StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
drept DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil

Punerea in executare a hotararilor



PUNEREA IN EXECUTARE A HOTARARILOR


Consideratii generale


Hotararile judecatoresti ar fi inutile daca nu ar fi puse in executare. Activitatea judiciara isi realizeaza scopul numai daca hotararea prin care se finalizeaza un litigiu este adusa la indeplinire. Adesea hotararile judecatoresti sunt aduse la indeplinire de bunavoie, partea cazuta in pretentii conformandu-se dispozitiei date de judecator. Nu putine sunt, insa, situatiile in care este nevoie de apelarea la unele mijloace de coercitie statala. Alteori, pentru a determina punerea in aplicare a unei hotarari se recurge la o alta hotarare judecatoreasca prin care cel ce refuza executarea este obligat la plata unor sume de bani, aceasta din urma hotarare fiind executabila silit[1]. In cele ce urmeaza vom analiza cateva aspecte ale executarii silite a hotararilor judecatoresti. Executarea silita nu priveste numai hotararile judecatoresti, ci si alte titluri executorii. Uneori ea apare ca ultima faza a unui proces civil concret, iar alteori este unica faza a acestuia. Executarea silita a fost definita, in general, ca acea faza a procesului civil in cadrul careia creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statomicite intr-un titlu executoriu, prin constrangerea patrimoniala a debitorului .



Executarea silita nu poate purta, in principiu, asupra persoanei debitorului asa cum nici instanta civila nu poate pronunta hotarari care sa impiedice o executare asupra persoanei.



Pentru cazul obligatiei de a face sau a nu face rezultand din titlul executoriu, articolele 5802-5805 din Codul de procedura civila instituie posibilitatea de aducere la indeplinire tot prin mijloace de ordin patrimonial[3].

Exista si situatii cand executarea se face asupra' persoanei. Asa, de pilda, hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus incredintarea minorului unuia din parinti sau unei institutii de ocrotire si hotararea prin care se dispune evacuarea unei persoane dintr-un imobil se pot executa manu militari, respectiv prin luarea cu forta a minorului de langa cel ce se opune hotararii si predarea lui parintelui sau institutiei stabilite prin hotarare si prin scoaterea fortata a persoanei in afara imobilului.

Executarea silita este reglementata in principal in articolele 3711-5805 din titlul 'Despre executarea silita' al Cartii a V-a din Codul de procedura civila. Alte acte normative in materie sunt:









- Ordonanta Guvernului nr.6112002 privind colectarea creantelor bugetare;

- Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor;

- articolele 910-935 din Codul comercial referitoare la sechestrarea, urmarirea si vanzarea silita a vaselor;

- Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, etc.

Dintre toate aceste acte normative, normele cuprinse in Codul de procedura civila au un caracter de maxima generalitate.

Legislatia reglementeaza doua modalitati diferite de executare: executarea  silita directa si executarea silita indirecta, aceasta din urma realizandu-se in mai multe forme (urmarire silita mobiliara, urmarire silita imobiliara, poprire, urmarire silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini, decontarea bancara.


Titlurile executorii


Titlul executoriu este inscrisul care, alcatuit in conformitate cu prevederile legii de catre organul competent, permite punerea in executarea silita a creantei pe care o constata[4].

Sunt titluri executorii hotararile 353h74d judecatoresti investite cu formula executorie sau care au caracter executoriu printr-o dispozitie expresa a legii, hotararile instantelor Curtii de Conturi, hotararile arbitrale, actele autentificate de notarul public, hotararile judecatoresti straine precum si alte acte juridice care au acest caracter in baza legii.

Pentru ca o hotarare judecatoreasca sa poata fi titlu executoriu este necesar, inainte de toate, ca ea sa fie susceptibila de executare silita. Nu au acest caracter hotararile privind drepturi personale nepatrimoniale precum hotararea de divort, hotararea de stabilire a paternitatii, etc. Dintre hotarari le susceptibile de executare silita pot fi investite cu formula executorie, devenind deci titluri executorii, hotararile definitive si hotararile irevocabile.

Sunt hotarari definitive:

- hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;

- hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel ori cand cererea de apel a fost respinsa sau anulata ori judecata s­-a perimat;

- hotararile date in apel;

- orice ale hotarari care potrivit legii nu mai pot fi atacate cu apel.

Chiar daca sunt definitive; nu pot fiexecutate hotararile date in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau orice alte lucrari avand o asezare fixa impotriva carora s-a declarat recurs deoarece acesta suspenda. de drept executarea hotararilorrespective Cart. 300 C.pr.civ.).

Sunt hotarari irevocabile:

- hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;

- hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel;

- hotarari le date in apel, nerecurate;

- hotarari le date in recurs;

- orice alte hotarari care nu mai pot fi atacate cu recurs. Unele hotarari sunt executorii fara a fi necesara investirea cu formula executorie, precum cele prevazute de act. 278 C.pr.civ.[5] ori de articolul 200 c.pr.civ. .



Formula executorie consta in ordinul dat agentilor puterii dministrative si procurorilor sa execute hotararea, respectiv sa staruie >entru aducerea ei la indeplinire. Acest ordin este dat in numele presedintelui Romaniei (art. 269 C.pr.civ.). 

Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, fiind organizata si functionand potrivit dispozitiilor Legii fir. 94/1992 (republicata la 16 martie 2000 in Monitorul Oficial nr.16). Hotarari le definitive ale organelor, de jurisdictiedin sistemul Curtii de Conturi sunt puse in executare. prin emiterea unui ordin de executare care constituie titlu executoriu.

Activitatea notariala este reglementata de Legea nr. 36/1995. In temeiul acestei legi, notarul are dreptul de a autentifica acte, inclusiv acte privind creante. Cand actul autentificat de notarul public consta intr-o creanta certa si lichida, el constituie titlu executoriu la data exigibilitatii.

Dreptul comun in materie de arbitraj il constituie dispozitiile din Cartea a IV -a Codului de procedura civila. O buna parte din dispozitiile cuprinse in aceasta carte au caracter de ordine publica. Intre ele se afla si normele cuprinse in articolele 367-368 C.pr.civ. potrivit carora hotararea arbitrala se investeste cu formula executorie de catre instanta careia i-ar fi revenit competenta de a judeca litigiul in fond, iar dupa investire hotararea arbitrala se executa ca si o hotarare judecatoreasca.

In Romania pot fi executate silit si hotarari le judecatoresti straine, fiind necesara, insa, incuviintarea executarii lor de catre tribunalul pe raza caruia urmeaza a se executa; procedura de incuviintare a executarii se numeste execvatur si este reglementata de Legea nr. 105/1992 privind raporturile de drept international privat.





Pe langa cele mentionate mai au putere executorie, dupa investirea cu formula executorie, cambia si biletul la ordin (reglementate prin Legea nr. 58 din 1 mai 1934 modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993 aprobata prin Legea nr. 83/1994) precum si cecul (reglementat prin Legea nr. 59 din l mai 1934 modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1993 aprobata prin legea nr. 83/1994).

Mai constituie titluri executorii, fara a fi nevoie de investire cu formula executorie urmatoarele:

- actele de sanctionare in materia contraventiilor (Ordonanta Guvernului nr. 2/2001);

- titlurile executorii privind creantele bugetare intocmite de organul competent sa constate si sa stabileasca aceste creante;

- deciziile caselor teritoriale de pensii pentru recuperarea sumelor platite fara temei (art. 187 din Legea privind sistemul de pensii nr. 19/2000);

- contractul de leasing (art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997) etc.


Participantii la executarea silita


Executarea silita presupune participarea creditorului (persoana al carei drept este constatat prin titlul executoriu), debitorului (persoana carei obligatie este constatata prin titlul executoriu) si a organului de executare. Este posibil ca in cursul executarii silite sa intervina terte persoane ce se pretind vatamate prin executare, instanta care rezolva incidentele la executare si procurorul in virtutea drepturilor conferite de art.45 C.pr.civ.

Legitimare procesuala activa are creditorul, iar legitimarea procesuala pasiva are debitoruI. Executarea silita mai poate fi solicitata si de creditorul urrnaritorului, pe calea actiunii oblice in conditiile art. 974 C.civ. Acestea sunt si persoanele la a caror cerere se declanseaza, de regula, urmarirea silita. De la regula, legiuitorul a prevazut o serie de exceptii enuntate in art. 453 aI.2 C.pr.civ.: 'Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infatisarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii'.

Executarea silita poate fi solicita si de succesorii creditorilor. in mod corespunzator ea se va indrepta impotriva debitorilor sau - in caz de deces al acestora - impotriva succesorilor lor.

In imensa majoritate a cazurilor instanta intervine in procedura executarii silite fie prin incuviintarea executarii titlurilor fie prin solutionarea incidentelor ivite in cadrul si in cursul executorii silite (contestatii la executare, etc.).

Principalele organe de executare silita sunt executorii judecatoresti numiti, organizati si care-si exercita atributiile in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 188/2000. Ei au plenitudine de competenta in materie de executare silita. Organe de executare silita sunt si organele Ministerului Finantelor (Ordonanta Guvernului nr. 61/2002), pentru incasarea si urmarirea creantelor bugetare, a creantelor statului sau persoanelor juridice de drept public constatate prin hotararile instantelor Curtii de Conturi.

In practica, in activitatea de executare silita procurorul intervine foarte rar. Totusi, in temeiul dispozitiilor articolului 45 C.pr.civ., procurorul poate solicita punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor si a persoanelor puse sub interdictie ori a disparutilor, poate folosi calea contestatiei la executare pentru a obtine anularea actelor de natura sa vatame interesul persoanelor fara capacitate de exercitiu ori cu capacitate restransa, precum si sa exercite caile de atac impotriva hotarari lor asupra contestatiilor la executare.

Cand un tert este vatamat de masurile luate in vederea executarii silite poate face contestatie cerand incetarea acelor acte si inlaturarea efectelor lor. In alte cazuri tertii intervin in executarea silita pentru a participa la distribuirea pretului obtinut prin vanzarea bunurilor debitorului, chiar daca urmarirea a fost inceputa de un alt creditor.



Obiectul executarii silite


Notiunea de obiect al executarii silite are doua intelesuri, dupa cum este privita in cadrul executarii directe (in natura) sau indirecte (prin echivalent)[7]. In cazul executarii silite directe, obiectul acesteia il constituie bunul material mentionat in titlul executoriu, iar in cazul executarii silite indirecte obiectul acesteia il constituie veniturile si bunurile debitorului care, potrivit legii, sunt urmaribile (art. 3713 C.pr.civ.)..

De la aceasta regula legiuitorul a exceptat unele bunuri sau categorii de bunuri pentru motive care tin de asigurarea unei minime existente debitorilor, cat si pentru considerente economice sau strategice.

Statul si unitatile administrativ teritoriale pot participa in mod nemijlocit la viata juridica privata, incheind acte de drept civil si dobandind uneori calitatea de debitor. Impotriva sa poate fi inceputa executarea silita in cazul refuzului de a executa de buna voie o hotarare. Nu pot fi insa urmarite silit bunurile ce apartin domeniului public al statului sau unitatilor administrativ teritoriale, bunuri determinate de art.135 al. 4 din Constitutie si de Legea ne. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. Exceptarea de la urmarirea silita a bunurilor ce apartin domeniului public rezulta din caracterul inalienabil al acestora (art. 136 al. 4 Constitutie) si din dispozitia expresa a act. II al. 1 lit. a din Legea ne. 213/1998.



Cat priveste persoanele fizice, legiuitorul a stabilit ca sunt exceptate de la urmarirea silita urmatoarele:

A. Bunurile inalienabile:

- bunurile inalienabile cu caracter permanent precum dreptul de uz cu privire la care act. 571 Cod civil dispune ca nu poate fi cedat si nici inchiriat si dreptul de abitatie cu privire la care act. 573 Cod civil si act. 4 al. 2 din Legea


nr. 319/1944 dispun ca nu poate fi cedat sau inchiriat, fiind legat nemijlocit de persoana, de cel in favoarea caruia a fost instituit;   

- bunurile temporar inalienabile, pe perioada cat au acest caracter. Din caracterul inalienabil rezulta si imposibilitatea urmaririi silite care presupune o instrainare a bunului. Au acest caracter bunurile cumparate cu plata in rate, pana la achitarea ratelor (art. 6 din H.G. nr. 280/1990 privind vanzarea de marfuri, prestarea de servicii si executarea de lucrari cu plata in rate) si locuintele construite sau cumparate pe baza de credite[8];

B. Bunurile exceptate de la urmarirea silita in considerarea scopului entru care sunt folosite:

- bunurile neurmaribile in temeiul legii;

- bunurile neurmaribile in temeiul vointei partii.

O prima categorie de bunuri neurmaribile in temeiul legii sunt bunurile strict necesare traiului debitorului si familiei sale. Au acest caracter bunurile prevazute de art. 406 si art. 407 C.pr.civ., respectiv:

- bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;

- alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni iar, daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru aceste animale pana la noua recolta;

- combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru trei luni de iarna;

- bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului cu exceptia situatiei in care trebuie executate obligatii de intretinere, chirii, amenzi sau alte creante privilegiate asupra imobilelor;

- bunurile necesare continuarii lucrarilor in agricultura, inventarul agricol inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale si semintele pentru cultura pamantului, cand debitorul se ocupa cu agricultura si cu exceptia cazului cand asupra acestor bunuri


exista un drept de gaj ori un privilegiu pentru garantarea creantei a carei executare se cere.

Mai au acest caracter bunurile prevazute de act. 150 din Legea DT. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, respectiv: utilajele, schitele, machetele, manuscrisele si orice alte bunuri care servesc direct la realizarea unei opere ce da nastere unui drept de autor.

In final si act. 71 din Ordonanta Guvernului DT. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare enumarabunurile necesare vietii si muncii debitorului si familiei sale impotriva carora nu se poate indrepta urmarirea silita a creantelor bugetare[9].

O alta categorie de bunuri neurmaribile in temeiul legii (unele bunuri sunt neurmaribile integral, iar altele doar partial) o constituie salariul si alte venituri periodice realizate din munca, precum si veniturile asimilate salariului, prevazute de act. 409 C.pr.civ.[10]


In fine, nu pot fi urrnarite decat pentru creante rezultand din :auze penale sum.ele de bani depuse de catre debitor la Casa de Economii si Consemnatiuni (art.25 al. 3 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii si Consemnatiuni in societate bancara si art. 25 al. 3 din Statutul C.E.C. aprobat prin H.G. nr. 888/1996), cu exceptia sumelor consemnate pentru acoperirea crenatei.

Bunurile neurmaribile in temeiul vointei partii sunt rentele viagere, donate debitorului cu stipulatia ca ele nu pot fi supuse executarii silite (art.1650 C.pr.civ.) precum si donatiile sau legatele instituite in aceleasi conditii. Aceasta deoarece creditorii nu pot 'sa se planga ca ar fi lipsiti de un gaj pe care, daca liberalitatea cu conditia neurrnarii nu ar fi intervenit, nu l-ar fi avut in nici un caz. Daca insa creanta a carei ,executare se solicita s-a nascut dupa liberalitate nu se va putea invoca de catre debitor insesizabilitatea liberalitatii.

















Principalele norme care reglementeaza procedura urmaririi silite


Urmarirea bunurilor mobile


Codul de procedura civila reglementeaza in prezent patru forme de executare silita indirecta: urmarirea bunurilor mobile (art 411-451 C.pr.civ.), poprirea (art. 452-462 C.pr.civ.), urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini (art. 463-466 si 469-470 C.pr.civ.) si urmarirea silita asupra bunurilor imobile. Fiecare dintre aceste forme de executare presupune realizarea mai multor etape.


Ne vom opri mai intai asupra executarii silite mobiliare.

Aceasta se realizeaza in patru mari etape, respectiv primirea cererii de executare silita si somarea debitorului, sechestrarea bunurilor supuse executarii, vanzare a silita, la licitatie a bunurilor si distribuirea sumelor realizate prin executarea silita.

Depunerea cererii de executare silita se face de catre partea interesata la executorul judecatoresc in a carui raza de competenta se afla bunurile impreuna cu titlul executoriu. Acesta le prezinta judecatorului care va incuviinta inceperea executorii prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor si va dispune alcatuirea unui dosar privind executarea la care executorul va depune cate un exemplar al fiecarui act de executare (art. 3731 C.pr.civ.). O data incuviintata executarea, executorul judecatoresc va soma pe debitori sa-si indeplineasca obligatiile rezultand din titlu.

Daca, dupa cel putin o zi de la comunicarea somatiei debitorul nu-si executa obligatia, executorul va trece la etapa a doua respectiv se va deplasa la locul unde se afla bunurile mobile ale datomicului, le va inventaria si le va sechestra. Evaluarea bunurilor se face cu acordul partilor, iar in caz de neintelegere printr-o expertiza ulterioara identificarii bunurilor si sechestrarii acestora. La activitatea de inventariere, in lipsa debitoru,lui sau a vreunei rude


care locuieste cu el si care il reprezinta, participa pe langa executorul judecatoresc - sub sanctiunea nulitatii - un comisar de politie, primarul sau un viceprimar ori doi martori. Despre inventariere se intocmeste un proces verbal semnat de executor si parti sau, dupa caz, de alte persane care au fost prezente la inventariere. Bunurile sechestrate pot fi lasate in custodia debitorului. Daca creditorul nu este de acord, ele fie se vor ridica, fie se vor lasa in locul in care au fost gasite, dar in ambele cazuri vor fi date in custodie unui tert, care va semna procesul verbal de sechestru.

Sumele de bani, titlurile de valoare, metalele si pietrele pretioase, colectiile de arta se ridica si se depun cel tarziu a doua zi la unitati specializate.

Custodele are obligatia de a pastra bunurile sechestrate, de a nu le instraina sau deteriora indiferent daca este debitorul sau un tert. Cand custode este un tert, el are dreptul de a fi remunerat pentru activitatea sa.

Etapa a treia a executarii silite mobiliare - valorificarea bunurilor sechestrate - se realizeaza cel mai adesea prin vanzarea la licitatie publica la locul unde se afla bunurile sechestrate. Executorul este obligat sa-l instiinteze pe debitor despre data, ora si locul vanzarii la licitatie. Despre licitatie se fac anunturi cu cel putin 3 zile inainte de data acesteia. Adjudecatorut[11] va primi o dovada din partea executorului judecatoresc care constituie titlu de proprietate asupra bunurilor cumparate la licitatie.

Valorificarea bunurilor sechestrate se mai poate face si de catre debitorul insusi, cu incuviintarea executorului judecatoresc; acesta din urma isi poate da incuviintarea numai daca are acordul creditorului in acest sens.

Eliberarea sumelor realizate se poate face dupa trecerea unui termen de 15 zile de la depunerea lor de catre adjudecatari si se consemneaza intr-un proces verbal semnat de catre debitor si creditor. Daca in cursul executarii si-au depus titlurile si alti creditori decat cel ce a solicitat vanzarea bunurile mobile va avea loc si operatiunea distribuirii pretului, ordinea de preferinta prevazuta de art. 563 C.pr.civ. fiind urmatoarea:

a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri de asigurare sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor;

b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea. sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor, cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;

c) creante rezultand din obligatia de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume. periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stai, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau amenzi;

h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

i) alte creante.

In situatia in care, prin legi speciale, se stabileste o alta ordine de preferinta se vor aplica dispozitiile legilor speciale. Daca exista mai multe creante care au aceeasi ordine de preferinta si suma realizata din vanzare este neindestulatoare, pretul se distribuie intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.



Urmarirea bunurilor imobile


Urmarirea bunurilor imobile cunoaste aceleasi etape ca si urmarirea bunurilor mobile. Astfel creditorul trebuie sa ceara executorului judecatoresc scoaterea in vanzare a imobilului, judecatorul incuviinteaza executarea, executorul face o somatie, identifica si apoi scoate in vanzare silita imobilul. Eliberarea si distribuirea pretului au loc dupa aceleasi reguli ca si in cazul bunurilor mobile.

Intre cele doua proceduri exista si diferente notabile datorita naturii juridice a celor doua categorii de bunuri.

In legatura cusomatia este de precizat ca va cuprinde si mentiunile ca in caz de neplata se va scoate in vanzare imobilul, ca aceasta somatie a fost inscrisa in Cartea Funciara, precum si mentiunile privind datele de identificare a imobilului. Anterior somati ei executorul se deplaseaza la locul unde este imobilul si incheie un proces verbal de situatie in care trece numele sau si sediul biroului, numarul dosarului de executare, titlul executoriu, identificarea si descrierea sumara a imobilului, semnatura si stampila sa piri momentul inscrierii somatiei in cartea funciara imobilul nu poate fi instrainat decat cu acordul creditorului.



Vanzarea silita se realizeaza cu citarea titularilor drepturilor si garantiilor reale care greveaza imobilul (ipoteca, abitatie, etc.).

Pentru vanzare se face o publicatie ce se afiseaza la locul unde se va organiza licitatia, la sediul instantei de executare, la locul imobilului si la primaria in raza careia se afla si care contine datele esentiale despre executare si despre imobil[12].

Licitatia nu va avea loc la mai putin de 30 de zile sau la mai mult de 60 de zile de la data afisarii publicatiei. Despre desfasurarea ei, executorul intocmeste un proces-verbal. Dupa plata pretului de catre adjudecator, executorul intocmeste actul de adjudecare[13] care constituie titlul de proprietate si se inscrie in cartea funciara.

Eliberarea si distribuirea pretului se fac precum in cazul bunurilor mobile.


Urmarirea fructelor neculese si a recoltelor prinse a radacini.


Urmarirea fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini are loc dupa regulile urmaririi mobiliare, adaptate la natura obiectului executarii. Astfel, urmarirea nu se poate face cu mai mult de 6 saptamani inainte de culegerea lot, iar executorul va hotari dupa culegere daca acestea se vor vinde prinse de radacini sau dupa culegere, fara sa mai fie obligat a cere debitorului ori creditorului vreun acord. Deasemenea, de la facerea somatiei si intocmirea procesului verbal de identificare si pana la vanzare, fructele si recoltele nu vor putea fi miscate din locul unde se afla, respectiv nu vor putea fi culese.


Poprirea[14]


Prin poprire se valorifica sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile datorate debitorului urmarit de catre un tert.

Poprirea prezinta multiple avantaje pentru creditor astfel inca in epoca contemporana se recurge foarte des la aceasta modalitate de executare silita. Astfel, nu totdeauna vanzarea silita este facila, iar preluarea - prin cumparare - de catre creditor a bunurilor debitorulu il poate pune pe cel dintai in situatia de a nu folosi bunurile care nu ii trebuie si de a nu le putea instraina ulterior.

Poprirea se realizeaza cu participarea a trei subiecti de drept: creditorul urmaritor (popritor), debitorul urmarit (poprit) si tertul



oprit. Raporturile juridice dintre debitor si creditor, precum si cele intre debitor si tert sunt preexistente popririi, in timp ce raporturile intre creditor si tertul poprit se nasc' in procedura popriri. In fapt, reditorul, prin poprire, inlocuieste vechiul debitor cu unul nou in ersoana tertului poprit.

Relativ recent practica a fost confruntata cu cereri de poprirea i sumelor de bani din conturile bancare, cerandu-se inclusiv hfiintarea popririi pe conturi curente.

Poprirea parcurge doua faze: infiintarea si validarea. nfiintarea popririi se solicita printr-o cerere intocmita in conformitate cu dispozitiile de generala aplicare ale art. 82-84 C.pr.civ., creditorul trebuind sa indice nu numai suma datorata, ci si eventualele dobanzi si cheltuieli de judecata. Cererea se adreseaza executorului judecatoresc de la domiciliul debitorului sau al tertului poprit, iar acesta o va infiinta prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu pe care o comunica tertului poprit. Debitorul nu este somat in prealabil, dar este instiintat despre infiintarea popririi o data cu comunicarea acesteia tertului.

Din momentul infiintarii popririi tertului nu are dreptul de a face plati catre debitorul poprit sau pentru acesta. Daca efectueaza astfel de plati, actele sale nu sunt opozabile creditorului popritor. In cazul popririi prin executorul judecatoresc, tertul trimite executorului dovada de consemnare a sumei de bani sau de indisponibilizare a bunurilor mobile incorporale poprite, iar acesta va proceda la eliberarea si distribuirea sumelor de bani si a titlurilor in conformitate

cu regulile prevazute pentru celelalte forme ale executarii silite indirecte.

Daca poprirea a fost dispusa din oficiu de catre instanta (pentru sume datorate cu titlu de obligatii de intretinere, despagubiri pentru pagube cauzate prin moarte, etc.) tertul este obligat sa plateasca direct creditorul popritor suma retinuta si cuvenita acestuia.

Validarea popririi nu este o etapa obligatorie; se recurge la validare in cazul in care tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi. Validarea are loc la sesizarea creditorului si se face de catre instanta de executare in urma unui proces in care sunt citati si debitorul poprit si tertul poprit. In acest proces tertul va putea invoca inexistenta debitului, stingerea acestuia, inexistenta oricarui raport obligational intre el si debitorul poprit.

Daca instanta admite cererea de validare a popriri, obliga pe tertul poprit sa plateasca suma poprita creditorului popritor, iar daca va respinge cererea hotararea are drept efect desfiintarea popririi.

Hotararea de validare a popririi este titlu executoriu impotriva tertului poprit, chiar daca nu este definitiva sau irevocabila.


Contestatia la executare


In cursul executarii silite se pot ivi incidente cauzate de parti, de alte persoane ori chiar de organul de executare. Pentru solutionarea acestora se poate cere instantei de executare ori altei instante sa dea o hotarare. Incidentele se pot grupa in trei categorii, respectiv: indeplinirea actelor de executare cu incalcarea normelor legale sau cu vatamarea drepturilor unor terti, nelamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu si refuzul organului de executare sa indeplineasca un act de executare. Contestatiile privind intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa sunt denumite in doctrina contestatii la titlu, iar celelalte poarta denumirea de contestatii la executare propriu-zise.

Contestatiile propriu-zise pot avea ca obiect orice neregularitati procedurale savarsite cu prilejul urmaririi silite, precum prescriptia dreptului de a cere executarea silita, perimarea executarii, nerespectarea conditiilor de publicitate a licitatiei, etc. De asemenea, mai poate avea ca obiect efectuarea eronata de acte de executare asupra bunurilor altor persoane decat ale debitorului sau anularea actelor frauduloase intocmite in dauna drepturilor legitime ale creditorului.

Prin contestati a la titlu nu se pot invoca aceleasi nelamuriri are s-au mai invocat in cursul procesului in procedura prevazuta de rt. 2811 C.pr.civ.[16]. Nelamuririle pot consta in nedeterminarea precisa a vecinatatilor si lungimii acestora cu privire la terenul care a constituit obiectul revendicarii, nedeterminarea sumei de bani care constituie creanta, etc.

Contestati a impotriva refuzului organului de executare de a indeplini un act de executare poate viza refuzul executorului judecatoresc de a trimite somatia, de a incheia un proces verbal, de a evalua un bun, etc.

Pot introduce contestatii la executare:

- creditorul - cu privire la intinderea, intelesul cu aplicarea titlului executoriu ori pentru refuzul organului de executare de a indeplinii un act, precum si pentru impartirea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei de catre debitor si sotul sau;

- debitorul - pentru indeplinirea defectuoasa de catre organul de executare a unor acte, ori pentru Iamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului;

- tertii vatamati prin executare, intre acestia fiind si sotul debitorului atunci cand cel dintai solicita impartirea bunurilor comune in conditiile art. 4001 C.pr.civ.

Contestatia la executare se introduce la instanta de executare, cu exceptia contestati ei la titlu care se introduce la instanta care a pronuntat hotararea judecatoreasca ce se executa[17]. Termenul in care se poate face contestatie este de 15 zile si curge de la datele prevazute




in art. 401 C.pr.civ.3I2. Judecarea contestatiei la executare are loc dur toate regulile unui proces civil, putandu-se administra probe, invoc exceptii, se pot face chiar cereri de interventie. Dat fiind procedw speciala precum si interesul general ca executarea silita sa se faca ci mai repede cu putinta, hotararea data in contestatie la executare se d in urma unei judecati facute de urgenta si nu este supusa apelulu Cand s-a contestat intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivuh unei hotarari judecatoresti, hotararea in contestatie este supus acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa. Sunt si doua situat in care hotararea pronuntata in contestatie la executare stabilest drepturi reale, avand un caracter mult apropiat de al actiunilor i revendicare ori in imparteala judiciara. Deoarece aceste hotarfu constituie titluri de proprietate ele pot fi atacate ca orice alta hotarar­e judecatoreasca cu apel si recurs[18].


Intoarcerea executarii


Legiuitorul a pornit de la prezumtia ca imensa majoritate: hotarari lor definitive sunt corecte sau cel putin acceptate de parti astfel incat a dispus ca acestea sa fie executorii. De asemenea a considerat ca imensa majoritate a celorlalte titluri executorii respecta






intru totul conditiile legii. Cand se constata insa ca un titlu executoriu este gresit si se desfiinteaza, cea mai buna modalitate de rezolvare a situatiei in vederea respectarii principiilor fundamentale de drept este aceea a restabilirii starii de fapt si de drept dinainte de emiterea titlului si de punerea sa in executare. Pentru aceasta este necesar ca cel interesat sa faca o cerere pe care o va adresa executorului judecatoresc. In cazurile in care o instanta a desfiintat titlul executoriu sau actele de executare, asupra repunerii in situatia anterioara se va pronunta tot o instanta judecatoreasca, dupa distinctiile aratate in articolul 4042 C. pr. civ.





in acest sens sunt prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

l.Les, Tratat, ed.cit., pag.811.


297 Continutul articolelor 5802-5805 C.pr.civ.este urmatorul:

Art.5802 - 'Daca debitorul refuza sa indeplineasca o obligatie de a face cuprinsa intr­un titlu executoriu, in tennen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poa.te fi autorizat de instanta de executare, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa o indeplineasca el insusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.'

Art.5803 - 'Daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alta persoana decat debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanta sesizata de creditor poate obliga pe debitor, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa plateasca, in favoarea statului, o amenda civila de la 200.000 la 500.000 lei, stabilita pe zi de intarziere pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu.

Pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neindeplinirea obligatiei prevazute la alin.(l), creditorul poate cere obligarea debitorului la daune - interese. Dispozitiile art.574 sunt aplicabile in mod corespunzator.'

Art.5804 - 'Dispozitiile prevazute in sectiunea de fata sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul cand titlul executoriu cuprinde o obligatie de a nu face.

Creditorul va putea cere instantei de executare sa fie autorizat, prin incheiere irevocabila, data cu citarea partilor, sa desfiinteze el insusi sau prin alte persoane, daca este cazul, pe socoteala debitorului, lucrarile facute de acesta impotriva obligatiei de a nu face.'



Art.5805 - 'In cazurile prevazute de art.5802 si 5804, daca debitorul se opune la executarea obligatiei de catre creditor, acesta va putea obtine, prin intermediul executorului judecatoresc, concursul organelor de politie, jandarmerie sau al altor agenti ai fortei publice, dupa caz.'


298 S.Zilberstein, V.M.Ciobanu, Tmtat de executare silita, Ed.Lumina Lex, Bucuresti, 2001, pag.148'


. .Continutul articolului 278 9.pr.civ. este urmatorul:

'Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:

- plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din mporturile juridice de munca, precum

si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;                    .

- despagubiri pentru accidente de munca;

- rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii,

precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;

- despagubiri in caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca

despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice;

- reparatii grabnice;

- punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventaruIui;

- pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;

- in cazul prevazut de art.270;

- in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie

Conform acestei norme, incheierea prin care instanta dispune ca martorului sa i se plateasca cheltuielile de dnun si despagubirile pentru timpul pierdut este executorie.



S.Zilberstein, V.M.Ciobanu, Tratat de executare silita, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,

2001, pag.282.


Pentru o discutie, a se vedea S.Zilberstein, V.M.Ciobanu, Tratat        , pag.29l-292.

Potrivit articolului fir. 71 alin. 1 din O.G. fir. 61/2002, in cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executarii silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:

a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasaminte le, furajele si animalele de productie si de lucru;

b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;

c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni, iar daca debitoml se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;

d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;

e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave;

f) bunurile declarate neurmaribiie prin alte dispozitii legale.

Continutul artA09 C.pr.civ. este urmatorul:

'Salariile si alte venituri periodice realizate din munca., pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:-pana la Y2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau aJocatie pentru copii;

-pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii;

Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi y' din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in 'caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.

Urmarirea drepturilor mentionate la alin.(4) se va putea face in limita a y' din cuantumul acestora.

Sumele retinute potrivit alin.(I)-(4) se elibereaza sau distribuie potrivit art.562 si urmatoarele.

Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, ,precum si price alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.



Adjudecatar este acela care a fost desemnat drept castigator allicitatiei.


Continutul publicatiei este dat de art.504 C.pr.civ.

Continutul actului de adjudecare este dat de art.516 C.pr.civ.


Deoarece poprirea este reglementata in linii asemanatoare din 1866 si pana in

prezent pentru o analiza detaliata a tuturor chestiunilor legate de poprire se poate recurge si la literatura juridica anterioara modificarii Codului de procedura civila prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/2000. Mentionam cu titlu exemplificativ: D.Negulescu, Teoria popriri, Bucuresti, 1904; C.Vicol, Poprirea, Bucuresti, 1943; T.Pop,.Valorificarea creantelor prin poprire, Ed.StIintfiica, Bucuresti, 1972; T.Pop, Examen teoretic al unor solutii pronuntate de instante in materie de poprire, in RRD. nr.5/1968; I.Turcu, Poprirea bancara, in Revista de Drept Comercial nr.3/1994 pag.34­38S I.Turcu, Aspecte controversate ale proprii bancare, in Revista de Drept Comercial nr.12/1997, pag. 17-2 1.


Deoarece modificarile aduse Codului de procedura civila in materia contestatiei la executare nu sunt de esenta, isi pastreaza in mare masura actualitatea cercetarea monografica a lui Al. Lesviodax, Contestatia la executare in materie civila, Ed.Stiintifica, Bucuresti, 1967.


Potrivit acestui text: 'In cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotarari ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice, partile pot cere instantei care a pronuntat hotararea sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitiile potrivnice. Cererea poate fi fonnulata in tennenul prevazut de lege pentru declararea, dupa caz, a apelului sau recursului impotriva acestei hotarari. Instanta va 'rezolva cererea de urgenta, prin incheierea data in camera de consiliu, cu citarea partilor.   ' incheierea se va atasa la hotarare, atat in dosarul cauzei, cat si in dosarul de hotarari ale instantei.

Cand contestatia la titlu vizeaza un alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, competenta revine instantei de executare.


Contestatia se poate face in tennen de 15 zile de la data cand:

- contestatorul a lua cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau dl

refuzul de a indeplini un act de executare;

cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind infiintarel poprii. Daca poprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri du

aceste venituri de catre tertul poprit; ,

debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a lua cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sat executarea se face fara somatie;

Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau UI1 alt drept real asupra bunului urmarit, poate fi introdusa In tennen de 15 zile de b efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului.

Neintroducerea contestatiei in tennenul prevazut de alin.(2) nu-i impiedica pe cel de-al treilea sa-si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, in conditiile legii.

313 Concluzia reiese din interpretarea act. 402 a1.2 C.pr.civ.: 'Hotararea cu privire la contestatie se da fara drept de apel, cu exceptia hotai-arii pronuntate In temeiul act.

4001 si act. 401 alin.2'.





Politica de confidentialitate



}); Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact