Cererea si oferta de resurse financiare pe piata de capital

CEREREA SI OFERTA DE RESURSE FINANCIARE PE PIATA DE CAPITAL

Piata de capital poate fi vazuta ca un mecanism care permite intalnirea cererii cu oferta de capital (resurse financiare) si care permite transerul acestor resurse financiare prin intermediul unor instrumente financiare emise pe termen mediu si lung.

Disponibilitati temporare de capital se regasesc atat la nivelul persoanelor fizice cat si la nivelul persoanelor juridice. Acestea provin din procesul de economisire, c 121j91b a rezultat al unui excedent temporar al incasarilor fata de cheltuieli.

Oferta de capital provine de la investitori. In functie de importanta lor pe piata de capital, acestia se impart in:

investitori individuali;

investitori institutionali.

Investitorii individuali sunt cei care plaseaza sume reduse pe piata de capital. Influenta acestora, priviti in mod individual, asupra cursului bursier este mica, in sensul ca prin intermediul tranzactiilor pe care le realizeaza nu provoaca cresteri sau reduceri ale pretului valorilor mobiliare tranzactionate.

Investitorii institutionali sunt acei investitori cu forta financiara mare, care se implica activ pe piata de capital urmarind permanent evolutia cursurilor valorilor mobiliare pe piata. In functie de analizele realizate efectueaza tranzactii frecvente. Acestia efectueaza tranzactii importante din punct de vedere al fondurilor financiare vehiculate, respectiv al numarului valorilor mobiliare tranzactionate. Putem afirma ca in general, investitorii institutionali sunt persoane juridice care au departamente sau persoane specializate in urmarirea cursurilor bursiere si a evenimentelor extrabursiere cu influenta asupra cursurilor, analizarea si interpretarea acestor analize, respectiv tranzactionarea valorilor mobiliare. Totusi in categoria investitorilor institutionali pot fi incluse si persoane fizice, cu conditia ca acestea sa realizeze tranzactii importante pe piata de capital.

Cei mai importanti investitorii institutionali pe piata de capital pot fi:

fondurile de investitii fie ca sunt inchise, fie ca sunt deschise (fonduri mutuale);

societatile de investitii financiare;

societatile de asigurari;

bancile comerciale;

bancile de investitii;

societatile care administreaza fondurile de pensii;

casele de economii.

Investitorii, priviti din punctul de vedere al frecventei tranzactiilor pe piata de capital, se impart in: activi si pasivi.

Investitorii activi odata ce au achizitionat instrumente financiare se implica in continuare pe piata realizand tranzactii cu titlurile financiare respective. Acestia au in vedere realizarea unor speculatii bursiere, mizand indeosebi pe castigul de capital si mai putin pe cel financiar. Castigul de capital este dat de diferenta pozitiva dintre pretul de vanzare al valorilor mobiliare si pretul de achizitie. Castigul financiar este dat de venitul adus de un titlu financiar pe perioada detinerii lui (dividend, dobanda).

Investitorii pasivi odata ce au intrat in posesia titlurilor, asteapta incasarea dividendelor si dobanzilor, doar o eventuala nevoie de lichiditate determinandu-i sa-si vanda titlurile din portofoliu. Acestia mizeaza indeosebi pe castigul financiar generat de valorile mobiliare achizitionate. Ei sunt investitori pe termen mediu si lung (cativa ani), in timp ce investitorii activi realizeaza tranzactii pe termen scurt si foarte scurt.

Cererea de fonduri pe piata de capital este generata de:

guvernele si administratiile locale - aceste institutii, in vederea atragerii resurselor de care au nevoie, prin intermediul pietei de capital, emit bonuri de tezaur, obligatiuni de stat, obligatiuni municipale;

organizatiile nonfinanciare (care nu au ca obiect principal de activitate tranzactiile financiare) - acestea emit actiuni si obligatiuni corporatiste prin care isi finanteaza activitatea fara a mai apela la creditul bancar. Emisiunea de actiuni si obligatiuni asigura finantarea directa a emitentilor. Prin emisiunea de actiuni se majoreaza capitalul propriu, cumparatorii acestor titluri financiare devenind coproprietari ai emitentului. Prin emisiunea de obligatiuni se atrage capitalul de imprumut, care trebuie rambursat detinatorilor de obligatiuni (cumparatorilor valorilor mobiliare respective)

organizatiile financiare (bancile comerciale, bancile de investitii, societati de servicii pentru investitii financiare, societati de asigurari etc.) care de asemenea pot emite atat obligatiuni cat si actiuni;

autoritati monetare (bancile centrale).

Din punct de vedere al necesitatilor care genereaza cererea de capital, aceasta poate fi :

structurala, este legata de finantarea nevoilor curente de capital aparute de-a lungul ciclului de viata al unei organizatii (finantarea infiintarii, dezvoltarii, investitiilor productive, etc);

conjuncturala, este legata de finantarea unor nevoi ocazionale (deficitele balantelor de plati, goluri de casa, restrictii excesive in acordarea creditelor in sistem bancar etc.).

Tranzactiile cu titluri financiare pe piata de capital nu se realizeaza in mod direct intre cumparator, ca exponent al ofertei de capital si vanzator, ca exponent al cererii de capital, ci prin intermediul unor persoane fizice sau juridice special autorizate pentru intermedierea tranzactiilor respective. In Romania numai persoanele juridice pot fi autorizate ca intermediari specializati pe piata de capital. Acestea poarta denumirea de societati de servicii pentru investitii financiare (SSIF).