Aspecte generale privitoare la intelesul de organizatii criminale

ASPECTE GENERALE PRIVITOARE LA INTELESUL DE ORGANIZATII CRIMINALE

Definirea conceptului de organizatie criminala

"Crima organizata" sau "organizarea crimei"?

Unii specialisti neaga existenta unei organizatii nationale a crimei. Autori ca Daniel Bell, John Coublin sau Francis Janni i 525h71f ndica existenta unor grupuri de infractori care vin in conflict atunci cand savarsesc infractiuni intr-un anumit teritoriu. De asemenea se neaga realitatea unui model de organizare formala a grupului.

Opiniile cum ar fi ca organizatiile criminale secrete nu sunt organizatii formale de tipul corporatiilor de afaceri, ci sunt sisteme sociale traditionale, organizate pe baza valorilor culturale ce nu au nimic in comun cu calitatile birocratiei moderne sau cum ca aceste organizatii seamana cu o intreprindere sau o conspiratie straina, etnica, au fost dezbatute intens, mai ales dupa anii '20 ai secolului nostru.

Opiniile raman impartite, cu toate acestea se considera ca "crima organizata" sau "organizarea crimei" desemneaza concepte si realitati diferite a caror rezolvare are nu numai o relevanta teoretica, ci si implicatii practice in strategia de prevenire si combatere a criminalitatii.

"Organizarea crimei" difera de "crima organizata" deoarece:

▪ structura ierarhica rigida este inlocuita de un sistem interrelational flexibil si eficient.

▪ nu intotdeauna violenta este cea mai buna cale de inlaturare a persoanelor incomode(ex.: schimburi de functie)

▪ infiltrarea in sferele de decizie nu este necesara, infractorii insisi se afla in aceste sfere.

▪ prejudiciul social este cu atat mai mare cu societatea este putin constienta ca "organizarea crimei" se repercuteaza in mod catastrofal asupra nivelului sau de trai.

1.1.2 Definitia organizatiei criminale.

In contextul marilor schimbari politice si sociale contemporane, al dezechilibrelor internationale si al proceselor tensionate determinate de acestea, noile forme de criminalitate au luat o amploare deosebita mai ales in tarile aflate in tranzitie la economia de piata.

O organizatie criminala, prin modul sau de structurare, flexibilitatea si deosebita capacitate de infiltrare in zonele vitale ale politicului si economicii, prin intinderea sa mondiala rapida, prin recursul neconditionat la violenta, coruptie si santaj, reprezinta un pericol direct si de mare actualitate, o sfidare la adresa societatii mondiale.

Definitia:- insemnul de organizatie criminala semnifica activitatile infractionale ale unor grupuri constituite pe principii conspirative, in scopul obtinerii unor importante venituri ilicite la cote deosebit de ridicate.

Codul lor moral presupune un deosebit simt al demnitatii individuale si pretinde o tacere liber consimtita in problemele secrete. Acest sistem dainuie de foarte mult timp si este respectat cu rigurozitate. Specificul local a fost daltuit de-a lungul secolelor ca efect al rezistentei la umilintele provocate de cuceritorii straini, de guvernarile locale rapace si de jaful bandelor de raufacatori autohtoni.

In conceptia Interpol-ului, organizatiile criminale ar putea fi impartite in patru mari grupe distincte:

a) Familiile mafiei, constituite pe structuri ierarhice stricte, norme interne de disciplina, un cod de conduita si o diversitate mare de activitati ilicite ( familiile italiene, americane, columbiene )

b) Organizatiile profesionale a caror membrii se specializeaza in una sau doua tipuri de activitati criminale ( furtul si traficul de masini furate, rapiri de persoane )

c) Organizatii criminale constituite pe criterii tehnice, care sunt rezultatul unor imprejurari specifice precum inchiderea granitelor, circulatia dificila peste frontiere, expansiunea geografica ( triadele, yakuza, jamaicanii ).

d) Organizatii teroriste internationale care practica asasinatul, deturnarea de avioane, rapirea de persoane etc., sub diferite motivatii politice, militare, religioase sau rasiale.

Caracteristici.

Spre deosebire de actiunile unor indivizi care, ocazional, se asociaza pentru a comite infractiuni , o organizatie criminala constituie o asociatie premeditata, conceputa pana la cele mai mici detalii in ceea ce priveste rolul si modul de actiune al celor ce o constituie. Efectele sale: secatuirea puterii societatii, amenintarea stabilitatii guvernarii, determinarea cresterilor taxelor, periclitarea securitatii individuale si colective, controlul exercitat asupra sindicatelor si influentele asupra structurilor de putere politica si economica.

In varianta clasica a unei organizatii criminale pot fi o serie de trasaturi specifice:

a) STRUCTURA - membrii retelei au sarcini si responsabilitati in functie de pregatirea si abilitatea specifica a fiecaruia. Insa si structura se caracterizeaza prin ierarhie stricta si autoritate.

O organizatie criminala implica coordonarea unui numar de persoane in planificarea si executia actelor ilegale.

Conform teoriei lui Donald R. Cressy, organizatiile criminale dispun de o structura si organizare formala, chiar birocratica care se prezinta astfel:

BOSS(cap)

Consilier

b) ERMETISM SI CONSPIRATIVITATE. Aceasta trasatura deriva atat din vechea origine socio-culturala a fenomenului cat si din necesitati obiective determinate de nevoia de autoprotectie, de evitare a penetrarii propriilor randuri de catre organismele abilitate prin lege.

Intr-o alta opinie avizata, pericolul grav pe care il reprezinta aceste organizatii criminale deriva din subcultura sa arhaica, mult mai interiorizata si mai bogata, tradusa din selectarea riguroasa a recrutilor si din capacitatea de fier de a impune membrilor sai reguli neiertatoare de conduita care sunt fara exceptie respectate.

Discretia si respectarea legii tacerii omerta, sunt calitati indispensabile pentru fiecare membru al unor astfel de organizatii. Componentii lor risca sa fie eliminati fizic in caz de tradare.

In ultimii ani, ca urmare a eforturilor depuse in plan national si international, un numar important al capiilor organizatiilor criminale au fost capturati si deferiti justitiei. Unii dintre ei au vorbit. Ca urmare regula conspirativitatii s-a intarit si mai mult, limitand la minimum atat legaturile intre membrii retelei cat si circulatia de informatii in interiorul retelei, sau asupra severitatii selectiei de noi membri.

c) FLEXIBILITATE,RAPIDITATE SI CAPACITATE DE INFILTRARE. In timp organizatiile criminale de tip mafiot au dovedit o extraordinara capacitate de adaptare atat in privinta domeniilor preferate de activitate, cat si la conditiile concrete, social-politice si istorice din tarile in care s-au constituit.

Plecand de la domenii minore ale economicului, organizatiile criminale au ajuns sa coordoneze cea mai mare parte a traficului mondial cu stupefiante, arme, munitii, sa fie proprietare ale unor banci si societati de holding, sa detina hoteluri, cazinouri si terenuri petrolifere sa se implice in metode moderne ale crimei, cum ar fi frauda financiar- bancara, spalarea banilor si criminalitatea informatica.

In scopul atingerii obiectivelor proprii, structurile organizatiilor criminale s-au implicat in lumea finantelor, in politica, in justitie si politica.

d) CARACTERUL TRANSNATIONAL AL ORGANIZATILOR CRIMINALE.

Deschiderea larga a frontierelor, elaborarea unei legislatii extrem de permisive factorului extern, slaba dezvoltare economica, instabilitatea politica si coruptia din tarile sarace au creat oportunitati si brese exceptionale pentru expansiunea si mondializarea organizatiilor criminale.

e) ORIENTAREA SPRE PROFIT. Aceasta trasatura caracterizeaza activitatea organizatiilor criminale. Castigul este realizat prin mentinerea monopolului asupra domeniilor in care isi desfasoara activitatea: traficul cu narcotice, jocurile de noroc, pornografia, prostitutia, traficul cu arme, etc.

f) UTILIZAREA FORTEI. Este esentiala in atingerea propriilor obiective si se manifesta prin intimidare, santaj, coruptie si violenta. Aceste metode sunt utilizate in doua directii:

In primul rand, pentru a mentine disciplina in interiorul propriei structuri. Odata patruns in "interior", recrutul invata "codul onoarei" si legea tacerii-omerta siciliana. Indiscretia sau tradarea sunt pedepsite cu moartea, indiferent daca structura criminala se numeste Mafia, La Cosa Nostra, Yakuza, Triade, etc.

2) Pentru a pedepsi acele persoane care nu se supun cerintelor si intereselor criminale sau actioneaza impotriva lor.

1.3 Codul comportamental

"Imaginea clasica a organizatiilor criminale arata faptul ca supravietuirea unei structuri de acest tip este problematica daca comportamentul membrilor sai nu este nici previzibil nici in conformitate cu evaluarile si asteptarile fiecaruia dintre indivizii care compun organizatia. "

Regulile de conduita ajuta la stabilirea conformismului si a previzibilitatii. Sanctiunile pentru incalcarea lor ajuta la mentinerea si supravietuirea organizatiei. Intre regulile luate in seama se numara: pastrarea secretului, prioritatea acordata mai intai organizatiei si apoi individului, interzicerea luptelor interne, indiferent de motiv, interzicerea actiunilor care produc oroare populatiei ( ex. Rapirile ).

Domenii de actiune

Comunitatea internationala a fost pusa in fata unei economi "subterane" de mare anvergura, caracterizata prin infiltrarea pietelor economico-financiare de catre structurile criminale in incercarea acestora de a prelua controlul asupra unor importante sectoare economice interne si internationale. Procesul este vast, bazat pe tranzactii financiare globale in continua crestere. Pietele financiare internationale cuprind in fiecare zi in valoare de sute de miliarde de dolari, din care numai o mica parte par a fi operatiuni de comert licit. Restul se bazeaza pe capital speculativ, lichid si semilichid, investit pe termene scurte si care garanteaza anonimatul investitorilor.

Transnationalizarea celor mai mari banci, eliminarea restrictiilor si al controlului asupra investitiilor straine, dezvoltarea tehnologiei electronice de transmitere a informatiilor financiare constituie parte din cei mai importanti factori ce determina cresterea acestei imense mase monetare speculative. Amploarea acestui fenomen, cat su complexitatea lui , sunt de natura sa descurajeze orice incercare de control statal si creeaza conditiile propice de marcare a banilor proveniti din afaceri ilicite precum traficul de droguri, arme, carne vie, cu autoturisme de lux furate, escrocherii, camata, taxa de protectie etc.