StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Experienta este BAZA INOVATIEI
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » MARKETING » bazele marketingului
Trimite articolul prin email Conceptia (orientarea) de marketing : BAZELE MARKETINGULUI Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Conceptia (orientarea) de marketing



Marketingul nu este o simpla activitate de a vinde marfuri si servicii. El este un mijloc de a asigura, inainte ca produsele si serviciile sa fie oferite, ca acestea corespund cat mai bine nevoilor si dorintelor consumatorilor si/sau cumparatorilor potentiali.
Definirea conceptului de marketing a tentat si tenteaza numerosii specialisti si diferite institute de specialitate. Printre primele definitii ale conceptului de marketing este cea apartinand Asociatiei Americane de Marketing (American Marketing Association - A.M.A.) datata inca din 1948, potrivit careia marketingul reprezinta un ansamblu de activitati prin care "se dirijeaza fluxul de marfuri si servicii de la producator la consumatorul final".
Institutul de Marketing din Anglia defineste marketingul ca "procesul de management prin care se identifica, anticipa si satisface eficient si profiil cerintele consumatorilor".
Peter F.Drucker subliniaza ca marke-tingul nu este numai ceva mai larg decat vanzarile, nu este o activitate specializata in toate. IEI cuprinde tot business-ul. El este intregul busisess vazut din punctul de vedere al rezultatului final, care trebuie sa fie punctul de vedere al consuma



-toralui. De aceea, interesul, preocuparea si responsabi-litatea pentru marketing trebuie sa patrunda in toate laturile si domeniile activitatii firmei.
Philip Kotler arata ca marketingul inseamna a actiona pe piete folosind mijloace si actiuni pentru a estima cat mai real schimburile poten-tiale, in scopul satisfacerii nevoilor si dorintelor umane. Deci, "marketing-ul este o activitate umana indreptata spre satisfacerea nevoilor si dorintelor prin procesele de schimb".
Dupa unii autori exista azi peste 1600 de definitii ale marketingului. Credem ca este hazardant, lipsit de semnificatie si derizoriu a propune si noi o definitie "cat mai completa" si "originala" a marketingului. Consideram ca este mult mai util a incerca sa prezentam cititorului factorii, elementele, trasaturile si functiile concep-tului (orientarii) de marketing. in acest fel va intelege mai bine, apreciam noi, mentalitatea, cultura, filozofia marketin-gului.
Factorii care au determinat aparitia conceptului (orientarii) de marketing
Cristalizarea si consolidarea marketin-gului ca si concept si orientare fundamentala in activitatea firmelor
este rezultatul interactiunii unui complex de factori, in special dupa anii '50:
1. Marea Revolutie Industriala, care a inlocuit mun fizica, bruta a omului cu masina, a facut posibila o
dezvoltare rapida a productiei in masa destinata satisfacerii nevoilor de baza, fundamentale ale oamenilor. Costurile mici de fabricatie au permis un grad ridicat de accesibilitate a oamenilor simpli, in primul rand, la aceste produse, asigurand astfel acoperirea nevoilor fundamentale ale consumatorilor.


2. Nevoile de baza fiind satisfacute, oamenii doresc -
firesc si natural -produse si servicii tot mai complexe,
diversificate, de calitate mai buna si in cantitati sporite.
Satisfacerea acestor nevoi genereaza aparitia, multiplicarea
si chiar sofis-ticarea de nevoi si dorinte noi. Satisfacerea acestora presupune produse si servicii noi.
Edificatoare, sub acest aspect, este intreaga dezvoltare a civilizatiei si culturii umane. Printre primele societati care au tinut cont de aceasta tendinta se afla General Motors. inainte de 1920. leaderul incontesil pe piata mondiala a auto-turismelor era concernul Ford. General Motors analizand nevoile cumparatorilor si utilizatorilor constata ca acestia erau dispusi sa plateasca mai mult pentru sporirea confortului si sigurantei in exploatare. Pe baza unor cercetari tehnologice si a unei politici de pret, promovare si distributie adecvate, in scurt timp General Motors lanseaza pe piata automobile conforile si cu grad sporit de securitate, depasind astfel principalul concurent, firma Ford.
General Motors a combinat, de fapt, in mod fericit, elementele "mix-ului de marketing": produs, pret, distributie si promovare.
3. Iesirea din al H-lea razboi mondial ridica in primul rand necesitatea refacerii economice in tarile participante. Economia si productia de razboi este adaptata si transformata intr-o economie si productie de pace, destinata producerii de produse si servicii necesare acoperirii nevoilor de consum.
Dupa 1950 asistam la o noua Revolutie Stiintifica si Tehnica concretizata in aparitia si dezvoltarea unor ramuri noi ale stiintei si cunoasterii: genetica, biogenetica, cibernetica, stiinta comunicatiilor etc; apar produse, subramuri si chiar ramuri intregi noi de productie; se realizeaza transferul tot mai rapid in productie a rezultatelor cercetarilor stiintifice. Asistam la o explozie de produse si servicii noi pe piata. Se modifica astfel structurile de consum, apar nevoi si dorinte noi, cerinte si aspiratii noi ale oamenilor. Cumparatorul si/sau consumatorul se afla in fata unor posibilitati tot mai largi si diversificate, de alegere. "Piata vanzatorului" se transforma in "piata cumparatorului". Problemele desfacerii, vanzarilor devin tot mai dificile, necesita un accent tot mai insemnat din partea managementului firmelor. Acesta constata ca este nevoie de a detecta, identifica nevoile si cerintele consumatorului si apoi a dezvolta programe tehnice pentru a produce produse si servicii destinate satisfacerii cat mai depline ale acestor cerinte si nevoi.
4. Activitatea marilor corporatii, in special dupa 1960, devine tot mai complexa. Apar marii angrosisti, agentii din strainatate (de peste mari si tari), detailisti etc, prelungindu-se astfel foarte mult lantul comunicatiilor dintre producatorul de baza si ultimul consumator. Aceasta a determinat dezvoltarea comunicatiilor, in scopul de a elimina amenintarea prapastiei dintre furnizorul de baza si consumator.
Aceste 4 grupe de factori - componente, totodata, ale progresului tehnico-stiintific si dinamismului economic si social - au determinat trecerea de ia orientarea spre vanzari la orien-tarea (conceptul) de marketing in activitatea firmelor din tarile avansate.
Elementele (componentele) conceptului (orientarii)


de marketing
Aparitia orientarii de marketing este insotita de o serie de sintagme specifice, cum ar fi:


' "descopera nevoi si le satisface";
' "produce ceea ce se vinde in loc sa incerci sa vinzi ce poti produce";


' "iubeste consumatorul, nu produsul";
' "fa tot ceea ce iti sta in putere pentru a umple dolarul consumatorului cu valoare, calitate si satisfactie".Intre orientarea catre vanzari si conceptul (orientarea) de marketing exista nu numai deosebiri semantice, ci si de continut.
Profesorii Theodore Levitte (Harvard Business School) si William Stanton (Univer-sitatea din Colorado) sintetizeaza deosebirile fundamentale dintre orientarea catre vanzari si conceptul (orientarea) de marketing in urmatoarele:
Prin urmare, in cazul orientarii spre vanzari, preocuparea de baza a firmei este de "a scapa" cat mai repede de produse, prin transformarea acestora in bani, implicit pentru a obtine profit. Conceptul (orientarea) de marketing presupune satisfacerea nevoilor si dorintelor consumatorilor prin crearea si livrarea de marfuri si servicii "valori -satisfactie" destinate acestora. Marketingul urmareste crearea si oferirea de produse si servicii intr-o forma accesibila consumatorilor, prin culegerea de informatii asupra eforturilor si actiunilor de marketing necesare pentru ca acestea sa constituie "valori satisfactii" reale, autentice pentru cumparatori.
Adaugarea de valoare - satisfactie produselor si serviciilor se poate realiza in diferite modalitati: proiectarea cat mai atractiva a produsului (conuratie); asocierea unor simbo-luri (simbolizarea produsului); prezentarea intr-o forma cat mai atractiva (evaluarea); obtinerea mai usoara a produsului (facilitati); realizarea cat mai buna a principiului celor 5 potriviri: produsul (serviciu!) potrivit, in cantitatea, in locul, in momentul si la pretul potrivit.
Esenta conceptului (orientarii) de marketing consta deci in identificarea, anticiparea si cuanti-ficarea nevoilor si dorintelor consumatorilor-tinta si satisfacerea acestora intr-un grad mai inalt si mai eficient decat concurenta.
Rezulta din cele de mai sus ca orientarea (conceptul) de marketing are la baza 4 elemente (componente): piata tinta; orientarea spre nevoile consumatorilor; coordonarea de marketing a mijloacelor si eforturilor firmei catre satisfacerea nevoilor si dorintelor consumatorilor; profitul.
Piata tintaIn conceptia de marketing piata nu este privita ca un tot omogen, imobil. Dimpotriva, prin excelenta marketingul
considera piata ca fiind forma* a dintr~o diversitate de tipuri si segmente, aflate intr-o continua modificare, transformare.
Un segment (tip) de piata cuprinde un grup de consumatori (individuali sau industriali) cu caracteristici si nevoi comune sau cat mai apropiate. Identificarea acestora are loc prin investigarea structurii pietei. Din multitudinea de segmente de piata, pe baza unor criterii de evaluare a acestora, firma va selecta segmentele considerate a fi mai avantajoase si promitatoare, prin prisma criteriilor silite si ale obiectivelor urmarite. Aceste segmente selectate constituie segmente tinta.
Prin urmare segmentul tinta este un segment de piata selectat, asupra caruia firma isi concentreaza eforturile si actiunile de marketing. Evident, in raport cu caracteristicile si obiectivele urmarite, firma va actiona diferentiat de la un segment la altul. Pentru fiecare segment tinta va elabora program special de marketing, cu toate componentele acestuia: produs, pret, distributie si comunicati
Orientarea spre nevoile consumatorilor
"A satisface mai bine si mai eficient decat concurenta" presupune evident a cunoaste si anticipa nevoile si dorintele pietelor tinta. Este simplu de inteles ca vanzarile unei firme au ca surse: cumparatorii (consumatorii) si clientii. Se considera ca este mai costisitor sa atragi noi cumparatori decat sa retii clientii existenti. Dar, pastrarea clientilor este mai critica decat atragerea de noi cumparatori. Se impune aici doua remarci:
' in conceptia de marketing nu intot-deauna cumparatorul se identifica cu consumatorul unui produs. De exemplu, parintii cumpara jucarii, in timp ce consumatorii, sunt copin;
' prin client, in conceptia de marketing, se intelege un cumparator care repeta actul de cumparare. insa acest cumparator va repeta actul de cumparare al unui produs oferit de catre un anumit ofertant (devenind deci, client) dacia va fi satisfacut, adica daca produsul cumparat ii va produce satisfactie.
Satisfactia este un sentiment post-cumparare pe care consumatorul il traieste si apreciaza in procesul utilizarii produsului. Gradul de satisfactie este strans conditionat de nivelul aspiratiei consumatorului. Satisfacerea unui consumator are efecte benefice atat pentru el, cat si pentru ofertant. Un consumator satisfacut: va repeta actul de cumparare, transformandu-se in client; isi transmite acest sentiment si altora - prieteni, rude, colegi punand intr-o lumina favorabila firma ofertanta; ii creste increderea in sine:, privind alegerea facuta; acorda o mai mica atentie produselor concurente si publicitatii acestora; accepta si cumpara mult mai usor alte produse de la aceeasi firma.
Pentru ofertant, satisfacerea unui consumator are drept efecte:
' castigarea si transformarea acestuia in client;
' sporirea volumului de vanzari (si implicit a profitului) prin largirea pietei (cumparatorilor), ca urmare a actiunilor promotionale realizate de catre consumatorul satisfacut;
' crearea unei imagini favorabile si notorietati, a unui prestigiu pe piata.
Iata de ce, satisfacerea consumatorilor constituie o problema cruciala in conceptia de marketing. Un manager japonez spunea: "telul nostru trece dincolo de consumator. Telul nostru este de a incita si bucura consumatorii".
Coordonarea de marketing
Sub influenta unor factori ' tehnici, economici, social-culturali, demografici, juridici, politici etc, aflati intr-o continua miscare si transformare ' nevoile si dorintele consuma-torilor se afla, de asemenea, intr-o continua schimbare. Conceptia de marketing presupune anticiparea si identificarea tendin-telor noi, dezvoltarea si oferirea de produse si servicii adaptate acestor schimbari si tendinte.
Marketingul incepe cu evaluarea pietei si previziunea cererii, continua cu proiectarea de noi produse si servicii, modernizarea celor existente astfel incat sa se asigure acceptarea maxima a pietelor tinta; include elaborarea politicilor de pret, distributie, promovare; ifica si fundamenteaza modul de combinare, dozare si utilizare a diferitelor tehnici, instrumente si eforturi specifice de marketing; evalueaza costurile si estimeaza efectele actiunilor si eforturilor de marketing; urmareste comportamentul si aprecierea produselor in consum.In primul rand, toate aceste activitati ' si multe altele ' cu impact direct sau indirect asupra satisfacerii nevoilor si dorintelor consuma-torilor, trebuie coordonate si corelate intre ele, tocmai prin prisma acestui obiectiv. Aceasta se realizeaza prin coordonarea de marketing. Coordonarea de marketing a acestor activitati, mijloace, instrumente si eforturi presupune in al doilea rand, proiectarea, dimensionarea si pozitionarea departamentului de marketing in structura organizatorica a firmei, precum si construirea sistemului de relatii cu celelalte departamente din cadrul intreprinderii.
Evident, marketingul este o problema si activitate mult prea complexa si importanta, pentru ca aceasta sa poata fi realizata cu succes, exclusiv de catre departamentul de marketing. Existenta in sine a acestui departament nu rezolva nici pe departe complexitatea activitatilor dintr-o


intreprinde-re, care se doresc a fi realizate intr-o conceptie de marketing. Este necesar ca, nu numai conducerea firmei, ci intregul personal al acesteia sa aiba o mentalitate, o "cultura de marketing" al carei sens este satisfacerea consu-matorului. in cadrul firmei I.BM.pentru fiecare din cele 400.000 de posturi este prezentat si explicat modul in care postul (meseria) contribuie la satisfacerea consuma-torilor firmei. Un rol important revine salariatilor aflati in contact direct, permanent cu clientii, asa-zisul "personal din prima linie" ("front-line peoples"}: vanzatori, portari, receptioneri, centralista de la centrala telefonica, personalul din activitatea de "service". Amabilitatea, receptivitatea, politetea, condescen-denta sunt atribute absolut necesare si obli-gatorii. Practic insa, fiecare persoana din firma trebuie sa fie "om de marketing", marketingul este liantul dintre aceasta si consumatori
Profitul
Conditia supravietuirii firmei este de a realiza o activitate profiila. Profitul, in domeniul economic este masura succesului economic al firmei, premisa acestuia fiind satisfacerea consumatorului. in conceptia de marketing, profitul este o recompensa pe care consumatorul o acorda ofertantului in schimbul satisfactiei pe care o are in procesul utilizarii produsului.
Prin urmare, profitul se poate obtine pe calea satisfacerii nevoilor de consum si nu in detrimentul acestora.
Conceptia de marketing are ca suport tranzactia, ca forma de materializare a schimbului intre doua parti: ofertant si cumparator. Tranzactia are loc daca intre cele doua parti intervine un acord. Acordul se realizeaza daca schimbul provoaca o "transformare in bine" a ambelor parti, adica fiecare ofera celeilalte o "valoare - satisfactie". "Valoarea - satisfactie" oferita de ofertant nu este produsul sau serviciul in sine, ci functia, utili-tatea acestuia. Cumparatorul nu cumpara produ-sul sau serviciul ci functia, utilitatea lui, pentru care va plati un pret. Pretul, in conceptia de marketing, este o suma de bani pe care cumparatorul o accepta si este dispus sa o acorde vanzatorului in schimbul functiei, utilitatii, produsului (serviciului) cumparat. O parte din pret este profitul, marimea acestuia fiind in legatura directa cu gradul in care cumparatorul este satisfacut de produsul achizitionat. Prin urmare, "satisfactia" ofertantului se concretizeaza in profitul primit drept recompensa de la cumparator, in schiimbul satisfactiei pe care acesta din urma o are in procesul utilizarii produsului.
Chiar daca pe termen scurt o intreprindere poate reusi sa "pacaleasca" unii consumatori, obtinand rapid un anumit profit:, cu certitudine pe termen lung aceasta va dispare de pe piata, pierzandu-si clientii in lupta de concurenta.
Trasaturile conceptului (orientarii) de marketing Marketingul, ca si concept - teoretic si orientare a activitatii practice (tehnico-economice) a intreprinderii se distinge prin trei trasaturi de baza: 1. in primul rand, marketingul este o noua conceptie economica, un nou mod de a gandi, o noua filosoGe asupra relatiei intreprindere-mediu. Profesorul William Stanton arata ca marketingul are la baza doua credinte fundamentale: orientarea catre nevoile consumatorului trebuie sa subordoneze intreaga activitate de fundamentare si elaborare ale politicilor, strategiilor si urilor intreprinderii; tintei intreprinderii trebuie sa fie realizarea unui volum de vanzari profiil. Prin urmare, in conceptia de marketing, satisfacerea cerintelor mediului reprrezinta justificarea economica si sociala a existentei firmei. Pentru aceasta, firma trebuie sa produca marfa si nu produs. Conceptia si orientarea de marketing presupune, de asemenea, ca intreprinderea sa urmareasca in primul rand succesul si nu castigul. Castigul este in principal de natura baneasca, are un caracter punctual, realizandu-se in anumite momente. Succesul firmei se manifesta ca tendinta, are o sfera mai larga. El cuprinde si imaginea, reputatia intreprinderii in mediu, statutul social al acesteia, statutul si demnitatea pe care produsele si serviciile sale le confera consumatorilor. Succesul poate admite, in mod constient, chiar pierderi in anumite momente (exemplu: in prima faza a etapei de lansare a unui produs nou pe piata, firma poate accepta un profit negativ). Succesul unei firme are la baza doua elemente: prosperitatea personalului propriu; satisfacerea consumatorului. Despre al doilea element am pomenit suficient in paragrafele anterioare. Prosperitatea personalului este esentiala. Este vorba aici de marketingul din interiorul firmei (unii autori il numesc marketing "intern"). Acesta incepe cu selectionarea si angajarea oamenilor. Prosperitatea propriului personal presu-pune ca oamenii sa fie satisfacuti de munca lor, sa-si iubeasca meseria, sa fie convinsi ca sensul muncii lor este satisfacerea consumatorului. Angajatii unei firme trebuie sa aiba simtul, mandria si demnitatea firmei, sa fie ambasadori ferventi pentru o imagine cat mai buna a intreprinderii, in mediu. Toate acestea depind insa mult de calitatea managementului, de capacitatea si maiestria acestuia de a antrena, motiva si stimula (material dar si moral) intregul personal pentru a presta servicii excelente menite a servi consumatorul. Conceptia de marketing modifica si importanta si succesiunea functiunilor intreprinderii. Activitatea firmei are la baza deci cunoasterea macro si micromediului acesteia, in cadrul caruia piata si consumatorii represinta componente esentiale. Cercetarea pietei si a comportamentului consumatorilor reprezinta punctul de plecare, oferind informatii privind "starea" mediului in care actioneaza firma. Aceste informatii sunt apoi preluate de catre departamentul de cercetare-dezvoltare. Continutul principal al functiunii acestuia este introducerea progresului tehnic prin asimilarea de produse noi si modernizarea celor existente, introducerea de noi tehnologii si perfectionarea tehnologiilor existente. Se realizeaza astfel o imbinare a cercetarilor de marketing cu cercetarile tehnologice, obtinandu-se cel putin doua efecte extrem de importante; reducerea riscului de insucces ale noilor produse si tehnologii. Proiectarea si concretizarea acestora au la baza informatiile privind tendintele si cerintele mediului, informatii obtinute prin cercetarile de marketing; alocarea si utilizarea mai rationala si eficienta a fondurilor si resurselor prin canalizarea acestor eforturi in directii rezultate din cerintele si tendintele mediului. Peter Drucker este foarte elocvent cand afirma: "Deoarece scopul ei este de a crea consumatori, intreprinderea de business are doua - si numai aceste doua -functii de baza: marketing si inovare. Marketingul si inovarea produc rezultate, restul toate sunt costuri". Rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare sunt apoi aplicate in procesul de productie, sustinut de activitatea de personal si financiar-conila. Ciclul se incheie tot cu activitati din functiunea comerciala, ca de exemplu: vanzarea, distributia produselor, promovarea produselor si respectiv activitatea de aprovizionare tehnico-materiala prin care se asigura baza tehnico-r vateriaia necesara desfasurarii intregului proces de productie. Conceptia si orientarea de marketing produce modificari si in ceea ce priveste conceptia clasica privind organizarea productiei. Principalele deosebiri sunt sintetizate in Tabelul nr.1.2. Conceptie Elemente Clasica Marketing 1. Gama de produse Restransa Larga 2. Volum de productie Masa. serie, mare Serie mijlocie, mica si unicate 3. Calificarea fortei de munca ingusta Larga 4. Mijloace de munca Specializate Universale 5. Controlul tehnic de calitate Sondaj Cu bucata Aceste cateva deosebiri determina un ciclu de fabricatie mai lung si costuri de productie mai mari ale produselor in conceptia de marketing, ativ cu conceptia clasica. Dezavantajele sunt numai aparente, deoarece in conceptia de marketing "se produce ceea ce se cere si poate vinde", in timp ce in conceptia clasica "se incearca sa se vanda ceea ce s-a produs". Cu alte cuvinte produsele in conceptia de marketing se adreseaza unei piete tinte, asigurandu-se o pozitionare cat mai buna a acestora in cadrul segmentelor de piata selectate. Aceasta permite ca pretul obtinut sa fie mai inalt, acoperind nu numai costurile de productie suplimentare, ci si obtinerea unui profit mai mare. Efectele pozitive obtinute in conceptia clasica sunt iluzorii, acestea fiind mult diminuate (uneori chiar anihilate) de dificultatile legate de plasarea si vanzarea marfurilor pe piata. 2. in al doilea rand, marketingul este o activitate practica, concreta, care presupune forta de munca corespunzator calificata si instru-mentar de lucru adecvat. Asigurarea succesului firmei pe piata, comercializarea integrala si eficienta a produselor si serviciilor, realizarea unei pozitii active in mediu presupune, printre altele, a gasi raspunsuri la niste seturi de intrebari cum ar fi: a) cine ne sunt clientii?; care sunt nevoile lor?; cum le putem castiga preferinta? b) ce sa producem? cat sa producem? in ce moment? in ce loc? la ce pret? A gasi raspunsuri corecte la aceste intrebari este vital pentru orice agent economic care actioneaza intr-un autentic si real mediu concurential. Gasirea raspunsurilor presupune studii si cercetari practice, de teren, actiuni concrete, fundamentarea riguroasa a deciziilor privind urile si programele intreprinderii. Setul a) presupune cercetari de marketing, studii de piata, studii privind comportamentul consumatorilor. La setul b) raspunsul este dat de principiul celor "cinci potriviri": sa producem produsul potrivit, in cantitatea potrivita, in momentul potrivit, la locul potrivit si la pretul potrivit. Teoretic si aparent este deci usor. Practic insa aceste 5 "potriviri" trebuie realizate simultan, cumulativ. Oricare "nepotrivire" reduce mult sau chiar poate anula efectele favorabile ale celorlalte "potriviri". Este deci necesar si in acest caz de profesionalism, cunostinte si deprinderi in a utiliza si manui instrumente, tehnici si metode de lucru adecvate. Studiile, cercetarile, actiunile de marketing sunt extrem de complexe. Complexitatea lor necesita cunostinte pluri si interdisciplinare, adica specialisti din diverse domenii: economisti, statisticieni, ingineri, psihologi, sociologi, informaticieni, juristi etc. in marketingul international, avand in vedere caracteristici specifice ale anumitor piete, zone geografice, populatii, se impune cooptarea in aceste colective si a unor istorici, geografi, teologi, etnografi etc. Toti acestia trebuie insa sa fie uniti printr-o trasatura comuna: sa fie "oameni de marketing", sa aiba o cultura si mentalitate de marketing, sa gandeasca intr-o conceptie de marketing. 3. in al treilea rand, marketingul - ca si managementul - este stiinta si arta. Marketingul opereaza cu categorii, legi, principii atat proprii, cat si imprumutate de la diverse ramuri ale stiintei. De asemenea, utilizeaza metode, tehnici si procedee, proprii sau adaptate, de investigare. Toate acestea, alaturi de profesionalismul fortei de munca antrenate in studiile, cercetarile si actiunile de marketing, confera marketingului statutul de stiinta. Sunt insa frecvente situatii si cazuri in care limitele stiintei sunt atinse. Intervine aici aportul personal direct al "omului de marketing", care poate fi decisiv in luarea celei mai bune decizii. Este vorba de arta, talentul omului, de intuitia si "fleurul" sau, inclinatia sa spre risc, chiar spre aventura. Rolul hotarator al fortei de munca in asigurarea caracterului de "stiinta si arta, presupune anumite trasaturi caracteristice ale acesteia, si anume: profesionalism ridicat; cunoasterea riguroasa a tendintelor si cerintelor mediului, capacitate de anticipare a acestora; viziune unitara, spirit novator si receptivitate fata de cerintele mediului, nevoile si dorintele consumatorilor; o inalta capacitate de adaptare, flexibilitate si mobilitate in gandire; inventivitate, spirit creator, intuitie, fleur, tentatia spre risc si chiar aventura. Desigur, spatiul tipografic este un "parametru" care trebuie avut permanent in vedere intr-un demers stiintific, Nu putem insa incheia fara a concluziona, pe baza celor prezentate, ca marketingul este: o stare de spirit, care trebuie sa anime toti angajatii si in primul rand managementul acesteia: o vointa, vointa de a cuceri si exploata renil piata; un ansamblu de metode si tehnici, care iti permit sa cunosti, sa masori, sa alegei, sa ifici, sa influentezi, sa comunici; un obiecti cautarea si obtinerea unui profit maxim, satisfacand consumatorii mai bine si mai eficient decat concurenta.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact