 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
ECONOMIE
Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala. |
| StiuCum
Home » economie
» economie politica
» Sectorul public in raport cu cel privat
|
|
Resurse in proprietate comuna |
|
| Acestea formeaza categoria de bunuri mixte localizate in celula B a elului de mai sus. Ele exprima, pe de o parte, caracteristica bunurilor pur publice de non excludere, iar pe de alta parte, caracteristica bunurilor private de rivalitate in consum. Lista resurselor si facilitatilor aflate in proprietate comuna este diversiAŽficata si ea cuprinde diferite subclase cum sunt:2 - cele cu o localizare fixa (minerale, cursuri de apa, paduri etc), precum si cele care isi schimba localizarea (pestele, etuitoarele salbatice); - cele reinnoibile (caderile de apa, resursele biologice), precum si cele epuiAŽzabile (rezervele de energie fosila); - cele cu acces deschis si indizibile care cer, in mod obiectiv, un sistem de organizare pe baza proprietatii comune, precum si cele tratate ca proprietate comuna pe baza de optiuni (de exemplu, pasunile). O definire precisa arata ca in propr Dad Hume a atras atentia inca din 1740 ca adoptarea unui sistem al proprietatii comune asupra resurselor inseamna o adevarata tragedie pentru comunitatile umane (Tragedy of the Commons).1 Explicatia consta in faptul ca intr-un asemenea sistem de proprietate un grup de indizi are un drept nerestrictiv asupra beneficiilor avutiei. intrucat, pe de o parte, beneficiile proprietatii sunt disponibile in mod egal si in mod gratuit pentru toti memAŽbrii grupului, iar, pe de alta parte, nici un indid nu poate nde dreptul sau din aceste beneficii, membrii grupului vor avea tendinta de a suprautiliza reAŽsursele pentru a obtine beneficiul maxim. in asemenea situatie un comportaAŽment bazat pe propriul interes nereglementat al fiecarui indid produce o solutie suboptima pentru intregul grup luat in ansamblul sau.2 in dinamica insa rezultatele sunt si mai grave. Resursele aflate in proprietatea comuna se vor deteriora sau degrada rapid si ireversibil, subminand astfel insasi baza existentei. Totodata, anumite lucrari sau obiective economice cum sunt, de exemplu, cele pentru irigatii, pentru apa menajera, pentru islazuri comunale se fac cu efortul comunitatii. De acestea beneficiaza toti membrii comunitatii in mod egal. intrebarea este de ce asemenea obiective nu pot deveni proprieAŽtati private in care indidul sa aiba dreptul nu numai de folosinta ci si de dispozitie (instrainare). Acest lucru nu este posibil tocmai din cauza anumitor categorii de proprietati fizice sau tehnice ale acestor bunuri, insusiri de care nu se poate face abstractie. Prima categorie de caracteristici se refera la anumite constrangeri geneAŽrate de atributele tehnice si fizice ale bunurilor analizate. Asemenea caracteAŽristici privesc, in primul rand, proprietatea de non-excludere care, practic, nu inseamna sa fie caracterizata printr-un acces complet deschis. Accesul poate fi pe deplin controlat pe o baza indiduala ori partial controlat si apliAŽcat acelora mai apropiati din afara comunitatii.1 Cea de a doua categorie de caracteristici se refera la indizibilitatea buAŽnurilor dupa criteriile fizice si cele ale costurilor. De exemplu, impartirea intre proprietari a unei lucrari de irigatii, tehnic, este imposibil. De asemeAŽnea, impartirea unui islaz comunal ar presupune obligatia fiecarui proprietar sa construiasca garduri pentru imprejmuirea proprietatii sale, ceea ce ar fi extrem de costisitor. De aceea, in asemenea conditii este preferata proprieAŽtatea comuna care inseamna, pe de o parte, precizarea fizica si juridica a frontierelor acesteia, iar, pe de alta parte, aplicarea unor reguli de folosire a proprietatii comune, reguli pe care trebuie sa le respecte deopotriva toti membri comunitatii.In afara de costurile initiale de investitii, resursele comune in exploatare, pentru a da ran Din cauza gratuitatii resurselor, utilizarea lor este impinsa spre o rapida epuizare ori degradare. Drepturile de proprietate comuna sunt folosite pana la punctul la care utilitatea marginala egaleaza pretul aflat la nivelul zero. Asemenea drepturi sunt dezirabile acolo unde nu exista b limitare fizica a reAŽsurselor, insa acolo unde se observa o asemenea limitare, o libertate deplina a drepturilor de utilizare a lor, edent, are drept urmare o folosire gresita a resurselor si anume: o suprautilizare dincolo de rata reproductiei in cazul unor resurse reproductibile (pescuitul, vanatul, exploatarea padurilor); o preAŽmatura epuizare a resurselor naturale nereproductibile (energie fosila, miAŽnerale); o degradare a solului agricol datorita exploatarii sale nerationale; o suAŽpraaglomerare a unor ecosisteme care ar conduce la distrugerea unor biotopi.1 La toate acestea se mai adauga aparitia si dezvoltarea asa - numitului fenomen al raului platnic (free-rider) care agraveaza modul irational de foAŽlosire a resurselor, grabind astfel tragedia comunelor". In absenta sistemului de preturi care sa oglindeasca gradul de deficit al resurselor aflate in proAŽprietatea comuna, ca si lipsa unor reglementari de utilizare a acestora, apare un indid care isi reprezinta gresit preferintele sale asupra anticipatiei de a putea sa se bucure de beneficiile unei resurse aflata in proprietatea comuna fara sa plateasca nimic in schimb. Daca se admite ipoteza ca toti membrii unui grup ar juca rolul raului-platnic, edent, s-ar ajunge la situatia ca nici un membru sa nu poata obtine nici un beneficiu. Dad Hume, precum si multi alti autori implicati in studiul proprietatii comune au subliniat necesitatea reglementarii de catre stat atat a comporAŽtamentului indizilor condusi de interesele maximizarii propriilor utilitati, cat si a unor institutii care sa faca posibila alocarea eficienta a acestor categoAŽrii de bunuri publice - tale pentru intreaga societate. Asemenea reglemenAŽtari se refera, de exemplu, la instituirea sistemului de impozite, la silirea dreptului de proprietate comuna - la nivel national sau local - care reprezinta alocarea dreptului de folosire a resurselor pentru a ser interesele comune ale membrilor grupului respectiv. Reglementarile guvernamentale se refera, de asemenea, la problemele managementului resurselor, precum si la conceAŽsionari ca raspunsuri alternative la fenomenul prind tragedia comunelor. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
