StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sectorul public in raport cu cel privat
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Bunuri de merit



Pana acum bunurile au fost definite si clasificate pe baza acelor criterii privind caracteristicile fizice si tehnice care sa le faca apte de a apartine anumitor forme ale drepturilor de proprietate numite pur privata, pur puAŽblica sau mixta.
Bunurile pot fi analizate insa si prin prisma preferintelor consuAŽmatorului individual in raporturile lor cu aprobarea sau dezaproAŽbarea sociala. in acest caz doua tipuri de abordari au dominat discutiile:
Primul tip care ia in considerare suranitatea absoluta a consumatorului. El nu permite nici un fel de interntie din afara (din partea gurnului). Ideea este sustinuta si dezvoltata de economistii liberali clasici cum sunt Hayek, von Mises s. a. sub motivul ca, pe de o parte, aceasta ar sta la baza eroziunii libertatilor individuale si a extinderii paternalismului in societate, iar, pe de alta parte, ca indivizii insisi sunt cei mai buni judecatori ai propriei lor bunastari.
Al doilea tip de abordare ia in considerare necesita


tea de a efecAŽtua anumite corectari asupra acelor preferinte individuale distorsioAŽnate ori de a aduce diferite justificari morale si sociale sau, mai precis, de a justifica interntia gurnului in domeniul politicii sociale.1 in acest caz optiunile consumatorului sunt fie sustinute (incurajate sau chiar impuse), fie prohibite administrativ ori economic de catre stat. Aplicarea oricareia dintre aceste variante implica aprobarea sociala data prin mecanismele democratice.2 Aprobarea si dezaprobarea sociala asupra unor anumite categorii de consuAŽmuri se refera atat la bunurile private, cat si la cele publice.
Cel care decide ce anume sa fie produs in cadrul acestei categorii de buAŽnuri este piata modificata. Ca atare, preferintele consumatorului sunt realiAŽzate prin mecanismele pietei in care intervine gurnul cu instrumente poliAŽtice in forme si cu intensitati diferite.
Cum se justifica existenta bunurilor de merit si cum se definesc acestea? Interpretarile difera de la un autor la altul. De exemplu, pornind de la conAŽstatarea ca individul poate sa nu actioneze cel mai bine in propriul sau inteAŽres, Stiglitz interpreteaza aceasta notiune ca reprezentand acele bunuri pe care gurnul le impune indivizilor de a le consuma cum sunt, de exemplu, centurile de siguranta si educatia elementara.
Bailey da o interpretare mai larga acestei notiuni. El subliniaza ca inefiAŽcienta alocarii se produce daca indivizii subevalueaza beneficiile personale derivate din consumul unui bun. Din pacate, afirma el in continuare, adeseori indivizii atribuie un insuficient merit acestor bunuri in exprimarea prefeAŽrintelor lor, ceea ce justifica implicarea gurnului pentru corijarea acestui fapt. Tocmai aceasta a determinat pe economisti sa numeasca aceste categorii de produse si servicii bunuri de merit.
Musgra - unul dintre pionierii studierii finantelor publice - subliniaza ca recunoasterea existentei bunurilor de merit constituie o problema de impuAŽnere de catre societate a unor preferinte in alegerea unor anumite categorii de bunuri de catre indivizii consumatori. impartind bunurile la care se proAŽduc anumite devieri in aprecierea utilitatii lor (la nilul unor categorii de indiAŽvizi) in merituoase (valoroase) si demerituoase (daunatoare), Musgra subAŽliniaza ca fata de primele, societatea isi exprima dorinta - distinct de prefeAŽrintele consumatorului individual - de a incuraja procurarea lor iar fata de cele cu efecte daunatoare, societatea are atitudinea de a respinge procurarea lor.3
In literatura de specialitate sunt enumerate diferite cazuri mai semniAŽficati prin care societatea pare a fi indreptatita sa intervina, in diferite moAŽduri, pentru o mai buna directionare sau o corectare a preferintelor de conAŽsum ale populatiei ori ale unor categorii de populatie. Cazuri mai semniAŽficati cu caracter general, care genereaza aparitia bunurilor de merit, apar mai ales atunci cand:
1) Multi dintre consumatorii individuali nu exprima preferintele pentru buAŽnurile cu efectele externe poziti importante. (Optiunile pentru asemenea bunuri ar permite sporirea eficientei atat la nilul individului, cat si la cel al societatii);
2) Spiritul de previziune si de asigurare impotriva unor probabile cataAŽstrofe, imbolnaviri, accidente. (Aceasta lipsa de predere se datoreste mai ales carentei in educatie si in informatii);
3) Preferintele individuale sunt distorsionate de anumite surse de inforAŽmatii, de existenta unor informatii incomplete asupra optiunilor disponibile, ori de imaginile gresite asupra realitatilor formate de reclamele comerciale sau de mass-media.In fata unor astfel de cazuri, a pune problema neinterntiei in numele supozitiei potrivit careia fiecare individ este cel mai bun judecator al propriei sale bunastari si in numele principiului suranitatii absolute a persoanei, aceasta tine mai degraba de o pozitie rigida, conservatoare fata de principii si de o ignorare a realitatilor. Credem ca in fata cazurilor mentionate ar trebui pusa problema nu a neinterntiei ci mai degraba a modului cum sa se faca interntia gurnamentala pentru a asigura justitia sociala nu in dezacord ci in deplin acord cu cerinta imbunatatirii eficientei si cu cea a respectarii personalitatii umane.
Dintr-o analiza sumara a experientei mondiale rezulta ca exista mai multe cai de a realiza interntia gurnamentala pentru a corecta preferintele individuale in scopul realizarii bunastarii:
- ridicarea nilului de cunostinte si imbunatatirii informatiilor;
- folosirea subntiilor;


- folosirea unor constrangeri prin lege.
Primele doua cai reprezinta forme indirecte de interntie, iar cea de a treia reprezinta o forma directa. Ordinea in care acestea se folosesc in politica economico-sociala, ponderea pe care o detine fiecare in aceasta politica, preAŽcum si mijloacele sau instrumentele politice utilizate depind nu numai de categoriile bunurilor si indivizilor ci si de regimul politic sau de doctrinele partidelor aflate la putere. Un regim autoritar, de regula, foloseste cu prioriAŽtate constrangerea si subntiile pentru a asigura controlul in mod centraAŽlizat; un regim socialist foloseste subntiile si, partial, ridicarea nilului de cunostinte; un regim liberal foloseste ridicarea nilului de cunostinte, imbuAŽnatatirea informatiilor si, partial, subntiile. Fiecare dintre cele trei cai are motivatii proprii, precum si instrumente specifice de realizare si aplicare.
Ridicarea nilului de cunostinte si imbunatatirea informatiilor au scopul de a spori capacitatea populatiei de a face optiuni, de a face mai clara populatiei ineviilitatea riscurilor, de a arata cum pot fi evitate conseAŽcintele negati ale unor actiuni prin masuri proprii prenti, precum si de a spori potentialul de intelegere si cel profesional productiv. Prin aplicarea proiectelor bazate pe principiul dezvoltarii stiintifice si informatiei credem ca s-ar putea raspunde in mod satisfacator unor asemenea obiecti si cerinte. Sa nu omitem faptul ca atat cunoasterea dobandita prin invatare, cat si inforAŽmatia sunt non-rivale in consum, in sensul ca folosirea lor nu duce la descresAŽterea disponibilitatii lor. Unii autori numesc aceste bunuri supra - nonrivale, deoarece prin invatare nu numai ca nu se consuma cantitatile disponibile de cunostinte si de informatii ci chiar are loc o crestere a lor.1
Iata de ce sistemul de educatie si cel de informatie trebuie sa constituie domeniile care sa stea in atentia sustinerii gurnamentale cu prioritate, ele (sistemele) fiind, prin definitie, bunuri publice, dar si mijloacele cele mai efiAŽciente (cheltuieli minime si rezultate maxime) pentru a determina indivizii sa ia singuri, in deplina cunostinta de cauza (in mod democratic), deciziile opAŽtime in ce priste propria lor bunastare. Prin dezvoltarea acestor sisteme, chiar pe calea sustinerii gurnamentale, se pot diminua celelalte categorii de actiuni gurnamentale care vizeaza constrangerile si subntiile si care, de regula, necesita eforturi financi



are mai mari iar eficienta este mai redusa.
Subntiile acordate de gurn au ca scop general de a aduce anumite corectii functionarii pietei ori de a realiza o alocare eficienta a resurselor, puAŽnand in ecuatie beneficiile si preturile de piata a bunurilor. Ele constituie instrumente economice importante folosite in cele mai variate scopuri pracAŽtice, imprejurari si domenii. Aici am in dere doar cateva exemple care prisc redistribuirea niturilor in scopul realizarii unor programe sociale cu bunuri de merit.Intrebarea practica ce tine de politica economica este: cum poate sa ajunga populatia cu nituri mai mici sa beneficieze de urmatoarele bunuri de merit: educatie, ingrijire medicala si medicamente, ajutoare sociale, loAŽcuinte s.a. Sau mai direct spus, daca rolul gurnului este cel de a oferi acestei categorii de populatie asemenea bunuri in mod direct sau daca rolul gurnului este de a oferi suplimente de nituri individuale lasand acestora libertatea de a cumpara de pe piata cantitatile si calitatile de bunuri si serAŽvicii care sa le satisfaca preferintele. Brown si Jackson subliniaza existenta a doua argumente impotriva suplimentelor de nituri: 1) Nu intotdeauna indiAŽvizii apartinand categoriei de populatie cu niturile cele mai scazute si-ar cheltui suplimentele de nituri pe setul de bunuri care a fost luat in calcul si care ar corespunde si interesului public - scolarizarea copiilor, ingrijirea sanatatii etc; 2) Gurnul are preferinta de a aa un anumit control direct asupra calitatii si pretului acestor bunuri si servicii pentru ca acestea sunt importante pentru bunastarea generala.2
Privind lucrurile prin prisma realizarii distributiei bunurilor de merit, avantajele controlului direct apar evidente. Totusi trebuie avute in dere si o serie de dezavantaje cum sunt: efortul mare de organizare a retelei de disAŽtributie, costul ridicat al administrarii acestei retele, proliferarea birocratiei si coruptiei.
Constrangerea implica aplicarea fortei legii in forme si in domenii ce difera de la o tara la alta. Forta legii cere populatiei sa obtina asigurari adecAŽvate in caz de imbolnaviri si accidente si asigurari pentru batranete. De aseAŽmenea, ea impune obligativitatea invatamantului elementar, obligatii penAŽtru respectarea regulilor de circulatie, interdictii impotriva fumatului in loAŽcurile publice si impotriva producerii, comercializarii si folosirii drogurilor, precum si obligativitatea respectarii regulilor impotriva raspandirii bolilor contagioase.Intrucat interdictia administrativa impotriva folosirii unor bunuri daunaAŽtoare sanatatii (tutun, alcool, etc.) nu isi poate atinge intotdeauna scopul, adesea se recurge la metode economice prin aplicarea unui sistem de taxe si impozite de descurajare sau chiar prohibiti pentru consumatori. Adeseori aplicarea metodelor economice se dodeste a fi mai putin costisitoare si mai eficienta. Regimurile totalitare au tendinta de a largi mult lista bunurilor si serviciilor la care se aplica diferite metode de constrangere a exprimarii si satisfacerii preferintelor de consum a bunurilor si serviciilor, fapt ce afecteaza libertatea individuala.
De altfel, multi autori de orientare liberala atrag atentia, pe buna dreptate, ca aplicarea tuturor cailor analizate mai sus contribuie la accentuarea fenoAŽmenului de paternalism in societate si in economie, ceea ce, fireste, afecteaza spiritul de initiativa, precum si competitivitatea. Totusi, intr-un stat de drept se impune prezenta elementului restrictiv insa acesta trebuie realizat cu mult discernamant pentru a nu afecta drepturile individuale de a face optiuni potrivit preferintelor sale.
Din analizele de mai sus s-a putut desprinde concluzia ca bunurile si serAŽviciile pot fi clasificate in patru mari categorii: pur private, pur publice, mixte si de merit. Asemenea clasificare are la baza o seama de criterii ce tin de anumite atribute ale bunurilor si servicilor dar si de anumite institutii predominante existente in societate, precum si de anumite moduri de reaAŽlizare a unor preferinte de consum ale populatiei.
O recapitulare a principalelor caracteristici ati ale celor patru caAŽtegorii de bunuri este facuta in elul sinoptic nr. 9.3.

Tabelul 9.3. Principalele caracteristici ati ale categoriilor de bunuri

Caracteristici Categorii de bunuri

Pur private Pur publice Mixte* Bunuri de merit
Beneficiarul Consumatorul individual Toti membrii societatii Consumatorul individual si, partial, socieAŽtatea Consumatorii individuali
Rivalitatea in consum Fezabila Nefezabila Partiala Partiala
Excluderea celor ce nu platesc Fezabila Tehnic imposibila Dificila sau imposibila Fezabila
Fezabilitatea silirii preturilor Fezabila Nefezabila Fezabila Fezabila


Optiunea conforma
preferintei
consumatorului Deplina Niciuna Partiala Afectata partial***
Impactul folosirii bunurilor asupra ofertei Epuizarea ofertei Niciunul Epuizarea ofertei Epuizarea ofertei
Cine plateste pretul alocarii eficiente Consumatorii platesc costul total Numai conAŽtribuabilul Consumatorii platesc preAŽturi ajustate prin impozite si servicii ** Consumatorii platesc pretuAŽrile subnAŽtionate de contribuabili
Relatia dintre plata si folosirea bunurilor Deplina Niciuna Stransa Stransa
Cine hotaraste sa se produca Numai piata Numai gurnul Piata modificata Piata modifiAŽcata prin interntia gurnaAŽmentala
*) Contin deopotriva bunuri publice si private.
**) Impozite in cazul externalitatilor negati si subntii in cazul externalitatilor
poziti.
***) Bailey apreciaza ca optiunea consumatorului este deplina.
In el s-au cuprins caracteristicile care definesc cele patru categorii de bunuri analizate mai sus. Ceea ce ar trebui retinut din analiza facuta asupra taxonomiei lor este urmatorul aspect. A cuprinde un bun oarecare intr-o anumita categorie nu este un act arbitrar ci un act pe deplin obiectiv dat de insasi caracteristicile acestor bunuri considerate, de fiecare data, in cadrul anumitor realitati institutionale. Aprecieri pertinente asupra unor clasificari si realizarea unor delimitari cat mai riguroase, dupa criterii obiecti, ale bunurilor publice de cele private sunt astazi mai necesare ca oricand intrucat ele pot constitui un sprijin dat privatizarii. De altfel, s-a putut constata ca lipAŽsa unor asemenea clasificari si delimitari are ca efect urmatorul fapt negativ: se pastreaza inca in sectorul public din Romania (fie in administratia de stat, fie in cadrul unor regii autonome) o seama de bunuri si servicii cu vocatie pur privata. Acest lucru face sa se mentina in tara noastra un sector public cu o pondere inca ridicata, cu mecanisme de lucru ineficiente, bazate pe decizii politice si administrati birocratice, complicate si greoaie.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sectorul public in raport cu cel privat

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare