StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Oferta de marfuri in economie
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul ofertei de marfuri



Productia realizata in vederea satisfacerii neilor de consum se confrunta cu cerintele societatii, in cadrul pietei, sub forma ofertei de marfuri. Oferta de marfuri este o categorie a pietei, strans legata de cererea de marfuri. Ea reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de piata. Realizarea finala a ofertei are loc in urma confruntarii sale cu cererea, prin actele de vanzare-cumparare, care preced si conditioneaza trecerea marfurilor in consum. Oferta de marfuri se afla insa in stransa si permanenta legatura cu productia de marfuri, reprezentand, de fapt, finalizarea acesteia pe piata. Sub aspectul ariei sale de cuprindere, oferta se refera, atat la produsele existente in ciculatie, cat si la cele care, iesite din procesul de fabricatie si urmand a fi trimise pe piata, se mai afla inca in cadrul unitatilor producatoare .
De asemenea, este necesar a fi subliniat ca, in profil macroeconomic, oferta cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei. Drept urmare, transformarea bunurilor si a serviciilor respective in oferta de marfuri imbraca forme diferite, in functie de natura si destinatia lor. O parte a acestora se realizeaza ca oferta prin comert, ca intermediar in procesul schimbului, iar o alta parte, in mod direct, intre unitatile producatoare si cele consumatoare, indeosebi in cazul produselor destinate consumului intermediar si al celor privind formarea stocurilor de capital, prin intermediul investitiilor (formarea bruta a capitalului fix).
Un alt aspect privind definirea ofertei se refera la continutul conceptual al notiunii respective si implicatiile acesteia asupra elutiei in timp a disponibilitatilor de marfuri in cadrul pietei. Potrivit modului de conceptualizare a notiunii de oferta, aceasta se refera atat la un anumit lum de bunuri si servicii, cat si la un proces de miscare a acestora de la productie la consum. Drept urmare, in cadrul ofertei, se disting doua elemente principale: fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in cursul unei perioade, spre a fi realizate - asa-zisa oferta reala sau efectiva - si stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic - asa-zisa oferta pasiva. Cand este rba, insa, de oferta de marfuri la un anumit moment, aceasta se confunda cu stocurile existente in momentul respectiv in procesul de circulatie. De unde rezulta concluzia ca toate produsele care alcatuiesc oferta de marfuri trec ineviil prin stadiul de stocaj, imbracand forma de stoc inainte de a fi vandute definitiv consumatorilor3. Totusi, tinand seama de particularitatile circulatiei marfurilor si de locul acesteia intr-o economie activa de piata, este necesara o delimitare clara, in cadrul notiunii largi de oferta, a notiunii de fond de marfuri; aceasta, intrucat piata cere cantitati si structuri de marfuri, si nu oferta, in general. In contextul unor asemenea preocupari privind delimitarea respectiva, fondul de marfuri este avut in vedere ca o parte a ofertei destinate vanzarii prin intermediul comertului, intr-o anumita perioada de timp. Notiunea de "fond de marfuri" delimiteaza cantitatile de produse pe destinatii, in functie de natura consumului final, intermediar sau stoc de capital. De asemenea, notiunea de fond de marfuri separa bunurile de consum negociate de comert cu furnizorii sai, intr-o perioada data - an, trimestru etc. - de totalul ofertei de care beneficiaza piata in perioada respectiva. Aceasta intrucat oferta totala este compusa din fondul de marfuri negociat si primit de comert si*din stocurile ramase din perioadele anterioare, ea depasind ca lum fondul de marfuri dintr-o anumita perioada, cu marimea stocurilor din reteaua de distributie. Mai mult, notiunea de fond de marfa, ca o componenta a ofertei comertului, trebuie asociata si cu notiunea de marca comerciala, care, in ultimele decenii, a deschis calea posibilitatilor de dezltare a unei adevarate industrii specializate . in aceasta privinta, trebuie precizat faptul ca se are in vedere o industrie ce nu trebuie considerata ca marginala, reusind doar sa ofere produse de baza la preturi convenabile pentru comert, ci o industrie care sa fie capabila sa inoveze continuu, la propunerea comerciantilor, acestia putand, la randul lor, sa asigure informatiile necesare in acest scop, ca urmare a contactului lor direct cu consumatorii. In consecinta, notiunea privind fondul de marfuri, pe langa delimitarile si structurile operate in componenta ofertei, isi pune amprenta si pe modul specific de constituire a acesteia in comert, adaugand bunurilor componente, noi valente, precum inovarea continua, forme variate de vanzare, posibilitati variate de combinare in consum cu diverse servicii specifice, precum si posibilitatea individualizarii acestora si usurinta identificarii lor printr-o anumita marca comerciala.
O alta latura a cunoasterii continutului ofertei de marfuri are in vedere baza materiala a acesteia. Dupa cum indica insasi definitia ofertei, forma pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul pietei - baza materiala a acesteia - o constituie productia furnizoare a produselor respective, nivelul de dezltare a ramurilor productiei materiale, industriale sau agricole, determinand lumul si gradul de diversificare a ofertei de marfuri.
Cand este rba de aprecieri macroeconomice, respectiv daca se are in vedere economia unei tari, la aceasta se adauga importurile de marfuri, care vin sa intregeasca si sa diversifice, in cadrul ofertei, fondul de marfuri asigurat de productia autohtona.In sfarsit, un alt aspect important este legat de dinamica ofertei, care reflecta, in permanenta, trecerea de la conditiile actuale la posibilitatile viitoare ale productiei, respectiv trecerea de la oferta reala, la oferta potentiala. Oferta potentiala, care trebuie sa reprezinte materializarea in timp a neilor consumatorilor, se contureaza ca rezultat al cercetarilor permanente ale cerintelor pietei, al urmaririi in dinamica a elutiei acesteia. Pornind de la acest fapt, in contextul considerarii ofertei reale ca fiind un rezultat si nu o premisa a cerintelor pietei, trebuie apreciat ca realizarea si dezltarea productiei nu trebuie sa se reduca la un proces pasiv de adaptare continua la cerintele pietei. Este necesar ca aceasta dezltare a productiei sa aiba in vedere o politica activa de piata, bazata pe diversificarea continua a sortimentelor de marfuri oferite pietei, prin multiplicarea posibilitatilor de satisfacere a cerintelor populatiei, prin crearea de noi produse care sa duca chiar la aparitia a noi nei etc.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre oferta de marfuri in economie

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics