MANAGEMENTUL TIMPULUI IN CADRUL PROIECTULUI

1. Importanta si continut

Managementul timpului include ansamblul activitatilor necesar a fi desfasurate in vederea asigurarii realizarii proiectului conform termenelor de executie prevazute prin contract.

Managementul timpului cuprinde urmatoarele procese:

Descompunerea proiectului in 222e42c activitati componente simple si stabilirea succesiunii lor. Definirea activitatilor necesare pentru realizarea proiectului presupune identificarea activitatilor specifice care vizeaza realizarea elementelor identificate in cadrul descompunerii orientate pe scop a proiectului (organigrama sarcinilor). Definirea activitatilor si stabilirea succesiunii lor este realizata de catre ingineri, proiectanti si membrii echipei de proiect, stabilindu-se atat conditionarile intre activitati care tin de tehnologie, cat si cele care tin de organizare sau factori externi;

Realizarea programului de executie a proiectului, prin apelarea, in functie de complexitatea proiectului, la metode clasice sau moderne de programare;

Monitorizarea si actualizarea programului pe masura executarii lui, care include masurarea si raportarea progresului in executarea programului si utilizarea resurselor, adoptarea de actiuni de corectie, actualizarea si ajustarea programului.

Programarea executiei proiectului include reprezentarea grafica a programului, calculul termenelor de incepere si terminare ale fazelor si activitatilor, precum si al rezervelor de timp, stabilirea duratei totale de executie si determinarea activitatilor critice, alocarea resurselor, nivelarea folosirii resurselor, optimizarea duratei de executie, realizarea de grafice comasate sau detaliate pentru fiecare activitate in functie de nivelul ierarhic sau de executie care urmeaza sa utilizeze programul.

Programarea executiei lucrarilor trebuie sa ia in considerare resursele disponibile pe parcursul realizarii proiectului, programul de lucru (daca se lucreaza 5 sau 6 zile pe saptamana, 8, 10 sau 12 ore pe zi), constrangerile legate de intervalele de aprovizionare cu anumite materiale si echipamente, de termenele de executie a unor parti din proiect sau de finalizare a acestuia.

2. Programarea prin metode clasice

Metodele clasice de programare se pot aplica cu succes in cazul proiectelor de complexitate redusa, care sunt formate dintr-un numar mic de activitati (aproximativ 30 - 40 ) si folosesc resurse putine.

Principala metoda clasica de programare se bazeaza pe reprezentarea proceselor simple de lucru, la scara timpului, in cadrul graficului calendaristic (Gantt) intr-un sistem de axe, in care pe abscisa se inscrie timpul, iar pe ordonata procesele simple de lucru.

Figura 7. Programarea pe baza graficului Gantt

3. Programarea cu ajutorul graficelor retea

Metoda drumului critic (C.P.M.- Critical Path Method) elaborata si folosita in S.U.A. pentru imbunatatirea planurilor calendaristice la lucrarile de constructii-montaj din industria chimica. Metoda drumului critic calculeaza cate o singura data de incepere si terminare, minima (cel mai devreme) si maxima (cel mai tarziu), pentru fiecare activitate pe baza unei logici secventiale a  activitatilor in cadrul retelei, carora li se ataseaza durate stabilite in mod determinist. Accentul in cadrul acestei metode se pune pe determinarea rezervelor de timp, pentru a determina care sunt activitatile cu cea mai redusa flexibilitate din punctul de vedere al programarii.

Tehnica pentru evaluarea si revizuirea programului (P.E.R.T - Program Evalution and Review Technique). Aceasta utilizeaza o logica secventiala a activitatilor in cadrul retelei, carora li se atribuie durate stabilite in mod probabilistic. PERT a fost initial creat pentru a corespunde necesitatilor "epocii tehnologiei vaste", in care tehnicile elaborate de Taylor si Gantt erau inaplicabile. Oficiul Proiectelor Speciale al Marinei americane, preocupat de directiile de executare a unor mari programe de dezvoltare militara, a introdus PERT in sistemul sau de mijloace de lupta "Steaua polara", dupa ce tehnica fusese perfectionata cu ajutorul firmei de consulting managerial "Booz, Allen & Hamilton". Modul de lucru cu tehnica PERT este ilustrat in figura urmatoare:

Calculul elementelor graficului retea

Calculul duratei activitatii se realizeaza determinist (in cazul metodei C.P.M. ) sau probabilistic (in cazul metodei P.E.R.T.).

Calculul determinist se face cu ajutorul formulei:

d_aij = reprezinta durata activitatii 'i-j';

Calculul probabilistic se face cu ajutorul formulei:

in care:

a_ij      reprezinta durata optimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

b_ij = durata pesimista, cu o probabilitate de realizare de 1/100;

m_ij = durata probabila, apreciata de personal cu experienta in executie.

Rezerva totala de timp (R_tij) este timpul maxim cu care se poate intarzia o activitate fara a depasi drumul critic.

Consumarea acestei rezerve duce la pierderea rezervelor de timp ale activitatilor necritice urmatoare (pana la nivelul rezervei consumate).

R_tij = t_j^M - (t_i^m + d_aij) = t_ij^Mt - t_ij^mt

Rezerva libera de timp (R_lij) este timpul cu care se poate intarzia (prin marire sau decalare) o activitate, astfel incat sa nu conduca la depasirea timpului minim al fazei urmatoare (si, deci, sa nu intarzie timpul minim de incepere a activitatilor urmatoare).

R_lij = t_j^m - (t_i^m + d_aij) = t_ij+1^mi - t_ij^mt

Activitatile care au rezerva totala de timp egala cu zero sunt activitati critice si inlantuirea lor de la faza initiala la faza finala formeaza unul sau mai multe drumuri critice.

1. Grafice retea cu activitatile reprezentate pe sageti

Daca se proiecteaza graficul retea pentru programarea si urmarirea executiei lucrarilor necesare realizarii unui combinat siderurgic, acesta se va prezenta ca in figura

Figura 8. Grafic coordonator pentru programarea lucrarilor de constructii-montaj la un combinat siderurgic

2. Grafice retea cu activitatile reprezentate in nodurile retelei

Aceasta metoda se intalneste in literatura de specialitate sub denumirea de 'Metoda potentialelor Metra' (M.P.M. - Metra Potential Method). Activitatile sunt plasate in nodurile retelei, iar sagetile dintre noduri reprezinta succesiunile si conditionarile tehnologice sau organizatorice ale activitatilor.

Figura 9. Organizarea unui nod al retelei

Activitate

Realizati programarea executarii unui proces complex privind executarea infrastructurii pentru un tronson al unui bloc de locuinte P+4, utilizand graficul Gantt, graficul retea cu activitatile reprezentate pe sageti si graficul retea cu activitatile reprezentate in nodurile retelei: