StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sectorul public in raport cu cel privat
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Modelul eficientei paretiene. notiuni si conditii



Modelul paretian de eficienta cauta sa demonstreze ca in conditiile concuAŽrentei si ale echilibrului concurential procesele de schimb si de productie se desfasoara la nivelul de eficienta cel mai inalt (top-level efficiency). ConAŽcurenta conduce in mod obiectiv la eficienta - explica Stiglitz - deoarece, deci-zand cat de mult trebuie cumparat dintr-un bun oarecare, indivizii egaleaza beneficiul marginal (aditional) pe care ei il obtin de la consumul unei unitati suplimentare cu costul marginal (aditional) de cumparare a unei unitati suplimentare, care este chiar pretul pe care ei trebuie sa-l plateasca. Si firmeAŽle, care decid cat de mult sa vanda dintr-un bun, egaleaza pretul pe care ele il primesc cu costul marginal (aditional) pentru producerea unei unitati supliAŽmentare. Deci, beneficiile marginale din consumul unei unitati aditionale s


unt egale cu costurile marginale3.
Aceasta formulare tehnica, exprimata foarte sintetic, trebuie explicitata, lucru pe care il facem in cele ce urmeaza, recurgand in acest scop la unele

constructii geometrice si la unele formule de calcul algebrice strict necesare. Trebuie precizat ca pentru o mai buna intelegere m face distinctie intre eficiAŽenta in faza schimbului, eficienta in faza productiei, precum si eficienta combiAŽnata, ca apoi, in final, sa trecem la prezentarea legaturii dintre acestea pentru a exprima eficienta realizabila in conditiile echilibrului general concurential.
Notiunile fundamentale ale modeluluiIn toate relatiile, atat geometrice cat si algebrice, care urmeaza, r fi foAŽlosite urmatoarele notatii:


X si Y pentru bunurile analizate;
K si L pentru factorii de productie - capital si forta de munca;


A si B pentru consumatori;
X (K, L) pentru functiile de productie;


px si py pentru preturile bunurilor X si Y;
r si w pentru preturile factorilor de productie K si L.In model sunt folosite mai multe notiuni fundamentale cum sunt, de exemplu, rata marginala de substitutie a produselor, rata marginala de subAŽstitutie a factorilor de productie, rata marginala de transformare a produseAŽlor, costul marginal si randamentul marginal. intelegerea modelului de anAŽsamblu depinde, in mare masura, de definirea acestor notiuni.
A. Rata marginala de substitutie a produsului X cu produsul Y reaAŽlizata de catre consumatori, notata cu RMSxy
Aceasta rata exprima o actiune pe care un consumator o intreprinde in legatura cu utilizarea a doua bunuri reciproc substituibile. Este rba de canAŽtitatea produsului Y la care consumatorul trebuie sa renunte in faarea unei unitati din produsul X pentru ca el sa ramana pe aceeasi curba de indiAŽferenta. Prin aceasta o unitate din produsul X este substituita de o anumita cantitate din produsul Y.
Apeland la exprimarea geometrica, in graficul din . 12.3 se poate observa ca RMSxy nu reprezinta altceva decat valoarea numerica a pantei tangentei (reprezentata de linia bugetara) la curba de indiferenta, de-a lungul careia se misca consumul. La punctul E se realizeaza valoarea extrema (cea mai avanAŽtajoasa). Produsul X se afla pe axa orizontala si produsul Y pe axa verticala.
RMSxy exprima valoarea numerica negativa a pantei tangentei la curba de indiferenta, tangenta reprezentata de linia bugetara MN aflata in descresAŽtere. Curba de indiferenta a consumatorului este cea mai inalta permisa pe liAŽnia sa bugetara. RMSyx este punctul de echilibru dintre curba de indiferenta si linia bugetara. La acest punct se realizeaza egalitatea dintre rata preturiAŽlor celor doua produse pjpy si RMSxy. Rata preturilor produselor^ sip,,, reAŽprezinta panta liniei bugetare iar RMSXY reprezinta panta curbelor de indifeAŽrenta. Punctul E din grafic indica rata optima de substitutie dintre cele doua produse la consumatorul care ramane pe curba de indiferenta Iv




(12.9)

B. Rata marginala de substitutie a resurselor de capital (K) cu reAŽsursele de munca (L), notata cu RMSj^
Aici este rba de substituirea, in procesul de productie, a unui factor (caAŽpital) cu alt factor (forta de munca). Aceasta rata arata cantitatea de forta de munca L la care un producator trebuie sa renunte in faarea unei unitati de capital K in conditiile cand producatorul respectiv se mentine pe curba izo-canta, deci, cand cantitatea de productie ramane aceeasi.In exprimarea geometrica din . 12.4. factorul de productie K se afla pe axa orizontala, iar factorul de productie L pe axa verticala. De asemenea, in grafic se mai afla notate linia izocostului cu MN si curbele izocante cu Iz.In acest caz problema producatorului este aceea de a minimiza costul pentru o productie data ori de a maximiza productia la un anumit cost. AceasAŽta se realizeaza in punctul E unde linia izocostului este tangenta la curba izocanta. in acest punct se realizeaza starea de echilibru.
RMSKI este tangenta reprezentata de linia izocostului la curba izocanta Izl de-a lungul careia se misca producatorul. Rata marginala reprezinta, de asemenea, punctul de echilibru unde ea se egaleaza cu rata preturilor factoAŽrilor (-) w/r.


Rata marginala de substitutie a factorilor se poate determina si pe cale algebrica. In acest caz apare posibilitatea formularii a doua feluri de probleAŽme care duc la acelasi rezultat. Formularea si solutionarea acestor probleme sunt cuprinse in Sectiune 1 a acestui modul.
C. Rata marginala de transformare a produsului Y in produsul X, no-tata cu RMTxy
Aici este rba despre folosirea in diferite combinatii tehnologice a factoAŽrilor de productie pentru asigurarea realocarii eficiente a acestora exprimate prin maximizarea productiei. RMTXY reprezinta cantitatea din produsul Y la care producatorul trebuie sa renunte pentru a produce o unitate suplimenAŽtara (marginala) din produsul X, in conditiile realocarii eficiente a factorilor de productie. Aceasta rata se mai numeste si costul de oportunitate al proAŽdusului X in raport cu produsul Y.
Reprezentarea grafica din . 12.5 evidentiaza frontiera posibilitatilor maAŽxime de productie numita curba de transformare, precum si linia cererii cunoscuta si sub denumirea de curba izoveniturilor.
Acest punct reprezinta echilibrul dintre posibiltiatile maxime de productie pe care il asigura combinarea folosirii factorilor de productie si veniturile maxime ce mai pot atinge frontiera posibilitatilor de productie.

Conditiile necesare pentru alocarea eficienta de prim rang a resurselor
S-a mentionat mai sus ca eficienta paretiana reprezinta o alocare optima a resurselor. Aceasta inseamna ca nici un membru al unei comunitati nu poate obtine un avantaj suplimentar fara ca alt individ sa nu fie dezavantajat.
Abordarea paretiana privind alocarea eficienta ofera un raspuns la urmaAŽtoarele intrebari relevante: ce cantitate din fiecare marfa ar trebui produsa si cum ar trebui alocate aceste marfuri intre diferiti consumatori si cum se reaAŽlizeaza eficienta schimbului tinand seama de distributia initiala data a venitului consumatorilor individuali. Prin acest model se face, deci, legatura dintre diferitele verigi ale proceselor economice. in cadrul acestor legaturi alocarea optima necesita indeplinirea urmatoarelor conditii marginale: a. ratele marginale de substitutie dintre diferite inputuri ale factorilor de proAŽductie trebuie sa fie egale (eficienta productiei); b. intre oricare perechi de produse, toate ratele marginale de substitutie la consumatori trebuie sa fie aceleasi (eficienta schimbului); c. rata marginala de transformare intre oricare doua produse trebuie sa fie egala cu rata marginala de substitutie a consumatorului (eficienta combinata sau eficienta distributiei bunurilor intre consumatori).
Sa explicitam pe scurt, in cele ce urmeaza, aceste trei conditii fundamenAŽtale ale modelului de eficienta paretian.
a. Eficienta productiei
Este cunoscuta si sub numele de conditie marginala pentru substitutia facAŽtorilor de productie folositi ca inputuri de bunuri. Ca factori pot fi considerati, dupa cum am vazut mai sus, capitalul K si forta de munca L, folositi pentru a produce doua marfuri X si Y.
Oferta totala reprezentata de producerea celor doua bunuri prin folosirea celor doua resurse disponibile poate fi redata printr-o reprezentare grafica numita cutia lui Edgeworth - Bowley. in . 12.6, in care s-au notat K pe abscisa si L pe ordonata iar la origini cele doua produse X si Y exprimate prin OX si OY.

In aceasta cutie fiecare punct reprezinta alocari de inputuri in proportii
diferite pentru a produce cele doua produse. Inputurile nefolosite pentru proAŽ
ducerea marfii X r fi folosite pentru producerea marfii Y. In grafic s-au
trasat curbele izocante (sau izoproduct) X} Xt proiectate in raport de origiAŽ
nea OX si curbele izocante Y1 Yt proiectate in raport de originea OY.
Fiecare izocanta reprezinta multimea tuturor combinatiilor posibile de inputuri care sunt suficiente pentru a produce o suma data din produsul resAŽpectiv. Se poate obtine aceeasi cantitate dintr-un produs daca va creste inpuAŽtul de capital si va descreste inputul de forta de munca. Asa cum am aratat mai sus, panta izocanta se numeste rata marginala de substitutie a capitaAŽlului de catre forta de munca. Ea (rata marginala) arata o cantitate supliAŽmentara de forta de munca necesara pentru a compensa o descrestere cu o unitate a inputului de capital. Eficienta productiei in sens paretian impune tangenta izocantelor. Multimea punctelor tangente reprezinta ratele margiAŽnale de substitutie a factorilor de productie. Fiecare punct de pe curba reprezinta productia optima. Totalitatea acestor puncte formeaza asa-numi-ta curba a contractelor de productie. Ratele marginale aflate pe curba conAŽtractelor sunt egale intre ele.
Aceasta reprexinta prima conditie a eficientei paretiene de alocare a resurselor.


b. Eficienta schimbului
Este eficienta in distributia bunurilor intre consumatori. Aceasta impune ca ratele marginale de substitutie intre oricare pereche de bunuri de consum sa fie aceleasi pentru toti indivizii care consuma ambele categorii de bunuri. Aceasta formeaza o alta conditie ce trebuie indeplinita pentru atingerea starii de optim paretian.
Cazul poate fi reprezentat grafic pentru o mai buna explicitare cu ajutorul cutiei Edgeworth-Bowley (. 12.7), unde s-au notat cu: A si B cei doi consumatori situati in varfurile extreme (respectiv in stanga jos si in dreapta sus) si cu X si Y cele doua produse disponibile.In grafic sunt evidentiate harta curbelor de indiferenta ale celor doua categorii de consumatori, precum si punctele reprezentand tangentele liniilor bugetare la curbele de indiferenta.


Multimea tuturor functiilor reprezentand pantele curbelor de indiferenta sau ratele marginale de substitutie formeaza curba contractelor. Aceste puncte maximizeaza utilitatea consumatorilor in limita constrangerilor bugeAŽtare. Numai punctele aflate pe curba contractelor reprezinta conditia neceAŽsara pentru eficienta in distribut



ia produselor intre consumatorii satisfacuti. pentru individul BJ



Deci, cea de-a doua conditie a eficientei paretiene, numita eficienta schimAŽbului, cere egalitatea dintre ratele marginale de substitutie dintre bunuri la toti indivizii.


Limitele si neajunsurile modelului paretian
Dupa Rowley si Peacock exista mai multe mecanisme alternative pentru realizarea eficientei paretiene. Cu toate acestea literatura bunastarii econoAŽmice discuta cel mai mult despre eficienta in conditiile concurentei perfecte.
In baza unor premise puternic restrictive (care privesc mai ales coincidenAŽta dinte evaluarea individuala (privata) si cea sociala, precum si functionarea ideala a pietelor, s-a putut demonstra ca concurenta perfecta in toate pietele de bunuri si in toate pietele de factori reprezinta conditii suficiente pentru optimul paretian. Totodata, a existat si exista inca printre economisti o tendinta de a zugravi concurenta perfecta ca pe o forma de*piata dezirabila din punct de vedere social conform criteriilor paretiene2.

O seama de economisti cu spirit critic mai dezltat au observat totusi unele neajunsuri ale modelului paretian. Neajunsurile se refera atat la conAŽsistenta interna a modelului, cat si la consistenta acestuia in raport cu realiAŽtatea. Pentru a putea face o evaluare mai buna (mai realista) a acestui model si pentru a cauta unele variante modificate care sa corespunda mai bine realiAŽtatilor este necesar sa mentionam unele dintre aceste limite si neajunsuri.
(1) Potrivit postulatelor care stau la baza modelului paretian, satisfacerea celor trei conditii necesare pentru eficienta in procesul schimbului si in cel al productiei asigura sistemului economico-social un optim paretian de prim rang. Insa aceasta nu implica nicidecum faptul ca o asemenea solutie ar fi cea mai buna chiar daca se accepta judecatile de valoare paretiene, subliniaza Rowley si Peacock1. Deci, chiar daca conditiile marginale ne conduc la un punct pe curba posibilitatilor de utilitate, acesta poate fi doar unul dintre nuAŽmarul infinit de puncte optime paretiene, fiecare punct fiind asociat cu o disAŽtributie specifica a drepturilor de proprietate si fiecare fiind situat pe fronAŽtiera posibilitatilor de utilitate oferita de economia in cauza. Numai judecatile noastre ne pot spune daca una dintre solutiile la care ajungem este preferaAŽbila fata de alta sau daca este cu adevarat preferabila oricarei alte pozitii neAŽeficiente. O alocare eficienta a resurselor cu o proasta distributie poate fi mult inferioara unei alocari ineficiente dar cu o buna distributie2.
(2) Data fiind restrictia privind imposibilitatea arii utilitatilor in-ter-personale care sta la baza modelului, devin imposibile atat area punctelor alternative de eficienta, cat si supozitia ca orice punct de eficienta in mod necesar ar fi mai bun decat punctele ineficiente asociate cu distribuAŽtiile diferite ale drepturilor de proprietate. Totusi, daca un optim ar urma sa fie silit, ar trebui folosita o functie de bunastare sociala care sa ordoneze distributiile alternativelor drepturilor de proprietate. insa, in cazul abordarii modelului in baza conceptiei individualismului metodologic, folosirea functiei de bunastare sociala devine imposibila deoarece aceasta ridica numeroase probleme filosofice si metodologice3.
(3) Unul dintre fundamentele modelului eficientei paretiene il constituie premisa potrivit careia individul este cel mai bun judecator al optiunilor sale si ca nimeni nu-si poate impune preferintele asupra altui individ. In viata reala insa, chiar si in cele mai democrate comunitati, sunt numeroase cazuAŽrile in care, in virtutea mecanismelor alegerilor politice pe baze majoritare ori a contractului social, nu se iau in considerare sau se nesocotesc anumite cateAŽgorii de preferinte individuale (mai ales la anumite segmente ale populatiei) prin aplicarea unor politici economice.
(4) Modelul paretian aplicat in conditiile concurentei perfecte a preluat
toate premisele simplificatoare ale acesteia cum sunt, de exemplu, existenta unui numar mare de producatori si consumatori care iau decizii in mod liber, existenta informatiei perfecte, folosirea deplina a factorilor de productie, perAŽfecta divizibilitate a inputurilor si outputurilor, absenta riscului si incertituAŽdinii, desfasurarea proceselor intr-un singur segment de timp, absenta efecteAŽlor externe (externalitatilor) in cadrul proceselor economice1.
(5) Conditiile marginale, ce definesc modelul paretian, descriu procesele de alocare eficienta a resurselor ce au loc in mod natural pe pietele concurentia-le. in afara de constrangerile mentionate mai sus, modelul paretian de efiAŽcienta mai are la baza si asa-numitele rate constante ale randamentelor de scara date de faptul ca outputul si inputul cresc cu aceeasi rata2. Ipoteza rateAŽlor constante ale randamentelor de scara nu induce nici-o schimbare in starea de echilibru al sistemului consemnat prin cele trei conditii fundamentale ale modelului. Daca insa ratele randamentelor de scara devin crescatoare (sau descrescatoare) starea de echilibru al sistemului este incalcata si, prin aceasAŽta, sunt violate relatiile de egalitate ce formeaza conditiile de functionare a sistemului. In cadrul ratelor crescatoare a veniturilor in productia unui bun are loc o cadere (descrestere) a curbei costului mediu. Descresterea curbei costului mediu implica pastrarea nivelului costului marginal (c,J sub nivelul costului mediu (c), adica cm< c .Intrucat, in conditiile concurentei, pretul se sileste la nivelul costului marginal (p = cj, prin concurenta rezulta ca pretul este mai mic decat costul mediu p < c
costurile si profiturile private sunt calculate pe baza preturilor de piata, efectele externe
creaza divergente intre costurile (si profiturile) private si cele sociale, precum si intre rata
marginala de substitutie (RMS) si rata marginala de transformare (RMT) private si cele


sociale (CV. Brown and P. M. Jackson, op. cit. p. 23)
2 Daca rata de crestere a outputului este mai mare decat cea a inputului este rba de
rate crescatoare ale randamentelor de scara, iar daca rata de crestere a outputului este mai
mica deacat cea a inputului este rba de rate descrescatoare ale randamentelor de scara

Silirea pretului la nivelul costului marginal, deci, sub nivelul costului mediu semnifica o violare a echilibrului. Aceasta inseamna ca se produc pierAŽderi care sunt compensate, de regula, prin subventii guvernamentale. EviAŽdent, violarea conditiilor de echilibru apare cu frecventa relativ ridicata in sistemele economice moderne. In atare imprejurari se pune intrebarea daca merita sa mai analizam modelul paretian de eficienta.
Dupa cum afirmam mai inainte, modelul paretian de alocare eficienta a resurselor formeaza o baza de referinta pentru structuri economico-sociale mai complexe, precum si pentru noi modele care iau in considerare sistemele economico-sociale reale. Modelul paretian nu poate si nu trebuie ignorat pentru neajunsurile semnalate intrucat aceasta ar echivala cu insasi submiAŽnarea bazelor teoretice ale economiei politice. Din aceasta perspectiva sunt relevante urmatoarele afirmatii ale lui Winch: Judecata de valoare paretiana este doar o judecata de valoare. Se prea poate sa fie inlaturata de cineva. Dar inainte ca ea sa fie inlaturata de catre economisti, fie in mod explicit, fie prin implicatie, trebuie amintit ca, virtual, intregul edificiu al teoriilor economice pe care il cunoastem astazi este construit pe baza premiselor paretiene. Daca acele premise sunt inlaturate, acea teorie devine irelevanta pentru lumea in care traimJ".
Teoriile eluate referitoare la economiile de piata sunt astazi de neconceAŽput fara sa foloseasca argumentele conditiilor marginale si fara sa ia ca repeAŽre starile de echilibru. Ceea ce se impune - lucru constatat de cei mai multi economisti analisti - este de a nu ne opri doar la critica neajunsurilor si limiAŽtelor modelului paretian ci de a prelua critic elementele valoroase de la acest model pentru a le dezlta prin confruntarea cu realitatile. Daca anumite conditii nu pot fi satisfacute din cauza unor realitati ce nu corespund premiAŽselor initiale, modelul trebuie adaptat prin schimbarea premiselor. Asa cum concurenta perfecta este luata ca reper pentru studiul structurilor moderne ale relatiilor de piata, tot asa si modelul paretian trebuie luat ca reper in constructia altor variante de modele imbunatatite sau mai eluate, care descriu economiile moderne.
Conditiile marginale sunt necesare pentru a asigura alocarile eficiente ale resurselor. Aceste conditii reveleaza cerinta ca, pe de o parte, alocarea resurAŽselor sa reflecte preferintele individuale iar, pe de alta parte, pretul la fiecare bun sa fie evaluat la nivelul costului marginal2.
Am vazut in modulele precedente ca in conditiile economiilor moderne inAŽtervin mari neajunsuri in functionarea pietelor, ceea ce face ca sistemul sa nu reflecte conditiile paretiene mentionate. In fata acestei situatii, literatura ecoAŽnomica adopta diverse moduri de abordare:
Primul mod este acela de a lua in considerare si studia devierile de la conAŽditiile paretiene si de a evalua efectele economice ale acestor devieri;

Al doilea mod este nu numai de a lua nota de asemenea devieri ci si de a lua in considerare rolul guvernului in corectarea neajunsurilor functionarii pieAŽtelor prin aplicarea diverselor politici economice si a instrumentelor economice de piata concepute pe fundamente marginale si care sa duca la inviorarea functionarii economiei pe baza relatiilor concurentiale si a unor noi echilibre;
Al treilea mod este de a raspunde la neajunsurile functionarii pietelor prin solutia extinderii sectorului public sau a unor forme de organizare economico-sociala care implica folosirea altor mecanisme de decizii decat cele concurenAŽtiale de piata bazate pe preturi si alte instrumente marginale.In acest modul ne m ocupa in continuare de primele doua moduri de abordare.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sectorul public in raport cu cel privat

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare