StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Economia si politica
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Intrebari si unele raspunsuri de principiu



in jurul problemei interferentei dintre economie si politica se nasc numeroase intrebari si sint generate discutii tot atit de numeroase si foarte aprinse. Printre intrebarile puse se intilnesc si urmatoarele: care sint si cum se manifesta relatiile de putere in structura diferitelor tipuri de economii, cum se definesc si se manifesta relatiile de putere la diferiti agenti economici, inclusiv statul (ca simplu agent economic), ce parte si ce rol joaca in economie statul ca putere publica si care este ratiunea de a avea el un asemenea rol; care sint instrumentele utilizate si limitele rationale de interventie a statului in economie, care este mecanismul interferentelor elementului politic in viata economica intr-o societate democratica cu economie de piata?
Daca stiinta economica s-ar mentine izolata de stiinta politica de dragul pastrarii puritatii rationamentelor economice, ar putea fi evitate asemenea intrebari. Insa aceasta ar insemna o distantare de realitatile vietii economice.
Pe de o parte, stiinta economica ar ramine condamnata la producerea unor rationamente abstracte, sterile si, prin aceasta, la izolarea sa de realitati. Pe de alta parte, disimetriile aparute in economie, ca urmare a concentrarii puterii economice si politice intr-un singur centru, ar fi lasate neobservate si neanalizate. De asemenea, ar fi lasate neobservate si neanalizate efectele negative ce apar in viata social-economica, fie in urma unor interventii exagerate ale statului in economie in numele realizarii echitatii si a buneistari generale, fie in urma unei lipse totale de interventii in numele principiilor liberalismului. Si intr-un caz si in altul poate avea loc un atentat la adevarata libertate economica si la cea politica a individului, precum si un atentat la egalitatea de oportunitati ale individului in a actiona in societate si in a obtine rezultate. Referindu-se la necesitatea combinarii optime dintre liberalism si interventionism, Victor V. Badulescu sublinia: „Libertatea economica apare ca o tendinta fireasca, rezultat al neii fiecaruia de a-si manifesta facultatile sale personale, in contact cu lumea externa. Ea nu este insa o conceptiune abstracta, ale carei consecinte practice se pot determina, in mod valabil, pentru toate timpurile si toate locurile libertatea este, prin urmare, rezultatul unei lungi elutiuni inriurite de doua tendinte opuse: una, dictata de preocupari individualiste, urmarind o activitate cit mai putin tarmurita pentru individ; alta, dictata de preocuparile si necesitatile vietii in societate, care urmareste restringerea libertatii individului, fie in folosul intereselor generale ale societatii, fie pentru a asigura putinta de manifestare individuala a celorlalti indivizi. Nici una, nici cealalta din aceste tendinte nu poate gasi
0 infaptuire deplina, fara a ne duce: prima la anarhie, cea de a doua la tiranie. Organizarea libertatii este deci rezultatul unui compromis1.
De altfel, continua V. Badulescu, „in forma lui integrala, a libertatii absolute, sistemul nu a functionat practic niciodata. Chiar in perioadele in care doctrina liberalismului era in floare, veacul XIX, interventia statului - prin masuri administrative, fiscale, economice, monetare sau sociale - a restrins libertatea de miscare a individului si a modificat, fie conditiunile de folosire a instrumentelor de productie, fie repartizarea bunurilor produse"2.In cadrul aparitiei si adincirii unor disimetrii in relatiile de putere sau al schimbarii unor ordini de preeminenta ale unor valori in politica interventio-nista, pot fi afectate, ori chiar puse sub semnul intrebarii, o serie de valori esentiale ale democratiei cum este cea privind libertatea individului in societate. De exemplu, subliniind ca libertatea economica este o premisa esentiala a celei politice, Friedman afirma ca prima permite oamenilor sa coopereze unii cu altii fara coercitie si fara conducere centrala si micsoreaza aria peste care este exercitata puterea politica.
In plus, prin dispersia puterii piata libera asigura o compensare oricarei concentrari a puterii politice care ar putea sa creasca. Combinarea puterii economice cu cea politica in aceleasi miini reprezinta o reteta sigura pentru tiranie, conchide Friedman3. De asemenea, raspunzind la procarile doctrinelor economice paternaliste, care pun egalitatea si echitatea inaintea libertatii, Friedman arata ca orice incercare in aceasta directie nu poate insemna decit un total si implacabil esec. „O societate care pune egalitatea - in sensul egalitatii rezultatelor - inaintea libertatii - sublinia Friedman -nu va ajunge nici la egalitate nici la libertate. Folosirea fortei pentru a realiza egalitatea va distruge libertatea, iar forta introdusa in scopuri bune va ajunge in miinile acelor oameni care o folosesc sa promoveze interesele lor proprii.
Pe de alta parte, o societate care pune libertatea pe primul , ca un fericit produs derivat, va sfirsi deopotriva cu libertate mai mare si cu o egalitate mai mare. Desi este un produs derivat al libertatii, egalitatea mai mare nu este un accident. O societate libera descatuseaza energiile si capacitatile oamenilor de a-si urmari propriile obiective. Ea previne anumiti oameni de la reprimarea arbitrara a altora. Ea nu previne anumiti oameni sa realizeze pozitii privilegiate, insa atita timp cit libertatea este mentinuta, ea previne acele pozitii privilegiate de a deveni institutionalizate Libertatea inseamna diversitate insa si mobilitate"4.
Tocmai din motivele incate pina aici apare necesitatea stringenta de a studia in profunzime punctele nodale de intilnire atit dintre cele doua stiinte (cea economica si cea politica), cit si dintre faptele si fenomenele economice si cele politice.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre economia si politica

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare