StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Experienta este BAZA INOVATIEI
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » bazele marketingului » Studiul cererii de produse
Trimite articolul prin email Elasticitatea cererii cantitative in functie de venit : Studiul cererii de produse Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Elasticitatea cererii cantitative in functie de venit



Prin elasticitatea cererii cantitative, referitoare la un anumit produs, in functie de veniturile consumatorilor, se intelege raportul dintre modificarea relati a cantitatii cerute de consumatori (Aqi/qJ si modificarea relati a nivelului venitului (AVi/Vj), caruia i se datoreaza acea cerere.
In sens strict, relatia este labila numai pentru modificari mici ale riabilei, simbolul A (delta) ar urma sa fie inlocuit de d, dar se considera ca punct de plecare modificarea riabilei independente cu un procent, ceea ce este suficient de exact din punct de vedere practic.
Coeficientul de elasticitate a cererrii cantitative in functie de venir arata cu cate procente se modifica cererea cantitati pentru un anumit produs, daca venitul (caeteris paribus) se modifica cu un procent.In general elasticitatea fata de venit este poziti, in sensul ca AqL si AV{ se modifica in



acelasi sens, dar poate fi si negati.
Daca elasticitatea cererii fata de venit este mai mare decat 1, atunci se spune ca cererea este elastica in raport cu venitul. in asemenea caz, la o crestere cu 1% a veniitului este: de asteptat o crestere cu mai mult de 1% a cererii.
Daca elasticitatea fata de venit este mai mica decat 1, atunci se spune ca cererea este inelastica, adica o crestere cu 1% at nivelului venitului produce o crestere a cererii cu mai putin de 1%.
Daca elasticitatea fata de venit este egala cu unitatea, modificarea cererii este direct proportionala cu modificarea venitului.In cele trei cazuri anterioare de elasticitate a cererii fata de venit: subunitara, supraunitara si unitara, coeficientii eCql V1 sunt pozitivi, ceea ce arata ca este vorba de cresterea cererii odata cu cresterea venitului. Este posibil ca cresterea sa scada odata cu cresterea venitului, caz de exceptie, numit elasticitatea negati fata de venit.
Elasticitatea cererii cantitative fata de venit este cu atat mai mica (pozitiv) cu cat consumul se apropie de pragul de saturatie. La nivelul de saturatie al cererii cantitative, loarea elasticitatii este zero, pentru ca apoi sa devina negati in raport cu sporirea veniturilor, adica devine cu desarsire neelastica. Produsele pentru care elasticitatea fata de venit este negati sunt produse de calitate inferioara, ele putand fi cerute pe piata negativ elastic sau negativ inelastic.
Datorita faptului ca de cele mai multe ori este mai greu de a sili cantitatile de produs cumparate de diferite persoane sau de familii diferite ca marime si stare sociala; dar se poate sili suma de bani ce a fost cheltuita pentru cumparaturi, folosindu-se nu expresia cantitati a cererii, ci expresia ei lorica. Aceasta din urma se determina prin inmultirea cantitatii de produse cu pretul produselor respective. insa, atat timp cat beneficiarii unor venituri diferite platesc aproximativ acelasi pret pentru cantitatile cumparate, se poate afirma ca intre elasticitatea cererii cantitative fata de venit si elasticitatea cererii lorice nu se obtin devieri importante. in asemenea caz intre indicele cantitativ si loric al elasticitatii fata de venit se sileste o identitate. Aceasta identitate nu trebuie confundata cu notiunea de egalitate matematica. Calculele practice efectuate pe seama bugetelor de familie, prin luarea in considerare a sumelor cheltuite, au avut ca rezultat coeficienti de elasticitate superiori celor aflati prin aprecierea dupa cantitatile cumparate. Explicatia consta in faptul ca posesorii unor venituri mai mari opteaza pentru produse de calitate superioara. La aceasta se adauga spre exemplu, faptul ca, pentru hrana procurata, ca loare a unei prestatii in industria alimentara, coeficientii de elasticitate in functie de venit sunt predominant supraunitari, deoarece munca suplimentara de menaj se cumpara "in conserve", "la restaurant" sau sub forma unor servicii de bucatarie pentru feluri de mancare gata preparate, care detin pe piata o cota-parte insemnata.
Modificarea cheltuielilor familiale facute pentru satisfacerea diferitelor nevoi este mentionata pentru prima oara in 1853 in cercetarile lui Ducpetiaux privind bugetele familiilor muncitorilor din Belgia si ale lui Le Play, privind bugetele familiilor muncitoresti din diferitele tari europene, in fapt, primatul relatiei dintre modificarea venitului si structurii cheltuielilor de consum apartine statisticianului german Ernst Engel prin doua articole publicate in 1857si 1895. in primul articol Engel a constatat ca partea de venit necesara alimentatiei este cu atat mai redusa cu cat venitul este mai ridicat, fiind vorba de procentul cheltuielii din venit si nu de suma absoluta. Tot el a documentat prioritatea venitului asupra altor factori ce actioneaza asupra consumului.In afara de faptul ca odata cu sporirea veniturilor procentul cheltuielilor pentru hrana din venit scade, Engel a mai aratat ca celelalte cheltuieli pentru trebuintele de baza (imbracaminte si locuinta) sporesc cam in aceeasi proportie cu venitul si ca "in conditii similare, proportia venitului cheltuit pentru hrana este un indice infailibil al nivelului ridicat de trai al societatii", scazand mai repede cota-parte a cheltuielilor pentru alimente vegetale (cartofi, paine) si mai putin pentru cele animale (carne, oua, unt).In cel de-al doilea articol (publicat in 1895) el scria: "nivelul venitului decide asupra calitatii produselor alimentarelege naturala, precisa, care dicteaza oamenilor alegerea hranei lor", obsernd ca in urma cresterii venitului cresc economiile, cheltuielile pentru educatie, sanatate si servicii personale si scade cota-parte cheltuita pentru incalzire si iluminat. in toate cazurile nivelul absolut al cheltuielilor este in crestere, dar cresterea are loc in proportii diferite.
O parte crescanda a cheltuielilor este determinata de costurile serviciilor comerciale si asigurarii unor produse mai elaborate. La un nivel mai ridicat al venitului exista posibilitatea satisfacerii calitativ superioare. Variatiile cantitative intre grupele de venituri, in cadrul aceleiasi tari si intre tari diferite ca nivel de dezvoltare economica, produc ponderi diferite ale cheltuielilor pentru diferite produse.
Odata cu dezvoltarea economica, cu cresterea veniturilor pe locuit


or, structura consumului se amelioreaza la toate segmentele de venit iar diferentele intre grupele de venit tind a se atenua.
Exprimat in termenii elasticitatii, la un venii mai redus coeficientii de elasticitate ai cererii de produse sunt mai ridicati, iar la un nivel superior al venitului, acesti coeficienti au tendinta de micsorare, ajungand uneori si negativi, adica cererea pentru unele produse (de calitate inferioara) este inelastica fata de o anumita marime a venitului. Dar modificarea marimii coeficientilor de elasticitate nu trebuie generalizata, deoarece acesti coeficienti sunt specifici pentru fiecare produs si grupa de venit, tot asa cum scaderea proportiei cheltuielilor pe masura ce creste venitul nu poate avea un caracter indefinit.
Masurarea legaturii dintre cerere si venit pe baza


curbelor lui Engel
Din cele aratate in paragraful precedent a rezultat ca structura cererii de produse este influentata de venit iar modificarea veniturilor determina modificari procentuale in structura cererii. Pe masura ce veniturile cresc se constata o reducere a ponderii cheltuielilor cu alimentatia din venit, majorandu-se ponderea celorlaltor cheltuieli, dovedindu-se ca nevoile in alimentatie se satisfac mai complet decat celelalte necesitati. Se intelege ca aceasta nu inseamna o reducere absoluta, ci numai in mod relativ, deoarece totalul cheltuielilor cu alimentatia este influentat de multi alti factori, in afara de venit.
Pentru a determina in ce mod se modifica cererea in functie de venit, vom presupune expresia acesteia si anume cheltuiala facuta pentru un anumit produs, atunci cand nu actioneaza hotarator preturile sau alti factori.
Luand in considerare constatarile lui Engel cu privire la modificarea greutatii specifice a cheltuielilor cu cumparaturi de produse din venit, si considerand ipoteza ca veniturile sunt in crestere, se pot deosebi trei cazuri:


- procentul cheltuielilor din venit este in scadere;
- procentul cheltuielilor din venit ramane acelasi;
- procentul cheltuielilor din venit este in crestere. Pornind de la formula coeficientului de elasticitate a
cererii in expresie baneasca in functie de venit si considerand evolutia ponderii cheltuielilor pentru un anumit produs (cererea solbila), la diferite grupe de venituri de marimi crescatoare, pe baza notatiilor de felul:


V » reprezinta veniturile grupei de baza;
y = pV - cheltuiala facuta pentru respectivul produs de catre grupa de baza;


unde:
p - procentul din venit aferent cheltuielii efectuate pentru acel produs de catre grupa de baza;
V(r+1) - venitul unei grupe oarecare (alta decat grupa de baza); unde:
r - procentul de crestere al venitului grupei oarecare fata de venitul grupei de baza, adica V+rV;
(p-s)V(r+l) - cheltuiala efectuata pentru produsul in cauza de catre o grapa oarecare;


unde:
s - procentul de scadere a cheltuielii facute de acea grupa fata de procentul grupei ele baza.
Se ajunge la trei situatii diferite ale coeficientului de elasticitate.


1. Ponderea cheltuielilor din venit - descrescanda
Prin urmare, pentru acele cheltuieli a caror pondere din venit scade, odata cu cresterea venitului, marimea coeficientului de elasticiteate este subunitara. intotdeauna din unitate se scade o loare poziti.
De regula, coeficientul de elasticitate subunitar denota o nevoie satisfacuta. De aceea produsele pentru care ponderea cheltuielilor din venit, efectuate cu procurarea lor, este in scadere, sunt caracterizate de e.b); (7.3.c).
Calcularea coeficientului de elasticitate in cazul produselor de calitate superioara ("de lux")
Coeficientii de elasticitate exprima sensul economic al elasticitatii functiilor propuse de Tornquist, prin analiza comportamentului unei curbe continue si deribile intr-un punct, comportament redat de panta curbei, respectiv de coeficientul unghiular al curbei.Intr-ader, o prima indicatie asupra formei celei mai generale a curbelor lui Engel ne-o da constatarea ca, unei cresteri a venitului ii urmeaza o expansiune a cererii si evident a consumului, pana ce acesta se apropie de un plafon, care ramane constant, indiferent de marimea venitului. Aceasta saturare apare cel mai evident la consumul alimentar, exprimat in calorii si factori nutritivi. Prin urmare, saturarea se produce mai repede la produsele care satisfac trebuintele imperioase, legate de existenta biologica si fiziologica a omului. Matematic, limita de saturatie se exprima printr-o asimptota prin de care cererea cantitati se apropie pe masura ce venitul creste. Daca cererea este exprimata prin cheltuieli banesti, atunci Jimita de saturatie este mai ridicata si numai la grupele superioare de venit se stinge. Daca se exprima cererea sub forma ponderii cheltuielilor din venit, atunci avem de-a face cu functii de saturatie, dar sub forma de hiperbola. Trebuie mentionat ca alegerea lormei functiei provoaca inca discutii in randul cercetatorilor si ca nu este posibil de a gasi o functie general labila pentru toate felurile de produse.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact