StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sectorul public in raport cu cel privat
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Bunuri publice mixte (impure). definirea si taxonomia lor



Analiza caracteristicilor bunurilor publice realizata mai sus s-a facut in conditii ideale, considerand ca toate acestea ar prezenta caracteristicile de non-excludere si non-rivalitate in consum. Putine sunt insa bunurile publice care indeplinesc simultan asemenea conditii pentru a fi considerate bunuri pur publice.
Analizele critice asupra conceptului si a structurii bunurilor publice, asuAŽpra caracteristicilor lor au aratat ca in lumea reala cele mai multe dintre aceste bunuri publice nu satisfac in intregime cele doua conditii ci numai partial. BuAŽnurile non-rivale nu sunt in mod necesar si non-exclusibile adeseori din cauza limitei capacitatilor, limitelor economice sau unor obiective politice.
Resursele in proprietatea comuna pot fi un exemplu de bun public non-ex-clusibil dar care au caracteristica


de rivalitate in consum (asemanator bunuAŽrilor private) in special atunci cand este vorba de caracterul epuizabil. De asemenea, locurile limitate la spitale, la stadioane, supra-aglomerarile in cirAŽculatia rutiera, numarul limitat al personalului in justitie s. a. nu fac posibila aplicarea simultana a celor doua caracteristici. De aceea, adeseori, in utilizaAŽrea acelor bunuri se aplica anumite instrumente de excludere (exemplu taxe) care sa le transforme din non-exclusibile in exclusibile.Insa nici toata categoria de bunuri private nu satisface in intregime conAŽditiile de excludere si rivalitate in consum intrucat dreptul de proprietate nu se rezuma numai la forma indiduala ci exista si forme cvasi-colective de tipul corporatiilor (societati pe actiuni), cluburilor, cooperativelor etc. unde, in general, drepturile de proprietate sunt atenuate sau chiar difuze.1
In realitate, bunurile nu se polarizeaza strict in cele doua grupe, in formele lor pure. Exista forme intermediare la care fie non-rivalitatea, fie non-ex-cluderea se atenueaza cu ponderi sau grade diferite. Tocmai de aceea, in ata reala majoritatea bunurilor publice se intalnesc in forme impure sau mixte.
Analizele critice ale conceptelor polare de bunuri publice si bunuri private si confruntarea lor cu realitatea au subliniat existenta, alaturi de formele pure, si a unor forme intermediare (impure) rezultate din combinarea caracAŽteristicilor celor doua categorii de bunuri. Deci, intre extreme exista bunuri publice impure sau mixte care preiau anumite caracteristici, in anumite doze, si de la bunurile private.
Modurile cum pot fi clasificate bunurile folositoare omului in publice, priAŽvate si mixte, precum si criteriile si metodologiile folosite au constituit preocupari nu de putina importanta. Ele au avut menirea sa inlature confuziile si sa introduca rigoarea stiintifica in descrierile si in analizele economice ale sectorului public in raporturile sale cu cel privat. in cele ce urmeaza vom reda trei modele prind felul cum poate fi silita taxonomia bunurilor, fiecare folosind anumite criterii de analiza si realizare a clasificarilor.
Modelul lui Buchanan prind relatia dintre
spectrul (gradul) de dizibilitate a bunurilor si gradul de socializare a consumului de bunuri
La intrebarea in ce circumstante oferta colectiva (guvernamentala) va fi mai eficienta decat oferta privata (necolectiva), Buchanan indeamna econoAŽmistii sa caute un raspuns fundamentat pe analiza ativa a unor instiAŽtutii alternative. insa institutiile nu au un caracter polar asa cum s-a aratat in primele articole despre bunurile publice publicate in anii '50. Aceste bunuri formeaza mai degraba raritati in ata reala. Dominante sunt formele interAŽmediare sau mixte. Pe baza acestor constatari, Buchanan propune o analiza simplificata pentru elaborarea unei taxonomii a bunurilor, luand in consiAŽderare urmatoarele premise:
a) Toate bunurile si serciile se distribuie pe un spectru larg de indizibiAŽlitate exprimat prin diferite grade care incep de la valoarea zero - perfect diAŽzibile - pana la valoarea unu - perfect indizibile.
b) In concordanta cu gradul de indizibilitate, impartirea utilizarii bunuAŽrilor (beneficiilor din consum) are loc pe diferite grade de socializare (marimi de grupuri) incepand de la o singura unitate de consum (indid, familie), la un grup relativ restrans organizat in mod voluntar (firma privata) pana la grupuri mari organizate in mod public, ori chiar pana la un grup ce cuprinde membrii unei societati;
c) Numarul populatiei si dreptul de proprietate sunt date in mod exogen.
Prin urmare, de-a lungul intregului spectru de dizibilitate, la o extrema
exista bunurile pur private perfect dizibile intre persoane separate (consuAŽmatori). Aici gradul de indizibilitate este egal cu zero. La cealalta extrema a spectrului sunt incluse bunurile si serciile pur publice perfect indizibile in ce priveste folosirea lor de catre persoane separate in cadrul grupului. Aici acelasi total al cantitatii disponibile intregului grup este disponibil si fiecarui indid din cadrul grupului respectiv. Gradul de indizibilitate este egal cu unu, iar marimea grupului este maxima fie la nivel regional, fie la nivel naAŽtional sau global. Toate celelalte bunuri aflate intre aceste doua categorii exAŽtreme reprezinta bunurile publice mixte ordonate in functie de greutatea speAŽcifica sau de importanta relativa a caracteristicii de dizibilitate ori indiziAŽbilitate ce defineste fiecare bun in parte.
Folosindu-l ca instrument de lucru, graficul din . 9. 2. cuprinde: - pe abscisa, marimea grupurilor participante care exprima gradul de soAŽcializare a utilizarii bunurilor sau beneficiilor pe care le ofera (P);

- pe ordonata, gradul de indizibilitate prind utilizarea bunurilor (a efectelor lor) intre indizii grupurilor participante, grad ce se intinde de la valoarea zero (perfect dizibile la origine, pana la valoarea unu (perfect indizibile) la varf.

Modelul lui Stiglitz prind relatia dintre gradul de excludere de la consum si costul marginal al utilizarii unui bun
Am vazut mai sus ca un bun se caracterizeaza prin excludere de la utiliAŽzare (consum) cand el este privat sau prin non-excludere de la utilizare cand el este public. De asemenea, am vazut ca cresterea cu un singur indid al celor care utilizeaza bunul respectiv atrage dupa sine costuri marginale foarAŽte diferite: egale cu zero sau foarte scazute la bunurile publice si ridicate ori foarte ridicate la bunurile private.In realitate - asa cum s-a mai mentionat - nu toate bunurile se afla la cele ioua extreme din punctul de vedere al parametrilor mentionati. De cele mai rr-.ulte ori, caracteristica excluderii sau cea a non-excluderii nu sunt atat de ^ategorice precum s-ar crede. Desi fezabile, adeseori ele nu sunt dezirabile din diferite motive: economice, morale, politice.
Diagrama din . 9.3. poate deveni un instrument util pentru efectuarea unei clasificari mai realiste a bunurilor prin determinarea locului fiecaruia pe suprafata aflata intre coordonatele:
- Axa orizontala (abscisa) care, descriind variatia gradelor de excludere, incepe cu non-exclusiunea in stanga jos si se termina cu exclusiunea cea mai categorica in dreapta jos.
- Axa verticala (ordonata) prezinta scala costurilor marginale ale indiAŽdului aditional care beneficiaza de folosirea bunurilor. Ea cuprinde, jos, vaAŽloarea cea mai mica (zero) iar sus, valoarea cea mai ridicata.In diagrama sunt consemnate cateva exemple mai semnificative de bunuri mixte care au caracteristici modificate fata de cele aflate la cele doua extreAŽmitati. Sunt date ca exemple soselele si autostrazile aflate in situatii diferite, pompierii, institutiile sanitare, procurarea de bunuri private prin sectorul public s.a. Teoretic, in acest spatiu pot fi cuprinse toate categoriile de bunuri aflate in situatii diferite si asupra carora se aplica anumite reguli si politici economice. in functie de aceste reguli si politici, un bun oarecare isi poate schimba locul in spatiu. Este posibil acest lucru prin insusi faptul ca parametrii prind non-excluderea si costurile marginale ale indidului aditional ce beneficiaza de utilizaAŽrea bunului sunt supusi modificarilor in timp si spatiu, sunt variabili in functie de situatia reala a bunurilor si de schimbarea acesteia, de atitudinea sau comportaAŽmentul decidentilor si al societatii fata de bunurile respective, de politicile economice aplicate. Ca atare, multe bunuri isi schimba caracteristicile in timp si spatiu, mai ales sub impactul deciziilor de politica economica sau al crearii unor institutii.
In diagrama sunt redate, sub forma de exemple, pozitiile diferite pe care le poate ocupa acelasi bun in functie de evolutia situatiei lui si politicile econoAŽmice aplicate. De exemplu, o sosea, in general, este considerata un bun pur public ce se caracterizeaza prin non-excluderea calatorilor si prin costuri marginale egale cu zero pentru calatorul aditional. In acest caz, soseaua resAŽpectiva este situata in diagrama in zona din stanga jos, ea avand un caracter pur public. Daca traficul dene prea intens, in practica se impun optiuni pentru noi solutii alternative.
Prima solutie este de a mentine soseaua existenta. insa pentru a reduce traficul se poate lua masura de a percepe taxe pentru fiecare trecere. Noua situatie ar schimba statutul soselei, precum si parametrii sai. Soseaua respectiva nu ar mai fi considerata un bun pur public ci unul mixt, intrucat non-excluderea nu ar mai avea caracter absolut iar costul marginal ar fi mai mare decat zero tocmai datorita, atat costului marginal dat de crearea si functionarea retelei de taxare a traficului, cat si costului marginal al indiAŽdului aditional pentru folosirea soselei. In acest caz soseaua respectiva s-ar afla situata pe suprafata diagramei intr-un loc cu un grad de excludere indeAŽpartat de valoarea zero si cu un cost marginal, de asemenea, indepartat de valoarea zero.
A doua solutie este aceea de a construi o autostrada. Daca autostrada se construieste de catre o firma privata iar administrarea sa se concesioneaza, pe o anumita perioada, firmei respective, statutul acesteia nu mai este cel pur public ci mixt, intrucat, pe de o parte, traficul intens si rapid exclude toate vehiculele cu teza redusa (biciclete, carute, tractoare) iar, pe de alta parte, perceperea taxelor pe trafic contribuie la inlaturarea din circulatie a tuturor celor ce nu platesc taxa.In mod normal, autostrada s-ar afla la un punct egal sau apropiat de cosAŽtul marginal zero. in situatia infatisata mai sus aceasta se situeaza pe supraAŽfata graficului in punctul de intersectie dintre un grad relativ scazut de excluAŽdere si un nivel al costurilor marginale relativ indepartat de valoarea zero.
Referitor la serciile aduse de pompieri: ele au un caracter public. in mod obisnuit, serciile aduse de acestia unei persoane sau gospodarii aditionale are un cost suplimentar (marginal) neinsemnat. Numai atunci cand izbucnesc simultan mai multe incendii, costurile marginale de protectie a unei gospoAŽdarii suplimentare sunt semnificative. Aceasta caracteristica sta la baza locaAŽlizarii acestor sercii in diagrama de mai sus.
Fireste, aplicarea unei anumite politici prind productia si distributia unui bun, fie el public sau privat, ii schimba locul in geografia diagramei. De exemplu, din dorinta de a rationaliza consumul unor bunuri publice sau din diferite alte motive practice (asigurarea finantarii unor investitii, temperarea cererii pentru unele bunuri sau sercii publice etc), se poate recurge la firme private care sa administreze si sa distribuie bunurile si serciile publice in baza unor intelegeri contractuale specifice.
De asemenea, pentru a realiza anumite obiective de echitate sociala - ca, de exemplu, de a asigura oportunita



ti egale de dezvoltare si de educatie tutuAŽror copiilor, indiferent de averea parintilor, ori de a acorda sanse egale de inAŽgrijire a sanatatii tuturor membrilor societatii, indiferent de avere, - o parte a ounurilor private pot fi oferite populatiei folosind calea publica de realizare a ofertei prin unitati administrative de stat si prin instrumente publice adecAŽvate pentru rationalizarea consumului. Printre aceste instrumente de ratioAŽnalizare mai frecvent utilizate se pot mentiona impunerea (folosirea) unor preturi sau tarife, ori oferirea gratuita a aceleiasi cantitati de bunuri fiecaAŽruia dintre indizii implicati in programele sociale. Aplicarea unor asemenea politici asupra distributiei bunurilor va contribui la schimbarea mai mult sau mai putin accentuata a celor doi parametri - costurile marginale si gradul de excludere - la bunurile respective si, implicit, la schimbarea locului acestora pe harta diagramei analizate.
Modelul lui Musgrave prind combinarea caracteristicilor bunurilor publice cu cele ale bunurilor private
Combinand caracteristicile celor doua categorii de bunuri - private si puAŽblic - vor rezulta patru variante ce cuprind clasificari de bunuri si sercii mai analitice si mai apropiate de realitati. In elul 9. 1. pot fi identificate cele patru cazuri de combinatii.1
Cazul A - bunuri pur private - se refera la caracteristicile rezultate din combinatiile rivalitatii in consum si excluderii. Relatiile bazate pe proprieAŽtatea privata, pe finantarea din veniturile obtinute din vanzarea bunurilor si institutiile de piata sunt singurele posibile si proprii acestor categorii de proAŽduse. Implicarea statului fie in producerea, fie in distributia lor ar constitui o practica nejustificata nici tehnic, nici economic.
Cazul B - bunuri publice mixte - se refera la caracteristicile rezultate din combinatia dintre non-excludere si rivalitate in consum al bunurilor. Aici bunurile publice isi pastreaza caracteristica lor originala de non-excludere fie datorita imposibilitatii tehnice, fie costului prea ridicat de excludere. Ele insa imprumuta caracteristici de rivalitate in consum de la bunurile private, in special, datorita limitarii capacitatilor. Exemple tipice ale acestui caz sunt resursele proprietate comuna, parcurile publice, strandurile publice, s. a. La aceste bunuri, rivalitatea in consum apare din cauza limitelor capacitatii lor (de productie sau de consum). La resursele proprietate publica, la strandurile publice, la stadioane etc, datorita limitarii capacitatilor, apare si rivalitatea in consum, care cere aplicarea unor instrumente de politica economica speciAŽfice cum sunt, de exemplu, taxe si cotizatii pentru drepturile de utilizare in limita capacitatilor. Veniturile se folosesc ca mijloace proprii de finantare.
Cazul C - bunuri publice mixte - intruchipeaza combinatia dintre caracteAŽristica de non-rivalitate in consum, asemanatoare bunurilor publice si caracAŽteristica de excludere asemanatoare bunurilor private. Cullis si Jones subliniaza ca insasi existenta cabinelor de incasare a taxelor poate exclude o parte a traficului de pe drumurile publice respective. in acelasi timp, daca un drum nu este aglomerat, o masina poate sa-l foloseasca fara sa-si diminueze beneficiul, chiar daca alte masini utilizeaza serciul acelui drum. in mod siAŽmilar, in cazul cand admiterea la teatru, prin tichete, se face sub limitele caAŽpacitatii salii, fiecare indid admis poate folosi serciile teatrului fara a afecta (micsora) beneficiile altora.1 O situatie similara apare la scoli, spitale, cluburi sportive, T. V. prin cablu. Si la acestea existenta taxelor implica exAŽcluderea, insa, cand acestea se afla sub limitele capacitatilor, fiecare nou utiAŽlizator admis poate consuma serciile fara a diminua beneficiile altora. in asemenea cazuri unele mecanisme ale pietei - subliniaza Cullis si Jones - ar putea fi aplicate, insa, existenta, cel putin limitata, a non-rivalitatii in consum arata ca excluderea ar cauza ineficienta.2
Cazul D - priveste bunurile pur publice ale caror caracteristici sunt non-riva-litatea in consum si non-excluderea, caracteristici care au fost analizate mai sus.In legatura cu bunurile publice este foarte importanta urmatoarea obserAŽvatie: A fi considerate bunuri publice nu inseamna ca ele trebuie produse de stat sau de unitati publice. Chiar si anumite bunuri pur publice (cazul D) cum sunt armament, furnituri militare, utilitati orasenesti etc. pot fi produse de firme private in baza unor contracte incheiate cu guvernul. Multe bunuri puAŽblice mixte pot fi produse de firme private finantate din veniturile proprii inAŽcasate din vanzarea serciilor, deci, folosind in intregime mecanismele pietei.
Sistematizarea ideilor de mai sus se face in elul sinoptic nr. 9.2. prin explicitarea combinarii caracteristicilor, a conditiilor de aplicare si a mecanisAŽmelor si instrumentelor economice si politice utilizate.
Tabelul 9.2. Clasificarea bunurilor private, publice si mixte;
caracteristici si conditii de productie si de distributie, mecanism de finantare.3



Excluzibil Non-excluzibil



A B
Bunuri pur private Bunuri mixte
Rivalitate - Costuri joase de excludere - Bunuri ale caror beneficii suntIn consum - Bunuri produse de firme private consumate colectiv dar sunt pa-
- Distributie prin mecanismele pie- sibile de constrangeri si aglome-


telor rari
- Finantarea din veniturile inca- - Bunuri produse de firme priva-


sate din vanzari te sau direct de sectorul public


Exemple: toate bunurile ce se pot nde si cumpara pe piata, care nu au constrangeri si asiguAŽra eficienta paretiana - Distributie pe calea pietelor


sau, direct, prin bugetele publice
- Finantare din veniturile incaAŽ


sate din vanzari, ca, de exemplu,
plati pentru dreptul de a folosi


serciul sau finantare de la buAŽ
get (din impozitele pe venit)


Exemple: resurse in proprietaAŽ
te comuna, parcuri publice,


stranduri publice etc.
Non-rivalita-te in consum C


Bunuri mixte
- Bunuri private cu externalitati


- Bunuri produse de firme private
- Distributie prin mecanismele


pietelor cu subventii sau impoziAŽ
te corective


- Finantare din veniturile obtiAŽ
nute din vanzari
Exemple: scoli, sisteme de transAŽporturi, sercii sanitare, vaccinari, T. V prin cablu, cluburi de sport D
Bunuri pur publice


- Costuri ridicate de excludere
- Bunuri produse direct de guAŽ


vern sau firme private pe baza
de contract guvernamental


- Distributie prin mecanismele
bugetului public


- Finantare din impozitele pe
venit


Exemple: apararea nationala, politia, justitia
Tabelul nu descrie o situatie existenta intr-o tara sau alta ci arata ce ar trebui sa fie in mod rational intr-o economie conventionala daca s-ar lua in considerare caracteristicile diferitelor categorii de bunuri. Dat fiind faptul ca nu intotdeauna se cunosc asemenea caracteristici de catre fortele decizionale iar, atunci cand se cunosc, ideologiile raman mai puternice decat rationaliAŽtatea economica, multe bunuri pur private sunt tratate ca bunuri mixte sau chiar pur publice. in felul acesta, in numele unor idei de echitate, se incalca in mod flagrant rationalitatea economica prin restrangerea artificiala a ariei de functionare a mecanismelor pietei sau prin distorsionarea functionarii acesteia, ceea ce afecteaza in mod implicit progresul economic si social, preAŽcum si nivelul de trai pe termen lung.
Referindu-ne in mod concret la elementele continute in el, rezulta ca multe dintre acestea au fost deja explicitate. Altele vor forma obiectul unor analize ulterioare mai aprofundate. Pentru a asigura coerenta si continuiAŽtatea materiei, in randurile care urmeaza ne vom referi la trei categorii de bunuri mai importante si care necesita anumite explicatii suplimentare si anume la bunurile private cu externalitati, la bunurile reprezentand resurAŽsele aflate in proprietate comuna si la bunurile de merit. Aceste categorii de bunuri se trateaza in mod separat, desi in realitate, o separare prea riguroasa a acestora este dificil de facut.
Bunuri private cu externalitati. in celula C a elului nr. 9.2. a apaAŽrut notiunea de bunuri private cu externalitati sau efecte ce se raspanAŽdesc in afara. Externalitatile afecteaza pozitiv sau negativ diferiti agenti economici si sociali dupa cum ele influenteaza sau contribuie, respectiv, la cresterea beneficiilor acestor agenti ori la cresterea costurilor (pierderilor) lor. Primul caz - cresterea beneficiilor - se refera, de exemplu, la invatamant, cerAŽcetare, informatie, care produc si raspandesc gratis cunostinte si deprinderi cu efecte benefice pentru agentii economici si sociali. Cel de-al doilea caz -cresterea costurilor - se refera la poluarea industriala produsa si raspandita de agenti economici. Fara sa suporte consecintele efectelor negative ale poluarii, agentii economici produc si raspandesc elemente nocive in special in receptorii naturali care nu au definite drepturile de proprietate (aerul, marile, raurile etc).
Din cauza ca drepturile de proprietate nu sunt bine definite si ca exter-nalitatile, in general, nu sunt exclusibile, indizii sau grupurile nu pot inter-naliza efectele externalitatilor prin tranzactii private. Din cauza intereselor divergente si a dificultatilor de determinare a efectelor, costurile de tranzacAŽtie pe care le-ar genera organizarea pietelor (tranzactiilor) in acest domeniu ar fi ridicate, mai ales atunci cand numarul indizilor implicati ar fi prea mare. Tocmai de aceea - subliniaza Brown si Jackson - o functionare corecta a pietei nu este posibila, fapt ce are dublu efect nefavorabil: a) o supraAŽproductie a acelor bunuri cu externalitati negative (intrucat producatorul nu suporta efectele negative); b) o subproductie (si subconsum) a bunurilor cu efecte pozitive (intrucat producatorul nu-si poate recupera cheltuielile efectuaAŽte).1 Politica guvernamentala de alocare a efectelor externe in mod eficient ne sa corijeze aceste neajunsuri la cele doua categorii de bunuri: la cele cu efecte negative, o reducere a outputului si reasezarea efectelor negative prin suportaAŽrea lor de catre poluatori; la bunurile cu efecte pozitive, o politica de stimulare a dezvoltarii acestora prin finantarea lor publica din efectele pozitive a bugetul public sau/si in mod direct prin aranjamente cu diferite firme.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sectorul public in raport cu cel privat

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare