StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Experienta este BAZA INOVATIEI
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » marketing international » Teorii despre organizatii
Trimite articolul prin email Teoria organizatiilor ca sisteme deschise si naturale : Teorii despre organizatii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Teoria organizatiilor ca sisteme deschise si naturale



La sfarsitul anilor '70 si inceputul anilor '80 s-a produs o noua schimbare in modul de abordare si analiza a organizatiilor, principalele modele teoretice dezvoltate in cadrul acestei etape fiind teoria organizarii, elaborata de K.E. Weick, si analiza ecologica, impreuna cu cele trei abordari ale sale: dependenta de resurse, modelul ecologiei populatiei si teoria institutionala.


Teoria organizarii elaborata de K.E. Weick
K.E. Weick propune chestionarea metaforelor folosite in abordarea si analiza organizatiilor si, mai ales, inlocuirea lor in spiritul unei viziuni mai cuprinzatoare, mai subtile si mai nuantate. Autorul afirma : cu cat mai ama, untit incepi sa studiezi subtilitatile organizatiei, cu atat mai mult incepi sa chestionezi semnificatia ordinii si cu atat esti mai convins ca prejudecatile dominante cu privire la organizare - ca este eficienta, ificata, predictibila si supravietuieste - sunt suspecte atunci cand sunt considerate criterii ale evolutiei spre succes". Noul vocabular al analizei organizationale ar trebui sa includa termeni care sa exprime mai elocnt ambiguitatea comportamentului organizational, variatia nejustificata" (Vlasceanu, 1999), imprecizia, nevoia de actiune cuplata cu absenta unei directii clare de actiune. Noile concepte sau metafore propuse de Weick sunt cele de intelegere retrospectiva", instituire sau constructie a mediului prin actiune, evolutie si experimentare.
Analiza lui Weick se focalizeaza pe examinarea proceselor cogniti responsabile de crearea si sustinerea organizatiilor, respectiv pe actiunile sau activitatile prin care membrii organizatiei instituie sau edifica lumea (mediul) ce-i inconjoara. Prin teoria sa cu privire la rolul si importanta proceselor cogniti in instituirea si modelarea activitatilor si mediului organizational, dar mai cu seama prin accentuarea caracteristicilor evoluti ale acestor procese, Weick se situeaza printre teoreticienii care vad organizatiile ca pe niste sisteme naturale, si nu rationale, combinand totodata aceasta perspectiva de abordare cu cea a organizatiilor ca sisteme deschise (Vlasceanu, 1999). Analiza lui Weick se realizeaza la nilul psihologiei sociale, spre deosebire de celelalte abordari la care ne vom referi in continuare, care deplaseaza analiza de la nilul psihologiei sociale spre unul mai cuprinzator, cel ecologic.
Analiza ecologica


Dependenta de resurse
Este un model explicativ care accentueaza importanta relatiilor dintre organizatii si mediu diri perspectiva capacitatii de adaptare a acestora la presiunile de control ale mediului, reprezentantii sai fiind: Pfeffef si Salanick, 1978; Zald, 1970; Wamsley si Zald i973 ; Thompson, 1967.
Pfeffer si Salanick arata ca organizatiile aflate in permanenta sub influenta constrangerilor si Controlului extern fie se supun cerintelor altora", fie actioneaza astfel incat sa manevreze dependentele ce creeaza aceste constrangeri asupra comportamentului organizational. Premisa teoriei promovate de cei doi autori este aceea potrivit careia supravietuirea oricarei organizatii depinde de capacitatea ei de a obtine resurse. Nevoia dobandirii de resurse implica necesitatea interactiunii cu cei care controleaza resursele. Mediul social sau contextul organizational este reprezentat de alte organizatii, grupuri de interese sau indivizi ce controleaza resursele critice necesare organizatiei, aflandu-se astfel in pozitia de a influenta activitatile si practicile acesteia. Astfel, in tranzactiile pe care organizatia le va initia in derea dobandirii resurselor, cei care controleaza resursele vor obtine putere asupra organizatiei.
Puterea pozitiei de influenta a unui actor social asupra activitatilor organizatiei este facilitata de anumite conditii, precum :
- importanta resurselor si stringenta nevoii de a le detine ;
- incapacitatea obtinerii lor din alta parte ;
- spatiul de libertate al actorului social in alocarea resurselor critice ;
- lipsa de control al organizatiei asupra resurselor critice etc.
Asadar, pentru a-si mentine capacitatea de adaptare permanenta la cerintele si Contingentele schimbatoare ale mediului, organizatiile incearca sa limiteze si chiar sa evite, pe cat posibil, influentele si constrangerile externe.
Modelul ecologiei populatiei
Promotorii acestei abordari (Singh, Lumsden, 1990) sustin ca nu exista nici un motiv de a crede ca marea varietate structurala a organizatiilor reflecta numai adaptarea", asa incat exista limite evidente ale capacitatii lor adapti, care decurg din inertia structurala" caracteristica organizatiilor, ea fiind generata de o serie de presiuni interne si externe. Cu cat aceste presiuni sunt mai puternice, cu atat va fi mai scazuta flexibilitatea adaptiva a organizatiilor. Principiul care sta la baza acestei abordari este acela ca mediul selecteaza organizatiile, si nu organizatiile se adapteaza mediului.
Supozitia inertiei structurale are o alta implicatie importanta in perspectiva ecologica de abordare a relatiilor dintre organizatii si mediu, si anume schimbarea nilului de analiza. Ecologistii isi centreaza atentia pe studierea relatiilor dintre organizatii, respectiv a gruparii acestora in populatii de organizatii, termenul de populatie fiind folosit in sensul agregarilor de organizatii care impartasesc un destin comun cu privire la variatiile de mediu".
Principala critica formulata la adresa modelului ecologiei populatiei este aceea ca, accentuand inertia structurala, deficitul de resurse si competitia ca principale elemente generatoare ale procesului de schimbare, au fost neglijate alte tipuri de relatii si variabile -cooperare, putere, conflict, clase sociale, foarte importante in analiza relatiilor organizatii - mediu.
Teoria institutionala
Aceasta teorie include, pe langa ecologia populatiei si dependenta de resurse, teoriile institutionale sau institutionalismul. Analiza institutionala se distinge prin doua teme dominante si reprezentati, fiecare referindu-se la factorii care genereaza si mentin structura organizationala:
- structurile organizationale sunt create pentru a raspunde presiunilor variabile ale mediilor dirse;
- mediile sunt sisteme culturale care definesc si legitimeaza, creeaza si mentin structurile organizationale care le corespund.
Organizatiile sunt, conform acestor teorii, sisteme naturale deschise, construite social, si au ratiuni multiple, mai mult sau mai putin izomorfe. Principalii reprezentati ai acestei teorii sunt Powell si DiMaggio (1991), Meyer si Rowan (1997).





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact