StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Notiunea de stat de drept



NOTIUNEA DE STAT DE DREPT

1. Consideratii preliminare

Problema definirii „statului de drept'', sau, in alti termeni, a „statului de legalitate', pare simpla la cea dintai privire. Intr-adevar, in general, se spune ca „statul de drept' se caracterizeaza prin faptul ca infaptuieste ..domnia legii' („rule of law') in intreaga lui activitate, fie in raporturile cu cetatenii; fie cu diferite organizatii sociale de pe teritoriul Iui. Utilizata in ac 656b12g est sens, notiunea de „stat de drept' este intalnita chiar in unele texte constitutionale, cum este art.28 al Constitutiei R.F.Germane, art.ll al actualei Constitutii spaniole sau artl al Constitutiei Romaniei din 1991.



La o analiza mai aprofundata, problema statului de drept apare insa mult mai complicata ca urmare a faptului ca statul, ca organizatie institutionalizata, inzestrata cu suveranitate, a populatiei unui teritoriu determinat, nu actioneaza niciodata ca atare in relatiile interne si externe, ci prin intermediul diferitelor lui organe.

in cazul democratiilor reprezentative moderne, aceste organe sunt in mod obisnuit: a) parlamentul, b) organele executive si c) organele judecatoresti, ultimele doua categorii de organe putand fi nu numai alese, ci si numite. Aceasta structura de ansamblu a statului este intalnita chiar si atunci cand democratia reprezentativa este intregita cu unele institutii specifice democratiei directe, cum este referendumul, initiativa populara etc.

Aceasta fiind osatura de baza a statului care imbraca forma democratiei reprezentative, ceea ce este important sa se retina din punctul de vedere al tematicii specifice prezentei analize, este faptul ca, pentru a putea fi vorba de un stat de drept in ipoteza unei asemenea democratii, nici unul din aceste organe nu va putea sa-si desfasoare activitatea dupa bunul sau plac, ci numai in conformitate cu normele prestabilite prin lege.

2. Notiunea de stat de drept

Intrucat parlamentul este organul chemat sa adopte si sa modifice oricand ar considera necesar norme juridice obligatorii, este evident ca gasirea unor procedee care sa-i limiteze puterile si sa asigure respectarea, in activitatea lui, a unor norme juridice prestabilite, este deosebit de dificila..caci cum ar putea fi impiedicat ao;st organ de a abuza Ia un moment dat de competenta lui, modificand arbitra- o lege? Este adevarat ca, in statele moderne, puterile parlamentului sunt lirritate prin constitutii. Nu trebuie sa se uite insa ca, la urma urmelor, constitutia este si ea o lege. a care' modificare, chiar daca presupune, ca in tarile inzestrate cu constitutii rigide, o procedura mai complexa decat cea prevazuta pentru adoptarea legilor ordinare, revine intr-o forma sau alta tot parlamentului. Asa fiind, pe ce cui va putea fi determinat parlamentul functionand ca adunare constituanta sa <iu abuzeze de puterile lui si sa nu modifice constitutia in functie de interese de moment? Cum va putea fi el obligat sa respecte constitutia si propriile legi atata vreme cat nu le-a modificat?

in orice caz. problema statului de drept, nu este rezolvata spunand pur si simplu ca parlamentai trebuie sa se conformeze constitutiei in activitatea lui. iar celelalte organe ale statului, atat constitutiei, cat si legilor organice sau ordinare, intr-adevar. o constitutie autoritara poate concentra puterea in mainile unui conducator sau ale clanului lui. fara sa instituie garantii reale pentru respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. De asemenea, este posibil ca o constitutie, fara sa fie autoritara, sa garanteze doar un numar restrans de drepturi din ansamblul celor considerate astazi de comunitatea internationala ca fiind inerente naturii umane. Faptul ca o asemenea constitutie este strict aplicata de parlament si de celelalte organe ale statului respectiv nu este suficient pentru a se putea spune ca ne gasim in parametrii statului de drept. Aceasta pentru ca statul de drept trebuie considerat ca un simplu instrument in folosul oamenilor ce-l alcatuiesc. Asa fiind, pentru a fi in prezenta unui stat de drept este necesar sa existe un sistem legislativ ealauzit de preocuparea constanta de a ocroti personalitatea umana in integralitatea ei si de a-i crea conditii optime de dezvoltare. In lumina acestei constatari, concluzia ce se impune este ca o definitie.a statului de drept care s-ar margini sa-1 caracterizeze ca un stat al domniei legii, fara sa precizeze in acelasi timp ca, prin continutul ei, aceasta lege trebuie sa cuprinda reglementari bazate pe recunoasterea si garantarea eficienta a drepturilor si libertatilor inerente naturii umane, ar fi incompleta. Prin urmare, pentru a exista un stat de drept nu este suficient sa se instituie un mecanism juridic care sa garanteze respectarea riguroasa a legii, ci este totodata necesar ca acestei legi sa f se dea un anumit continut, inspirat de ideea promovarii drepturilor si libertatilor umane in cel rnai autentic spirit liberai si al unui larg democratism.




O alta idee ce trebuie retinuta in acest loc este ca statul de drept nu poate constitui o realitate atata vreme cat prin constitutie se consacra absolutismul unuia dintre organele statului, fie acesta legislativ sau executiv. De aceea, statul de drept presupune existenta unei asezari politice bazate pe separatia puterilor in stat si pe un sistem de „frane si contragreutati' capabil sa impiedice organele publice sa abuzeze de atributiile cu care au fost investite.

Definitia statului de drept nu poate fi data decat in lumina tuturor acestor imprejurari. Astfel, el va trebui inteles ca un stat care, organizat pe baza principiului separatiei puterilor statului si urmarind prin legislatia sa promovarea drepturilor si libertatilor inerente naturii umane, asigura stricta respectare a reglementarilor sale de catre ansamblul organelor lui in intreaga lor activitate.

Asigurarea strictei respectari a legilor ridica probleme greu de rezolvat si atunci cand este vorba de activitatea organelor puterii executive. Aceasta pentru ca, teoretic, solutia cea mai logica pentru a se ajunge la o modalitate energica de verificare a activiatii organelor executive; aceea de a incredinta aceasta sarcina insusi organului care a emis legea, adica parlamentului, nu este in acelasi,timp si practica. A incredinta parlamentului competenta de a'se pronunta asupra legalitatii tuturor actelor administrative ar fi o masura care ar face ca acest organ sa consume o buna parte din bugetul'sau de timp eu examinarea unor chestiuni de amanunt, ceea ce 1-ar sustrage de la adevarata

sa misiune: aceea dea dezbate problemele majore §i de interes general ale tarii si de a elabora reglementari legislative cat mai adecvate lor. Pe de alta parte, o asemenea situatie ar duce la investirea parlamentului cu puteri excesive, acesta fiind chemat nu numai sa adopte legile, ci sa aiba si un rol covarsitor in aplicarea lor. De altfel, insusi faptul ca parlamentul nu functioneaza decat in sesiuni si nu poate lua hotarari decat pe cale de deliberari in plenul sau duce la consecinta ea un asemenea sistem de control ar fi mult prea greoi pentru a putea cuprinde intreaga activitate executiva. In aceasta situatie, care ar putea fi solutia capabila sa asigure un control obiectiv si eficace asupra legalitatii activitatii executive? Un sistem care ar incredinta acest control organelor administrative superioare ar fi evident nesatisfacator in perspectiva intereselor cetatenilor, caei in cadrul lui una din partile in litigiu ar deveni in acelasi timp si judecator. De aceea, instituirea unui control care sa satisfaca intr-adevar interesele justitiabililor presupune cu necesitate atribuirea lui unor organe separate de puterea executiva care, avand o pozitie suficient de consolidata fata de aceasta, sa fie in masura sa dea hotarari in deplina independenta. De asemenea, se impune preconizarea unor cai procedurale cat mai eficiente pentru a face posibila punerea in executare a Acestor hotarari chiar daca organele administrative interesate, profitand de forta de constrangere cu care sunt investite, s-ar dovedi recalcitrante. Fara indeplinirea acestor conditii, statul de drept ar ramane o simpla himera, iar cetateanul vatamat ar fi lipsit de un remediu veritabil impotriva actelor administrative ilegale.

In ceea ce priveste justitia, in statul de drept ea este investita cu puterea imensa de a pronunta hotarari care se prezuma ca exprima adevarul si care dupa epuizarea tuturor cailor de atatc, devin irevocabile. Dar, ca in orice activitate umana, si in distribuirea justitiei pot sa intervina erori sau chiar abuzuri. De aceea, problema capitala ce se pune in cadrul disciplinelor Procedurii civile si a Procedurii penale este aceea de a gasi solutiile organizatorice si procedurale cele mai eficiente pentru ea. excluzand orice ingerinta a factorilor politici in activitatea jurisdictionala. sa se elimine totodata riscurile producerii unor erori judiciare.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept constitutional









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics