StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Solutii reale pentru planuri de succes
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » marketing international » Viitorul psihologiei muncii si organizationale din perspectiva schimbarilor socioeconomice-tehnoiogice din lumea muncii
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Schimbarile tehnologice



Impactul tehnologiei informatiei asupra societatii s-a dovedit a fi deosebit de rapid si profund. Asa cum puterea aburului si electricitatea au produs „luri de distrugere creati" (Schumpeter, apud Coombs, si Huli, 1996), tehnologia informatiei (IT), definita ca fiind totalitatea echipamentelor (electronice si informatice), precum si a programelor rulate de calculatoare care asigura memorarea, procesarea, transferul informatiei cu un rol important in asigurarea comunicarii si in procesul decizional (Yoge



sh, 1993), are un efect care se resimte din plin si la locul de munca.In cate cifre, impactul IT ar putea fi descris astfel: 70% dintre americanii adulti folosesc calculatorul, iar dintre acestia 80% folosesc internetul. intr-un studiu realizat in SUA in 1997 se prevedea ca in anul 2000 aproximativ 60% dintre locurile de munca vor necesita abilitati in lucrul cu calculatoarele (Oppenheimer, 1997). De asemenea, in Statele Unite, investitiile facute de organizatii in echipamente moderne au crescut de la 20% din totalul investitiilor in 1990 la 40% in 1998 (Rudd, apud Myers, 2000).


Tehnologia ca factor al schimbarii sociale
Progresul tehnologic, alaturi de factorii demografici, sistemele de lori si ideologie, constituie un factor capabil sa antreneze sau sa produca o schimbare sociala (Neculau, 1996). Revolutia informationala, prin caracteristicile sale (fenomen colectiv, modificare structurala a organizarii sociale si redistribuire a autoritatii, and un pronuntat caracter de permanenta), poate fi considerata un factor important al actualei schimbari sociale, antrenand efecte la toate nivelurile vietii umane si ale organizarii sociale.
Desi studiul de fata nu isi propune studierea impactului social al evolutiei tehnologiei, problematica IT trebuie sa ia in discutie si efectul acesteia la nivelul societatii, in principal prin difuzarea masi a informatiilor si cunostintelor. Aspectul difuzarii masive a cunostintelor, prin efectul sau principal - considerarea cunostintelor ca fiind principala resursa economica -, impune modificarea perceptiei, dar si a practicii obtinerii de loare adaugata.
Tehnologia, definita ca punerea in practica a cunoasterii prin intermediul tehnicilor (ansambluri de instrumente, metode si norme) utilizate in activitatile productive, include trei dimensiuni (Zamfir, Vlasceanu, 1993):
- dimensiunea materiala : ansamblul de unelte, instalatii, masini si dispozitive utilizate in anumite activitati sociale (productive prin excelenta);
- dimensiunea normati : normele de utilizare si retelele de organizare asociate unei tehnologii;
- dimensiunea sociala : ansamblul de abilitati si comportamente individuale si colective, precum si de norme sociale generate de utilizarea unei anumite tehnologii.
Efectul pe care orice tehnologie il are asupra societatii a fost privit initial ca fiind mai mult sau mai putin negativ. Astfel, multe dintre momentele de schimbare sociala au fost direct legate de dezvoltarea unor tehnologii. Drucker (1999) face legatura intre aplicarea cunostintelor din acele vremuri, diferite aspecte ale realitatii si efectele sociale rezultate :
- cunostintele aplicate uneltelor: revolutia industriala (1750-l850), al carei efect principal a fost aparitia proletariatului dependent de „mijlocul de productie detinut de capitalist", nasterea unei ideologii care a cuprins multe dintre tarile lumii, dezvoltarea oraselor si aparitia civilizatiei globale ;
- cunostintele aplicate muncii: revolutia productivitatii (1880-l945), in urma careia proletariatul a castigat o tot mai mare putere de cumparare, societatea devenind una de consum;
- cunostinte aplicate cunostintelor: revolutia manageriala (1960-prezent) - aparitia lucratorilor cunoasterii dependenti de propriul lor mijloc de productie - cunostintele; reducerea accentuata a celorlalte categorii sociale : fermieri, muncitori etc. Aceasta ultima etapa, aflata in plina desfasurare, in contextul difuzarii masive a
echipamentelor care faciliteaza schimbul de informatii, ne poate oferi surprize in continuare, daca ne gandim ca, prin modalitatea sa de implementare, controlul informatiilor este. in principiu, trecut la un numar mai mare de indivizi, „proprietatea" asupra informatiei fiind la indemana celor care se vor adapta mai rapid la aceasta era


informationala.


Antajele tehnologiei informatiei in organizatii
Un efect al dezvoltarii tehnologiei informatiei este aparitia grupurilor si organizatiilor virtuale (Ahuja, Carley, 1998; DeSanctis, Monge, 1998; Jarvenpaa, 1998) la nivel local si global.
Grupul virtual global (ura 1) este format din membrii unei echipe care nu au nimic in comun in ceea ce priveste cultura, localizarea spatiala si secventa temporala (nu au interactionat nici in trecut, nici in momentul realizarii sarcinii, decat prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice, si nici nu dezvolta expectante legate de o interactiune viitoare).
Grupul „virtual" local este format din membrii unei echipe care, desi actioneaza intr-un spatiu geografic restrans, impartasind aceeasi cultura, comunica mai des prin mijloace diverse (e-mail, v-mail, teleconferinte, videoconferinte).
Dezvoltarea grupurilor si organizatiilor virtuale pune noi probleme de organizare si studiere a muncii, a realitatii sociale, in lumina noilor schimbari. intr-un studiu citat de Prencipe (2001), se estima ca, in anul 2003, circa 40% dintre angajatii in domeniul IT vor lucra jumatate din timpul de munca de la distanta, rezolndu-si sarcinile de serviciu prin intermediul mijloacelor de comunicare mobile, in special al internetului.
Prin implementarea IT, organizatiile isi maresc eficienta, dar isi pot schimba si localizarea cunostintelor, ceea ce poate genera deplasarea puterii spre niveluri inferioare. Astfel, angajatii iau contact cu informatiile mai rapid si direct, acest lucru influentand eficienta muncii lor si procesul de luare a deciziilor.
unei organizatii, trebuie sa participe activ la dezvoltarea organizatiei si sa se implice in implementarea sistemelor informatice, tinand cont de nevoile organizationale si personale (Roepke, 2000).
Supraincarcarea angajatilor cu informatii diverse constituie un factor care poate duce, si el, la reducerea eficientei la locul de munca. Astfel, numai citirea mesajelor de e-mail (care sunt, in medie, pentru un angajat in numar de 30 pe zi, numarul lor crescand la 50 pe zi in anul 2001) consuma din ce in ce mai mult din timpul de lucru (Chlamers, 2000).
Un alt element care diminueaza productivitatea angajatilor il constituie folosirea echipamentelor IT (mai ales a internetului), in timpul lucrului, pentru a rezol diferite probleme personale. Astfel, intr-un studiu realizat de SurfControl (Verton, 2000), se prezinta date din care rezulta ca productivitatea angajatilor scade cu 30-40% si ca 75% dintre angajati folosesc echipamentele in scop personal, fapt ce duce, in final, la scaderea eficientei prin timpul alocat acestor „sarcini", dar si prin ocuparea unei parti din capacitatea canalelor de transmitere a datelor.
Bharadwaj (2000) arata ca legatura dintre investitiile in IT si beneficiile organizatiei este slaba sau chiar inexistenta. O alta explicatie, pe langa cele enumerate mai sus, ar fi aceea ca investitiile IT sunt usor de duplicat de alte organizatii, dar, nefiind facute dupa o analiza pertinenta care sa tina cont de specificul organizatiei respective, nu duc la rezultatele scontate.
Orice schimbare in cadrul tehnologiei avea un impact asupra celorlalte elemente din organizatie (structura, procese, oameni etc), conform abordarii sistemice sociotehnice (Pugh, Hickson, 1994). Astfel, focalizarea doar pe adoptarea unor noi tehnologii trebuie inlocuita cu eluarea contextului (social, economic, tehnologic, politic, legislativ, ecologic) in care este formulata strategia organizatiei si implementata schimbarea, psihologia muncii and contributii majore si in acest domeniu.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact