie;

resursele financiare disponibile;

modul cum sunt utilizate toate aceste resurse in procesul de productie.

O multitudine de variabile atat interne, cat si externe firmei influenteaza performantele angajatilor

Ø      modul de recrutare, de formare, promovare si de remunerare a angajatilor;

Ø      conditiile de munca;

Ø      relatiile sociale;

Ø      „personalitatea” firmei;

Ø      conjunctura economica;

Ø      piata muncii;

Ø      nivelul tehnologic;

Ø      organizarea sindicala;

Ø      cadrul familial;

Ø      cultura nationala si sistemul de valori;



Ø      experienta si vechimea in munca;

Ø      nivelul de calificare etc..

Toate aceste variabile ale potentialului uman al unei firme pot influenta in sens pozitiv sau in sens negativ:

performantele economice (productivitatea muncii, costuri si consumuri, rentabilitatea financiara, imaginea firmei pe piata);

performantele sociale (absenteism, fluctuatie, accidente de munca, climat social, conflicte de munca);

performantele de comportament (atitudinea fata de munca, motivatia, coeziunea personalului, concordanta cu obiectivele firmei);

eficacitatea resurselor umane


Un alt element de mare interes in analiza, este valoarea adaugata care, indiferent daca firma are ca obiectiv producerea unor bunuri sau comercializarea lor, reprezinta surplusul de incasari peste valoarea consumurilor provenite de la terti, bogatia creata de resursele tehnice, umane si financiare ale firmei.

Valoarea adaugata se mai poate calcula ca diferenta dintre cifra de afaceri si consumurile intermediare. Insa, indiferent de metoda de calcul, valoarea adaugata apare ca un element cu semnificatii complexe in analiza diverselor aspecte ale vietii unei firme: activitate, politica, strategie, structuri, performante. De asemenea, valoarea adaugata este expresia bogatiei create de firma, bogatie ce se repartizeaza intre urmatorii parteneri posibili: firma, actionari, stat, banca si personal.

In cadrul economiei de piata prezinta interes valoarea comparativa a valorii adaugate si a elementelor ei componente pentru diferite firme concurente.

Marja comerciala este un concept operational, de regula, in cadrul firmelor care vand marfuri in starea in care au fost cumparate.

In marime absoluta, marja comerciala se calculeaza ca diferenta intre cifra de afaceri si costul de cumpararea al marfurilor vandute. De regula acest cost este compus din pretul de cumparare al marfurilor vandute, cheltuielile de achizitie aferente si variatia stocurilor.

Realizarea marjei comerciale este esentiala pentru firmele din comert deoarece conditioneaza prosperitatea acestora din punct de vedere financiar.

Analiza marjei comerciale este mai semnificativa atunci cand se realizeaza la nivelul grupelor de produse si al produselor. Analiza pe produs asigura o mai buna apreciere a performantelor diferitelor marfuri si elaborarea unei politici comerciale selective. Marimea marjei comerciale pe unitatea de cifra de afaceri variaza in functie de:

starea pietei si intensitatea concurentei;

reglementarile in vigoare cu privire la controlul preturilor;

logistica aprovizionarii;

tipul de distributie practicat de catre firma.

Marimea adaosului ca si cea a marjei comerciale este dependenta de volumul de activitate, de pozitia firmei pe piata si de capacitatea ei de negociere cu furnizorii, de forma de miscare a marfurilor si de sistemul de reglementari in vigoare privind formarea preturilor.


2. Impactul culturii organizationale asupra eficacitatii afacerilor


Eficacitatea globala a afacerilor este greu de evaluat deoarece firmele sunt alcatuite din structuri functionale de eficacitate diferita. Astfel ca, de cele mai multe ori, eficacitatea globala se determina prin aprecierea gradului de operationalitate a functiei finale. In acest sens trebuie sa se faca distinctie intre eficacitatea reala si eficacitatea realizarii obiectivelor preconizate. De exemplu, o firma comerciala, profilata pe realizarea unui anumit produs, realizandu-l la timp, conform programelor si graficelor stabilite, este eficace din punctul de vedere al obiectivelor stabilite. Dar, intrucat produsele sale sunt greu vandabile, in realitate, firma este ineficace.

Eficacitatea globala a unei afaceri poate fi crescuta, prin optimizarea fiecarui element component, pana la limita data de organizarea respectivei firme.

Cunoscut este faptul ca, demersul cultural, in analiza eficacitatii firmelor comerciale, este dificil si, mult prea des, ignorat, impactul cultural asupra aspectelor eficacitatii si eficientei afacerii fiind, de regula, tratat doar ca un instrument managerial.

Cert este ca, decalajele economice intre firmele cu profil asemanator sunt generate si de decalajele manageriale, dar nu numai. In aceasta privinta, trebuie remarcat faptul ca, respectivele decalaje sunt, atat direct cat si indirect datorate „personalitatii” firmei. In mod indirect, prin intermediul sistemului managerial al fiecarei firme si in mod direct prin elementele eticii „personalitatii” si a „caracterului” firmei comerciale.

In prezent, multi specialisti sunt de acorda ca succesul, cu care o firma comerciala isi realizeaza obiectivele economice si sociale, depinde in mare masura de eficienta managementului respectivei firme, astfel:

v     prin exercitarea functiei de previziune, managerii pot orienta firma spre obiective si linii de actiune in concordanta cu evolutia fenomenelor si proceselor din mediu ambiant, creand astfel premise favorabile pentru performante inalte (Schwartz si Davis, 1981; Weick, 1985;);



v     functiile de organizare si coordonare corespunzatoare asigura, de asemenea, cea mai eficienta imbinare a factorilor de productie, cu implicatii benefice asupra performantelor firmei prin producerea efectului de sinergie (Sathe, 1983; Mitroff si Killmann, 1985; Siehl si Martin, 1985);

v     antrenarea corespunzatoare a personalului il mobilizeaza si il polarizeaza spre atingerea obiectivelor si obtinerea de performante inalte (Smircich si Morgan, 1982; Kanter, 1983; Ouchi si Wilkins, 1985; Dandridge, 1986; Kerr si Slocum, 1987; Sutton si Louis, 1987);

v     eficacitatea controlului si reglarii, asigura, la randul sau, stabilitatea firmei si realizarea obiectivelor prevazute (Waters si Bird, 1987; Wilkins si Deyer, 1988). In schimb, neglijarea acestei functii a managementului genereaza, in schimb, disfunctionalitati si diminuarea performantelor firmei comerciale.

Luandu-se in considerarea cele patru nivele de manifestare ale culturii propuse de Denison (cultura materiala; regulile si normele impartasite de toti membrii firmei; valorile, sistemul de valori, ca baza de evaluare in judecarea situatiilor, actiunilor, obiectelor si oamenilor; credintele pe care membrii firmei le au despre ei insisi si despre ceilalti membrii ai comunitatii, despre relatiile reciproce si despre natura firmei) se remarca ca, atat unele elemente ale culturii materiale (mijloacele fixe, obiectele de imbracaminte ale angajatilor, elemente de comportament, proceduri, metode de productie, etc), cat si imateriale (valorile angajatilor, normele si regulile din cadrul firmei, credintele angajatilor) ale culturii unei firme reprezinta chiar resursele materiale si umane necesare realizarii obiectivelor stabilite de catre firma.

Deci, in mod direct, implicatiile culturii firmelor comerciale asupra eficacitatii lor sunt majore si foarte importante.

De fapt, elementele culturii unei firme sunt cele care-i determina eficacitatea, alaturi de alte resurse. De cantitatea, calitatea si de modul cum sunt utilizate mijloacele materiale necesare desfasurarii activitatii unei firme va depinde realizarea unei activitati la nivelul stabilit, ceea ce implicit inseamna atingerea unei anumite cifre de afaceri preconizate. De asemenea, de cantitatea, calitatea, structura si modul de folosire a factorului uman depinde valorificarea eficienta a resurselor materiale si financiare de care dispune o firma, ceea ce inseamna atingerea nivelului stabilit al productiei, cifrei de afaceri si valorii adaugate.

La folosirea cu maxima eficienta a cunostintelor, a experientei, a vechimii in munca a angajatilor unei firme contribuie, printre altele, si valorile, credintele, calitatea vietii, mediul de grup si familial, conditiile economico–sociale, etc ale respectivilor salariati. Toti acesti factori, care influenteaza modul in care oamenii muncesc, se manifesta prin diverse comportamente si atitudini ale salariatilor fata de firma, fata de munca, fata de colegi si, chiar, fata de viata, in general. Cultura unei firme, prin formele ei de manifestare, este in masura sa influenteze si sa modifice aceste comportamente si atitudini, astfel incat factorul uman sa-si poata valorifica intregul potential de care dispune, in profitul atat al firmei, cat si al sau personal.

Activitatea unei firme este eficace daca se atinge nivelul productiei, cifrei de afaceri, valorii adaugate anterior stabilite. O firma poate sa fie eficienta dar sa nu fie eficace, adica o firma poate sa obtin profit ca urmare a valorificarii resurselor umane, materiale si financiare avute la dispozitie (efectele sunt mai mari decat eforturile), dar sa nu atinga nivelul preconizat al cifrei de afaceri, cota de piata, valoare adaugata.

Primul pas in realizarea obiectivelor prevazute de catre orice firma este de a fi eficienta atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere social. Eficacitatea firmelor inseamna mai mult decat eficienta economica si sociala. De aceea, in asigurarea eficacitatii oricarei firme comerciale, un rol deosebit de important ii revine culturii acesteia in intregime, nu numai unei anumite parti.

Cultura unei firme este atat ceea ce firma are, cat si ceea ce este aceasta firma. Firma poseda resurse materiale, umane si financiare si un anumit mod de a se manifesta pe piata si in relatia cu toti partenerii ei. De altfel, orice firma reprezinta un ansamblu de comportamente, atitudini, reactii, relatii, actiuni, semnificatii, sisteme care trec prin timp, servind membrilor ei si societatii in general ca ghid pentru adaptare si supravietuire.

Aparent irelevanta pentru afaceri, „personalitatea” unei firme, complexa si sofisticata uneori, se manifesta concret si imediat, ca element central pentru stabilirea strategiei si functionarii eficace si eficiente a firmei.

In practica, exista evidente care demonstreaza ca numai culturile adecvate din punct de vedere al strategiei pot fi asociate pe termen lung cu un grad inalt de performanta.

In studiul legaturilor dintre cultura si performanta, J. P. Kotter si  J. L. Heskett apreciaza ca, performanta pe termen lung este asigurata de culturile care faciliteaza schimbarea si adaptarea la mediu.

La randul lor, culturile firmelor comerciale pot avea subculturi multiple, asociate diferitelor grupari functionale sau pozitionarii geografice, tipurilor diferite de activitate sau conditiilor socio–economice si educationale, diferentiate de la o grupare la alta. Daca cultura unei firme este puternica si diferentele culturale inregistrate sunt legitime si bine echilibrate, atunci ea capata noi valente, fiind imbogatita pe masura ce subculturile sunt bine valorificate, fapt ce contribuie la atingerea obiectivelor propuse, respectiv la eficacitatea firmei in cauza. Daca nu se intampla asa, exista pericolul dezintegrarii culturii, cu efecte negative asupra sinergiei firmei si performantelor ei.

Trebuie spus ca, desi, culturile variaza de la un gen de activitate la alta, chiar si in cadrul aceleiasi ramuri, culturile sunt diferite, in functie de tehnologiile folosite. Aceasta inseamna ca, a imita cultura unei firme, de catre o alta firma, poate sa constituie o decizie fatala, deoarece trebuie sa se tina cont si de gradul de adaptabilitate culturala a firmelor la context.

Cu alte cuvinte, „personalitatea” unei firme contribuie la cresterea eficacitatii ei daca este adaptata mediului in care actioneaza. Insa, aceasta adaptare nu este suficienta pentru asigurarea unei eficacitati crescute a firmei. Asa cum inspirat remarca Edgar Schein, cultura poate contribui la succesul firmei daca permite nu numai adaptarea la mediul extern firmei, ci si integrarea interna a acesteia, cele doua fenomene fiind interconditionate.

Cunoscut este faptul ca, dezvoltarea „personalitatii” firmei, perfectionarea comunicarii acesteia cu partenerii ei de piata, cultivarea strategiilor de influentare si cele ale gandirii pozitive, sunt benefice pentru asigurarea eficacitatii unei firme, daca nu chiar esentiale pentru obtinerea succesului.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact