StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Economia si politica
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Punctele nodale de contact dintre stiinta economica si stiinta politica



Pentru a raspunde la intrebarile de mai sus, procesele si fenomenele economice si cele politice trebuie supuse unei analize transversale cit mai aprofundate. Care din cele doua stiinte specializate este mai predispusa la acest demers? Pentru a raspunde la intrebare sint necesare cite referiri la obiectul lor de studiu, precum si la rolul si limitele elementului politic in viata eco-nomico-sociala.
Sfera de cuprindere si obiectul de studiu al celor doua stiinte; rolul si limitele politiculuiIn ceea ce priveste stiinta economica. Dupa cum am zut in modulul 1, stiinta economica studiaza actiunile economice tipice, repetitive ale oamenilor pentru a desprinde anumite regularitati in comportamentul agentilor economici care isi desfasoara activitatea in scopul realizarii unor obiective sau finalitati intr-o lume cu resurse limitate, folosind institutii si instrumente eco


nomice adecte in conditiile unor implicari ale puterii publice (ale statului) in realizarea unor ajustari (adaptari) ale mecanismului de functionare a economiei. in cadrul acestui obiect de studiu, stiinta economica este preocupata sa supuna investigatiei stiintifice doua mari categorii de relatii si legi economice.
Prima categorie cuprinde: a) studiul legilor comportamentului uman legat de activitatea intentionala - sistemul de trebuinte si de interese, precum si modul cum oamenii reactioneaza la stimulente; b) studiul legilor privind interdependentele si influentele reciproce ale actiunilor umane - de cooperare, de diviziune a muncii, de organizare a relatiilor mutuale intre organizatii economice si a schimburilor, de influenta, de dominare.
Acestea sint determinate si influentate de relatiile de productie, de schimb si de distributie, de relatiile de proprietate, de relatiile de putere, de modul de actiune si de intensitatea elementelor extraeconomice - puterea publica, cultura, religia s. a.
Cea de-a doua categorie cuprinde studiul legilor care rezulta din necesitatile materiale si tehnice ale procesului de productie. Acestea privesc si guverneaza relatiile tehnice ale proceselor de productie, relatiile de balansare (de echilibru) a productiei si reproductiei, precum si legile respective care guverneaza procesele de productie si de reproductie5.In ce priveste stiinta politica. in analiza aspectelor politice este implicata stiinta politica al carei obiect de studiu il formeaza relatiile de putere, precum si fenomenele si procesele derite, folosind in acest scop metode si tehnici de cercetare stiintifica adecte.
Puterea politica exprima relatii de autoritate, de dependenta si de subordonare impusa unor agenti de catre alti agenti constituiti in organizatii politice, statale etc. care fac uz de drepturile lor legitime si care, pentru exercitarea puterii, este invocat interesul societatii6. Fata de celelalte categorii de relatii, puterea politica statala - intilnita si sub numele de putere publica - are un caracter imperativ sau coercitiv, stipulata in mod oficial prin acte normative statale.
Potrivit conceptiei structuraliste, politicul, alaturi de celelalte elemente -economie, cultura, morala etc, - reprezinta o componenta a sistemului social, ca domeniu important al acestuia. in virtutea rolului sau, politicul reprezinta un factor care actioneaza in cadrul unui sistem de institutii si organizatii politice pe baza unei constiinte si a unui comportament politic, prin mecanism al legaturilor directe si mijlocite dintre conducatori si condusi, in baza deciziilor politice si a normelor juridice7.
In sistemele sociale contemporane, in care este concentrata puterea politica si economica in aceleasi miini, elementul politic adeseori are un rol coplesitor. Aici omul este legat prin numeroase fire invizibile de politic. El este legat prin mijlocirea unor pirghii economice, culturale, juridice, ideologice etc, politicul hotarind in fond destine culturale, prescriind norme de drept, oferind sau retragind demnitati si functii aducatoare de antaje materiale si de prestigiu, iar in situatii limita recurgind la coercitie.In anumite imprejurari - mai ales in cazul regimurilor autoritare - limitele suveranitatii si libertatii de actiune ale puterii politice in viata economico-sociala se extind foarte mult. Aici se creeaza impresia ca puterea politica ar putea dispune in mod discretionar, abuziv de evolutia si soarta tuturor celorlalte domenii, inclusiv de toate actiunile, faptele si destinele umane8, ceea ce constituie trasaturi definitorii ale totalitarismului si despotismului politic, insa de atitea ori s-a dovedit ca nici chiar in conditiile regimurilor totalitare elementul politic nu poate depasi o anumita limita a autonomiei si a libertatii sale de actiune in cadrul ansamblului sistemului in raport cu celelalte elemente componente ale acestuia.
Limita este impusa, in primul rind, de insusi caracterul derit (determinat) al relatiilor politice din celelalte relatii ale sistemului - economice, sociale si de clasa, culturale, morale etc. Fiind o reflectare a relatiilor sociale, in ul constiintei, elementul politic nu se poate detasa prea mult de realitatea acestor relatii chiar si atunci cind el isi aroga calitatea de element conducator in societate. O detasare a acestuia de celelalte relatii si orice incercare de dominatie a acestora inseamna, in fapt, ruperea politicului de realitatile economice, sociale si morale.
Puterea politicului, a libertatii sale de actiune este limitata, in al doilea rind, de actiunea legilor obiective ale ansamblului sistemului economico-so-cial, de presiunea pe care o exercita celelalte domenii ale vietii economico-sociale. O exagerare a interventiei puterii politice in viata economico-sociala peste limitele permise de legile obiective, o incalcare a acestor legi prin actiunea politica provoaca serioase prejudicii vietii economice si sociale, prejudicii exprimate prin alienarea puterii politice in raport cu societatea, prin promorea si accentuarea subiectivismului si arbitrariului in conducerea economica si sociala si la abuzuri de putere, la dezordine in ierarhizarea lorilor sau normelor in economie si societate, cu urmari catastrofale pentru initiati si creatie, pentru progres, in general. O exagerare a puterii politice poate duce la dezorganizarea economiei si a societatii, la paralizie si stagnare in toate domeniile, la degradarea vietii culturale si morale.
Stiinta economica, precum si cea politica si-au conturat domeniul de studiu si, totodata, si-au creat si dezvoltat structurile stiintifice proprii cu un grad ridicat de specializare, ceea ce le diferentiaza in mod net una fata de alta. insa cercetind problemele in mod sectar, doar prin prisma exclusi a uneia sau a alteia dintre aceste discipline ar insemna sa ne supunem singuri unor constringeri care sa ne duca, in cel mai bun caz, la raspunsuri partiale si nesatisfacatoare9. Fara indoiala, o specializare a stiintelor, inclusiv a celor sociale este necesara si ea trebuie incurajata in continuare. insa nu este cazul sa credem ca numai prin specializare se poate progresa cu aderat in stiinta.
Interferenta economicului cu politicul in stiinta economicaIn teoria economica cuprinsa in cursuri universitare, tratate de economie sau opere fundamentale ale unor mari economisti, s-au produs anumite schimbari in ce priveste prezenta aspectelor politice - problemele puterii, politicile de ajustare s. a. - in structura obiectului de studiu reprezentata de proportia elementului politic fata de cel economic, precum si luarea in considerare si folosirea elementului politic in reglarea economiei. Aceste schimbari s-au produs din cel putin trei cauze esentiale: a) ca urmare a unui proces firesc de specializare si diferentiere a disciplinelor in cadrul corpusului de ansamblu al stiintei economice ca rezultat al dezvoltarii ei; b) din dorinta slujitorilor ei de a rele relatiile social-politice rea



le, care influenteaza sau dau nastere unor relatii economice ce pot pune in evidenta anumite drepturi sau anumite antaje economice si politice ale anumitor grupuri sociale; c) din dorinta majoritatii economistilor si a sustinatorilor lor de a face ca stiinta economica sa-si sporeasca functia instrumentala in economie, adica functia de a servi nu numai cunoasterii sistemului, ci si ameliorarii acestuia prin decizia politica.
Modul de a lua in considerare si interpreta elementul politic a dus, in acelasi timp, si la diferentierea scolilor de gindire si doctrinelor economice. Deosebirile merg de la o extrema la alta: de la propunerea de purificare a economicului prin excluderea completa a elementului politic din economie, inclusiv din analiza economica, pina la acceptarea ideii de preponderenta a elementului politic si de subordonare a elementului economic celui politic.
Odata cu introducerea aspectelor politice in studiile economice, teoria economica se apropie tot mai mult de realitate. Prin aceasta ea isi schimba statutul si functia: de la instrument al cunoasterii teoretice la instrument de calauza in actiunea practica, ceea ce ii permite sa treaca de la a raspunde la intrebarea: ce este? la a raspunde la intrebarile: cum ar trebui sa fie?, cu ce mijloace?, cu ce efecte? Trebuie sa ne dam insa seama - nota Gromoslaw Mladenatz - ca aici se paraseste domeniul stiintei pure si se trece in cel al stiintei economice aplicate, al artei economice, cum spun unii, ori al tehnicii economice, ori mai exact zis, al politicii economice. Avem deci pe de o parte Teoria economica (si sociologia economica) pe de alta parte Politica economica, considerata ca o stiinta normati (cum sint de pilda Etica, Politica etc.)"11.In unele tari, includerea in studiile teoretice a aspectelor politice nu a modificat statutul economiei ca disciplina stiintifica. Asa cum remarca Gr. Mladenatz inca din anii '40, in literatura economica din perioada clasica, precum si in tratatele din Franta si alte tari latine (inclusiv din Romania, adaugam noi) chestiunile de teorie si politica economica sint tratate de obicei laolalta. Dimpotri, mai ales in literatura economica germana contemporana (si mai cu seama in cea engleza, adaugam noi) s-a facut separatie neta intre aceste doua domenii ale stiintei economiei sociale12.
Tratarea laolalta a chestiunilor de teorie cu cele de politica economica a constituit si constituie o frina in dezvoltarea pe baze stiintifice a acestor discipline, provocind astfel insemnate consecinte negative atit pentru cunoastere, cit si pentru practica economica, sub pretextul cerintei generale privind verificarea teoriei economice cu practica economica, in tara noastra, ca si in alte tari, s-a ajuns la o vulgarizare a teoriei economice, la schimbarea statutului ei, de la instrument de cunoastere la cel de explicare prin justificare a actiunii politice, ea devenind astfel un instrument apologetic al puterii politice totalitare.
Literatura economica, inclusiv cea din tara noastra inainte si dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-a preocupat de studiul interactiunii dintre economie si politica, indeosebi sub aspectul interventiei puterii publice (statului) in economie, in scopul realizarii unor anumite obiective politice, economice si sociale. Ca urmare a cercetarilor interdisciplinare efectuate, am asistat in ultimele decenii la formarea si desprinderea din corpusul economiei politice teoretice (din teoria economica generala) a noi discipline cu o baza stiintifica solida, cum sint, de exemplu, economia sectorului public sau economia publica (public economics) ce studiaza politica economica guvernamentala, stiinta economica politica (political economics) ce studiaza punctele nodale ale interferentei stiintei economice cu stiinta politica si ale impactului actiunii politice asupra proceselor economice, ale actiunii puterii politice. De asemenea, s-au creat si dezvoltat, pe baze teoretice bine fondate, noi discipline pe domenii specializate, cum sint: politici monetare, politici ale comertului exterior, politici ale relatiilor economice internationale, politici industriale, politici agrare, politici economice regionale s. a. Multe dintre disciplinele formate prin dezvoltarile teoretice pe baza interferentei celor doua discipline de baza - stiinta economica si stiinta politica - nu sint cu nimic mai prejos in ce priveste nivelul stiintific al tratarii problemelor in raport cu disciplinele mama, doar cu exceptia unor zone unde cercetarile au un caracter incipient sau sint insuficient aprofundate.
Cercetarile interdisciplinare desfasurate in ultimele decenii in diferite tari arata ca interferenta economicului cu politicul nu se rezuma doar la aplicarea unor politici in diferite domenii de tipul celor mentionate mai sus. Interferenta celor doua categorii de relatii implica si alte aspecte din care deri o seama de noi probleme si dezvoltari teoretice cum sint, de exemplu, preluarea si asimilarea unor concepte de la stiintele politice, studiul unor actiuni, comportamente si fenomene politice care produc efecte in economie, abordarea unor noi subiecte legate de actiunea politica: optimizarea politicii, functiile reactiei, stiinta economica a votarii, corelatia dintre alegerile electorale si politica ciclului economic. in cadrul relatiilor dintre fenomenele si procesele economice si cele politice sint prezente discutii in legatura cu chestiunile neutralitatii politice si obiectivitatii stiintei economice. Se pune, de asemenea, in discutie ideea potrivit careia sarcina specifica a economistului nu poate fi determinata decit dupa enuntarea optiunilor sub singura responsabilitate a decidentului politic: rolul stiintei economice fiind doar acela de a degaja implicatiile acestor optiuni. in aceasta perspecti, preciza Jacques Berleur, analiza economica a preferintelor sociale duce la o mecanica a deciziilor" in care calculatorul economic ramine in mod riguros neutru: alegerile, chiar daca ele sint integrate in modele sint considerate ca date exogene13.
Pentru a obtine o imagine cit mai cuprinzatoare asupra problemei abordate, intr-un spatiu cit mai restrins, chestiunile ridicate mai sus, ca si multe altele, vor trebui analizate cu minutiozitate, inclusiv cele privind posibilitatea articularii economicului cu politicul si modul de manifestare a interactiunii lor reciproce. Tocmai in aceasta perspecti, multitudinea problemelor vor fi abordate sub aspect epistemologic in cadrul unor submodule si paragrafe care privesc: a) introducerea in stiinta economica a conceptului de putere folosit in stiintele politice, precum si a altor notiuni explicative si derite care contribuie la imbogatirea teoriei economice si la clarificarea unor probleme; b) analiza modului de interactiune a elementului economic cu cel politic in teoria si practica economica.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre economia si politica

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics