StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Solutii reale pentru planuri de succes
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » marketing modern » Studierea pietei interne
Trimite articolul prin email Aria pietei : Studierea pietei interne Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Aria pietei



Aria pietei se refera la dimensiunile spatiale ale acesteia. Asigurarea unei imagini cat mai complete cu privire la dimensiunile pietei implica si raportarea acestora la spatiul economico-geografic in care se desfasoara activitatea de piata.
Cunoasterea relatiei piata - spatiu prezinta o importanta deosebita atat pentru producator, cat si pentru comert; structurarea ofertei, logistica marfurilor, amplasarea spatiilor de depozitare si a retelei de desfacere, organizarea vanzarilor etc. nu se pot solutiona in conditii de eficienta fara ajutorul informatiilor asupra distributiei teritoriale a ofertei si cererii de marfuri, a punctelor de intalnire" a acestora.
Pentru a caracteriza aria pietei, in practica economica se apeleaza la:


» gradul de concentrare a pietei;
» gravitatia comerciala ;


» gradul de solicitare a retelei comerciale.
Gradul de concentrare a pietei
Ca indicator spatial sintetic, gradul de concentrare a pietei exprima modul dispunerii in spatiu a tranzactiilor de piata ; el este determinat, in principal, de :
- natura si destinatia produselor ;


- amplasarea retelei de distributie ;
- repartizarea teritoriala a cererii si ofertei;


- situatia cailor de comunicatie.
Ca urmare, la unele produse, piata cunoaste o concentrare mai mare a punctelor de desfacere intr-un numar restrans de unitati comerciale (piata produselor electronice si electrotehnice) sau chiar intr-un numar restrans de centre urbane (piata autoturismelor). La alte produse, dimpotriva, piata este marcata de prezenta unui numar mare de unitati comerciale, distribuite in toate localitatile (este vorba despre bunurile alimentare de consum curent, bunuri nealimentare de larga utilizare etc).
Gradul de concentrare a pietei se poate urmari cu ajutorul mai multor indicatori, cum sunt:
a) repartizarea teritoriala a vanzarilor. Geografia" vanzarilor este marcata de diferente insemnate, in conditii demografice abile intre judete si localitati. Explicatia tine de gradul de urbanizare diferit de la un judet la altul, dar si de particularitatile zonale in solicitarea unor produse (de pilda, sectorul de alimentatie publica este mai dezvoltat in zonele turistice sau piata pestelui este mai dezvoltata in Muntenia si Oltenia);
b) densitatea retelei comerciale, care se poate exprima, in principal, prin:
- numarul de unitati comerciale la 100 km2;


- numarul de unitati comerciale la 1.000 locuitori;
- numarul de locuitori la o unitate comerciala.
Procesul concentrarii, in acest caz, este privit pornind de la oferta de marfuri, de la distributia punctelor care asigura difuzarea ei catre consumatori. Raportand numarul de unitati comerciale la numarul de consumatori, gradul de concentrare ne apare ca fiind invers proportional cu densitatea retelei comerciale ; acest raport insa este inselator, pentru ca densitatea retelei comerciale nu spune nimic (sau foarte putin) despre marimea unitatilor comerciale, incat numai corelarea acestor elemente poate exprima masura reala a concentrarii activitatii comerciale;
c) raspandirea unitatilor si a punctelor de vanzareIn general, toate modalitatile de exprimare a gradului de concentrare a pietei folosesc ca sursa de informatii datele din evidenta statistica. Ca urmare, investigatia se reduce la operatii dintre cele mai simple, care insa nu clarifica, nu rezolva probleme cardinale ale concentrarii, cum sunt:


- cauzele concentrarii;
- masura in care concentrarea este un proces normal sau unul fortat;


- directiile de modificare a concentrarii.
Pe de alta parte, distribuirea spatiala a fenomenelor de piata este determinata, concomitent, de repartizarea teritoriala a ofertei si a cererii de marfuri. Or, locul de intalnire a celor doua categorii corelative ale pietei se afla situat undeva in spatiul dintre producator si consumator; in unele cazuri - mai aproape de consumator, alteori - de producator. inseamna ca gradul de concentrare existent la un moment dat (pentru ca si concentrarea este o marime dinamica) exprima un compromis intre concentrarea productiei si diseminarea cererii de consum. Dar si cererea manifesta tendinta de concentrare, ca rezultat direct al procesului de urbanizare ; in acelasi timp, ea manifesta si o evidenta tendinta de apropiere de oferta de marfuri, ca rezultat al mobilitatii crescande a populatiei.
Gravitatia comercialaIntre problemele pe care le ridica procesul de studiere a pietei interne, un loc aparte il ocupa cele care se refera la localizarea cererii de consum a populatiei.
Cercetarile efectuate in tara noastra arata ca 80-85% din marfurile necesare consumului sunt procurate din localitatile de domiciliu al consumatorilor, diferenta fiind cumparata din alte localitati, mai ales urbane. Desigur, aceasta este o proportie medie ; cererea care se manifesta in afara localitatilor de resedinta ale consumatorilor, respectiv care migreaza catre alte localitati, are o pondere mult mai mare in cazul unor grupe de marfuri si al unor categorii de consumatori*. Astfel, un caracter migratoriu pronuntat este propriu cererii cumparatorilor rurali si, mai ales, pentru marfurile nealimentare de cerere periodica si rara.
Ca regula generala, cererea de marfuri (mai ales pentru bunuri de consum nealimentare, dar nu numai) migreaza de la localitatile mici spre localitatile mari, in principal, spre cele urbane.
Fenomenul atractiei, exercitat de centrele urbane asupra cumparatorilor din zonele invecinate, este denumit, intr-o serie de lucrari de specialitate, gravitatie comerciala.
Gravitatia comerciala reprezinta forta de atractie exercitata de reteaua comerciala a unui oras asupra populatiei nerezidentiale (adica persoanele care, din diferite motive, se aprovizioneaza cu marfuri pentru consumul personal din reteaua comerciala situata in afara localitatii de domiciliu, cum sunt: navetistii, producatorii agricoli, flotantii, turistii, persoanele venite la odihna sau tratament, in delegatie, in vizita la rude etc). Forta comerciala a orasului depinde de mai multi factori:
» marimea orasului - centrul comercial si functiile predominante ale acestuia (centru administrati industrial, cultural, turistic etc);


» distanta pana la acesta;
» accesibilitatea catre centrul urban;


» gradul de dotare comerciala a orasului;
» structura socio-profesionala a populatiei aflate in zona de influenta comerciala a orasului.
Intensitatea fenomenului gravitational se poate aprecia apeland la cele doua modele : deterministe si probabilistice.
Modele probabilistice
Acest model incearca sa surprinda optiunea cumparatorilor pentru o alternativa de aprovizionare (respecti alegerea intre mai multe centre comerciale posibile). Semnificati in acest sens, este modelul lui D.L. Huff78, care are la baza, in esenta, 2 factori:
- marimea centrelor comerciale de atractie, exprimata prin suprafata comerciala cu care acestea sunt dotate ;
- timpul necesar deplasarii cumparatorilor pana la aceste centre.




Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact