StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Sectorul public in raport cu cel privat
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Contributii de pionierat



in abordarile lor teoretice, economistii nu puteau ignora in continuare rolul si comportamentul administratiei de stat - sector pe cat de extins pe atat de important in aplicarea deciziilor publice. Totodata, ei nu pot face abstracAŽtie nici de acele contributii ale sociologilor si politologilor care se refera la comportamenul birocratiei si la mecanismele de functionare a organizatiilor.
Weber: in opinia multor economisti, contributia lui Weber ramane piatra de temelie a tuturor analizelor despre birocratie si mai ales despre mecaAŽnismul de functionare a marilor organizatii intemeiate pe principiile decizie; administrative, de comanda2.

In' conceptia lui Weber, birocratia - in intelesul sau pur si simplu - este o forma caracteristica a administratiei publice de stat. Mai precis, birocratia este forma speciala de organizare care este caracterizata in urmatorii termeni structurali: 1) o ierarhie a autoritatii; 2)


arii jurisdictionale fixe si oficiale; 3) reAŽguli scrise ce trebuie respectate; 4) sarcini care cer loialitate si o capacitate deplina a salariatilor din punct de vedere al vocatiei profesionale orientate.In definirea diferitilor termeni structurali utlilizati, de exemplu, pentru autoritate el foloseste termenul de birocratie mai mult ca un sinonim al sisteAŽmului de relatii bazate pe autoritatea rationala-legala. Weber da termenului de birocratie un inteles mai larg decat cel care apare in limbajul comun. in interpretarea lui Weber biroul reprezinta o mare organizatie care apartine fie administratiei de stat, fie sectoarelor administrative din marile firme econoAŽmice, precum si unitatilor non-profit. Acest tip de organizatii, dupa Weber, au urmatoarele caracteristici:
cei mai multi dintre salariatii birourilor lucreaza o norma intreaga, ori cea mai mare parte din ata lor activa este legata de actitatea birourilor de la care primesc veniturile;
salariatii sunt numiti, mentinuti si promovati, in primul rand, pe baza rolului si a performantei in cadrul biroului (nu pe baza alegerii prin vot sau a unor criterii prioritare);
birourile sunt conduse pe baza relatiilor structurate autoritar-ierarhic de la superior la subordonat, cu drepturi si indatoriri ale subordonaAŽtilor precizate in reglementari scrise;
biroul si detinatorul unei functii sunt strict separati. Superioriul nu detine o anumita pozitie in calitate de proprietar. Subordonatul este dependent de autoritatea biroului numai in rolul sau de salariat; actitatea birocratica este caracterizata prin complexitatea adminisAŽtratiei, specializarea functionala a sarcinilor si secretul operatiilor. Specializarea sarcinilor sporeste importanta pregatirii profesionale a functionarilor si importanta numirii lor initiale ca un rezultat al calificarii si examinarii1.


Ca forma de organizare, birocratia nu se rezuma la departamentele, agenAŽtiile si timentele sectorului public. Ea se refera deopotriva la comAŽpartimentele administrative ale corporatiilor private, la sindicate, la partiAŽdele politice, precum si la cooperative, care sunt organizate dupa principiul ie-rarhic primordial. Desi exista anumite trasaturi comune intre organizatiile administratiei de stat si cele economice, intre ele exista si deosebiri date de baza legala dupa care ele se ghideaza, metodele de finantare etc.
Weber acorda o mai mica atentie atat comportamentului economic al biAŽrourilor si al functionarilor, cat si modului cum acest comportament afecteaza performantele in satisfacerea ofertei de sercii publice.
Influentat de conceptia organicista asupra statului, Weber vede sistemul birocratic ca pe un tip ideal de organizare dominat de rationalitate si de efiAŽcienta datorita ierarhiilor perfecte si profesionistilor bine instruiti. Potrit acestei ziuni - subliniaza Van Den Doel - birocratul nu este angajat in poliAŽtica ci numai profesional. El administreaza in mod impartial si isi indeAŽplineste indatoririle sale AŦsine ira et studioAŧ1. De asemenea, onoarea profesioAŽnala a birocratului consta in capacitatea lui permanenta de a indeplini ordinele superiorului sau in mod constiincios fara sa tina seama daca obiecAŽtiile sale la anumite politici au fost ignorate2.In interpretarea clasica weberiana toate deciziile sunt luate de politicieni si de guvern iar birocratul este un fel de masina care executa ordinele, reAŽgulile si instructiunile silite de politicieni.
Tipul ideal birocratic folosit de Weber in analizele sale, care se inscrie in normele rationale si eficiente, este foarte similar cu constructul teoretic al concurentei perfecte al economistilor. Studiile empirice ca si cele efectuate dupa conceptia si metodologia teoriei alegerii publice au demonstrat ca asemenea idei deriva dint-o simplificare excesiva a lucrurilor din care sunt excluse comportamentele reale ale aparatului administrativ de stat expriAŽmate prin drepturile birocratiei de a lua decizii, de interesele proprii indiAŽduale ale acesteia, de mecanismele reale prind aprobarea si executia bugeAŽtara, de formularea cererii si a ofertei de bunuri publice si a relatiei dintre outputuri si costuri.
Unii economisti au dorit sa rupa barierele stramte ale teoriei clasice care se limiteaza doar la studiul comportamentului firmelor economice si al consumaAŽtorilor. Din eforturile facute de economisti in ultimele decenii, de a supune biroAŽcratia unor analize stiintifice, a inceput, treptat, sa se contureze o noua teorie a ofertei birourilor si a comportamentului acestora vazute prin prisma economica.
Mises: Dintre economisti, Ludwig von Mises poate fi considerat primul care a intreprins studiul sistematic al productiei si comportamentului birourilor administratiei de stat1. Caracteristicile principale ale comportamentului si



actitatii birourilor definite de Mises sunt urmatoarele2:
birourile se specializeaza in oferta acelor sercii a caror valoare nu poate fi schimbata pe bani la o rata unitara;
drept consecinta, birourile nu pot fi conduse dupa principiul profitului si nici dupa cel al calculului economic; - in absenta scopului pentru obtinerea profitului, birourile trebuie conAŽduse in mod centralizat prin reguli universale si prin supravegherea actitatilor subordonatilor. Mises vede birocratia ca o forma esentiala a administratiei publice pentru un stat cu un teritoriu extins. El afirma ca metodele de conducere si perforAŽmantele birourilor nu pot fi imbunatatite sau ate cu acelea ale orgaAŽnizatiilor economice realizatoare de profit. De aceea critica nu poate avea nici un efect. Singura cale ce poate rezolva problema performantelor este aceea de a restrange rolul guvernului si sferele sale de actiune. Dupa Mises, educatia economica a populatiei ar putea reduce suportul popular pentru guvernele cu un aparat administrativ foarte extins, si, prin aceasta, consecinta unei raspandiri prea mari a birocratiei.
Downs: in sectiunea sa in interiorul birocratiei"3 Anthony Downs prezinta un lou cuprinzator al mecanismelor complexe de conducere la nivel micro al birourilor si agentiilor guvernamentale. El accepta afirmatia lui Mises ca birocratia este forma esentiala a adminsitratiei publice si dezvolta o teorie cuprinzatoare a proceselor de management in cadrul birourilor si agentiilor.
Prin modelul sau, Downs cauta sa dea raspunsuri la urmatoarele patru intrebari: 1) cum sunt motivati birocratii; 2) cum lucreaza agentiile guvernaAŽmentale ca organizatii; 3) in ce mediu extern opereaza agentiile; 4) ce straAŽtegii urmarec birocratii.
Desi dezvolta teoria procesului de management, Downs se opreste prea putin asupra consecintelor pe care le au comportamentele birocratice asupra bugetului si asupra performantelor prind outputul birourilor. De asemenea, nici Mises si nici Downs nu ataca probleme pe care teoria firmelor economice si teoria ofertei de piata le-au abordat si demonstrat si anume: pentru un nivel dat al cererii si pentru un nivel dat al costurilor cat output poate fi produs si la ce cost total? Cum se schimba nivelurile acestora odata cu schimAŽbarea conditiilor? in plus, care sunt caracteristicile comportamentelor birouAŽrilor fata de buget si fata de outputurile lor in diferite conditii date?
Niskanen: Bazandu-se pe ideile lui Weber si ale lui Mises prind caracteAŽristicile birocratiei, si, in primul rand, ale modului de functionare a organizatiilor, precum si pe spiritul si metoda analitica pe care le-au adus Downs si Tullock la studiul birocratiei, William Niskanen a cautat sa dea raspunsuri la intrebarile mentionate ntai sus1.
In scrierile sale, Niskanen face prima incercare de a realiza o analiza a comportamentului birocratic intr-o stricta perspectiva economica. El porneste de la supozitia ca birocratia este sinonima cu agentiile guvernamentale cenAŽtrale si locale. Birocratiile nu sunt organizatii pentru obtinerea profitului. Finantarea acestora nu prone de la tranzactiile de piata ci de la alocatii bugetare nerambursabile aprobate periodic de politicienii alesi in parlament, in sectiunea sa Birocratie si guvern reprezentativ", in care adopta metodologia teoriei alegerii publice, Niskanen precizeaza ca obiectivele indidului de maxiAŽmizare reprezinta elementul necesar in orice teorie a comportamentului social. Totodata, el foloseste in model, ca variabile, venitul bugetar, costul total, out-putul etc. iar conditiile in care se desfasoara fluxurile sunt cele de monopol.
Principala concluzie la care ajunge Niskanen in dezvoltarea modelului sau consta in urmatoarele: birocratii,folosind puterea lor de monopol in domeniile in care actioneaza (asupra informatiei,asupra cunostintelor profesionale etc), maximizeaza bugetul in scopul de a asigura nivelurile bugetelor si ale outpu-turilor, niveluri care sunt situate deasupra optimului social, ceea ce inseamna pierderi pentru societate.
Studiile lui Niskanen au avut o mare influenta in abordarile ulterioare si in orientarea gandirii despre birocratie. De asemenea, aceste studii au avut un rol important in formarea miscarii politice impotriva ofertei birocratice a serciilor publice. Ele au fost utilizate ca argumente stiintifice in formarea opiniilor prind privatizarea sectorului public din economie si extinderea unor elemente ale mecanismelor de piata in anumite actitati ale sectorului public, precum si ca argumente pntru impunerea unei mai stricte constranAŽgeri asupra comportamentului discretionar al birocratismului.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre sectorul public in raport cu cel privat

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics