StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economia turismului
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Serviciile de alimentatie publica



Serviciile de alimentatie publica

            Alimentatia publica reprezinta una din laturile importante ale servirii turistice, incadrandu-se asa cum s-a aratat, in categoria serviciilor de baza. Desi ca activitate economica alimentatia publica nu este destinata sa satisfaca in excl 414e49e usivitate nevoia consumatorului turist, ea se asociaza tot mai frecvent activitatilor de turism, iar dinamica ei este din ce in ce mai influentata de evolutia circulatiei turistice. Dependenta stransa dintre alimentatia publica si activitatea turistica este evidentiata, printre altele, de asocierea lor intr-un sector de sine statator in tarile consacrate pe plan turistic. O astfel de tendinta este prezenta si in tara noastra in contextul reasezarii si modernizarii structurilor organizatorice din turism. De asemenea, raporturile de interconditionare sunt evidentiate si de efortul permanent al alimentatiei publice de a se alinia mutatiilor intervenite in volumul, structura si exigentele cererii, rezultat al dezvoltarii turismului intern si international, al diversificarii si multiplicarii formelor de turism.




Alimentatia publica – componenta de baza a prestatiei turistice

            Privita prin prisma calitatii sale de component al produsului turistic, respectiv a serviciilor de baza, alimentatia publica determina calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei, inluenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicatii asupra dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice.

            Totodata, ea trebuie sa intrunesca si cateva trasaturi specifice. In primul rand, este necesar sa fie prezenta in toate momentele –cheie ale consumului turistic: puncte de imbarcare, mijloace de transport, locuri de distractie si sejur, de agrement. Numai astfel, serviciul de alimentatie publica va raspunde sarcinii de a asigura ansamblul conditiilor pentru ca turistul, aflat temporar in afara resedintei permanente, sa-si poata procura hrana necesara. Aceasta cu atat mai mult cu cat el reprezinta principala cale de satisfacere a nevoii cotidiene de hrana pentru toate categoriile de turisti, indiferent de modul in care au angajat prestatia turistica si de particularitatile acesteia.

            O alta trasatura (si cerinta in acelasi timp) este data de necesitatea prezentei unei tipologii largi de unitati de alimentatie publica, capabile sa satisfaca o paleta diversificata de trebuinte. In afara unei adaptari a retelei de unitati la momentul si locul desfasurarii programului turistic, structura tipologica a acesteia trebuie sa raspunda deopotriva nevoilor de hrana si divertisment, sa-l poata servi pe turist in orice imprejurare (se au in vedere, in mod deosebit, actiunile cu caracter special).

            Cerinte aparte stau in fata serviciului de alimentatie publica in cazul turismului balneo-medical. El este chemat sa contribuie nemijlocit la reusita tratamentului, reusita adeseori dependenta de calitatile si rigurozitatea regimului de hrana (de pilda, tratamente ale aparatului digestiv, cardiovascular etc).

            O alta caracteristica a serviciului de alimentatie publica decurge din necesitatea de a raspunde in egala masura, cerintelor turistilor autohtoni si straini. Astfel, in structura produselor comercializate trebuie sa fie prezente preparate din bucataria nationala si internationala, din cea specifica anumitor tari si zone. Proportia elementelor specifice, promovarea anumitor produse etc., se definesc in raport cu formele de turism, cu locul si momentul de desfasurare a activitatii.

            Legatura dintre serviciile de alimentatie publica si oferta turistica este profunda, de interconditionare reciproca, de dezvoltarea sincrona. Ea dovedeste noi valente in conditiile in care gastronomia devine element de selectie a destinatiilor turistice, cand celelalte componente ale ofertei turistice sunt sensibil apropiate si comparabile. De altfel, produsul turistic avand drept principala motivatie gastronomia este o realitate din ce in ce mai prezenta si a generat o forma noua de vacanta, cunoscuta sub denumirea de „vacanta gastronomica” (pescareasca, vanatoreasca etc.), cu atractivitate unanim recunoscuta.

            Diversitatea si originalitatea gastronomica se constituie, prin urmare, ca element de atractie principala sau complementara, fapt ce se explica si justifica atentia, acordata acestui domeniu de servire turistica.

            Componenta de prim ordin in structura unei oferte turistice elevate, alimentatia publica se recomanda, pe zi ce trece, ca un sector cu multiple si noi posibilitati in ce priveste ridicarea calitatii servirii turistice in conditii de inalta eficienta. Se tinde din ce in ce mai mult, ca alimentatia publica, pe langa functia fiziologica propriu-zisa, sa indeplineasca si unele functii de agrement, odihna, recreare – in general, de petrecere a timpului liber. Tinand seama de faptul ca turistul cheltuieste o parte insemnata din bugetul sau de timp (dupa unele calcule, 20-25%) in unitatile de alimentatie publica, o atentie sporita se acorda atractiei pe care acestea o exercita, contactelor sociale ce se pot realiza in cadrul lor.

            Cunoasterea tuturor aspectelor ce evidentiaza relatia alimentatie publica- turism reprezinta o cerinta importanta pentru orientarea eforturilor de perspectiva menite sa directioneze dezvoltarea sectorului respectiv, cu atat mai mult cu cat este stiut faptul ca nivelul dezvoltarii alimentatiei publice se numara printre indicatorii de apreciere a masurii in care pot fi satisfacute cerintele turistilor.

Dezvoltarea si perfectionarea serviciilor de alimentatie publica




            Analizat in globalitatea lui, respectiv avand ca obiectiv satisfacerea deopotriva a nevoilor populatiei rezidente si ale turistilor, sectorul alimentatie publica a inregistrat un curs ascendent. Aceasta evolutie, rezultat al actiunii unui complex de factori, atesta rolul tot mai important pe care alimentatia publica il indeplineste in viata economica si sociala, multiplicarea functiilor sale.

            In acest context, dezvoltarea si perfectionarea activitatii de alimentatie publica reprezinta una din coordonatele definitorii ale prezentului si viitorului, constituindu-se intr-o preocupare permanenta a agentilor economici in sfera comertului si turismului, a organelor ce gestioneaza acest sector de activitate. Integrata organic procesului transformarilor innoitoare din economia noastra, alimentatia publica va cunoaste importante mutatii calitative si cantitative.

            In privinta evolutiei cantitative se poate vorbi de o crestere semnificativa a volumului activitatii, pe seama sporirii cererii rezidentilor- in acest sens se anticipeaza o apropiere fata de nivelul solicitarilor din alte tari – si a intensificarii circulatiei turistice, dublata de repozitionarea diferitelor grupe de marfuri. Pe plan calitativ, modificarile, vizand adaptarea la exigentele si tendintele cererii, se desfasoara in directia modernizarii si perfectionarii productiei, a imbunatatirii si diversificarii formelor de comercializare si servire.

            In domeniul productiei se manifesta o accentuata preocupare pentru concentrarea si industrializarea procesului de pregatire a preparatelor culinare. Satisfacerea cererii in continua crestere, folosirea rationala a resurselor materiale si umane, sporirea activitatii sunt, fara indoiala, conditionate de modul de organizare a productiei culinare, de nivelul industrializarii acesteia. Preluarea de catre unitati specializate a productiei de preparate culinare, tendinta regasita in aproape toate tarile dezvoltate, prezinta numeroase avantaje dar presupune si rezolvarea unor probleme de natura tehnica si organizatorica. Una din formele moderne de industrializare a productiei culinare o reprezinta „sistemul catering”, extins pentru o gama larga de sortimente si in tara noastra. Acest sistem propune separarea functiilor de aprovizionare si prelucrare de cele legate de comercializarea si servirea preparatelor. Se asigura astfel mecanizarea sau chiar automatizarea procesului de fabricatie,utilizarea unor tehnologii elaborate pe baze stiintifice, controlul permanent al productiei cu efecte benefice asupra proprietatilor nutritive ale alimentelor. Dintre avantajele cateringului pot fi mentionate: largirea sortimentului si relativa independenta fata de sezonalitatea materiilor prime; calitatea constanta si superioara a preparatelor sub aspect nutritional, igienico-sanitar, organoleptic, folosirea rationala si permanenta a fortei de munca; reducerea pierderilor generate de fluctuatia cererii; economisirea de spatii de productie la unitatile comerciale si satisfacerea in conditii mai bune a cererii in perioada de varf.

            Perfectionarea activitatii de alimentatie publica vizeaza, de asemenea, componenta sa comerciala. In aceasta directie se inregistreaza modernizarea retelei comerciale din punct de vedere structural si al distribuirii in teritoriu, precum si diversificarea formelor de servire. Astfel, in ce priveste structura retelei, se remarca tendinta de realizare a unor unitati cu functii complexe care sa raspunda unor cerinte variate (de exemplu, in statiunile turistice sa satisfaca nevoia de hrana si agrement). De asemenea, apar noi tipuri de unitati – caafeteria, sack – barul, bistro-ul, drugstore, restoroute etc. – mai bine adaptate particularitatilor diferitelor segmente de clientela.

            In cadrul sistemelor moderne de comercializare in alimentatia publica se regasesc unitatile de autoservire si „fast food”, caracterizate prin posibilitatea servirii rapide. Sistemul „fast food”, foarte raspandit astazi in lume, (se practica in trei variante de organizare: drive-in,  eat-in, take-home) reprezinta o formula de adaptare la cerintele automobilistilor, unitatile oferind, de regula, un sortiment limitat dar la preturi accesibile, realizate prin viteza mare de rotatie a clientelei si confortul relativ redus.

            Paralel cu modernizarea formelor de comercializare si servire are loc si o diversificare a prestatiilor cu caracter complementar oferite de unitatile de alimentatie publica, servicii diferentiate structural in functie de beneficiari (turisti sau populatie rezidenta)

            Materializarea acestor obiective va asigura participarea sporita a alimentatiei publice la satisfacerea nevoilor consumatorilor, cresterea rolului sau economic si social.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2018 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre economia turismului









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics