StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Metode de comitere si examinare criminalistica a falsului in documente : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Metode de comitere si examinare criminalistica a falsului in documente



METODE DE COMITERE SI EXAMINARE CRIMINALISTICA A FALSULUI IN DOCUMENTE



1.1.- Falsul partial si falsul total in inscrisuri

Activitatea organelor judiciare evidentiaza o mare varietate de falsuri in inscrisuri, faptuitorii recurgand la diverse metode de comitere, de la cele mai simple pana la cele mai perfectionate. Daca la prima categorie de falsuri sunt, d multe ori grosolane si pot fi sesizate chiar cu ochiul liber, falsurile din a doua categorie sunt comise prin tehnici perfectionate, de varf, de natura sa induca in eroare nu numai o persoana neavizata, dar chiar si pe un specialist1.




Din punct de vedere criminalistic, pornind de la intinderea actiunii faptuitorului, falsul poate fi clasificat in:

fals partial;

fals total.

Fals partial – consta in aceea ca, in activitatea faptuitorului nu are in vedere alterarea intregului continut al inscrisului, ci numai a unei parti a acestuia. Dar actiunea de alterare are drept scop conferirea unor efecte cu totul diferite de cele pe care le-a avut inscrisul initial2.

Pentru realizarea falsului partial si total sunt folosite diverse metode. Cele mai des intalnite metode in practica de expertiza criminalistica constau in:

inlaturarea textului pe cale mecanica;

inlaturarea textului pe cale chimica;

adaugirea de text, intercalarea de text si retusarea unor semne grafice;

acoperirea de text;







decuparea si reconstituirea textului;

imitarea unui inscris sau semnaturii;

aplicarea unor stampile sau sigilii false.

Asa cum subliniaza literatura de specialitate1, in raport cu scopul urmarit, falsul partial poate fi comis atat printr-o singura metoda, cat si prin combinarea a doua sau mai multora din metodele mentionate. De regula, stergerea textului este urmata de adaugarea de text.

Din punctul de vedere al dreptului penal, pentru existenta falsului este suficienta o singura manopera frauduloasa de genul celor amintite.

In cazul in care faptuitorul a folosit mai multe metode pentru alterarea inscrisului oficial – sau sub semnatura privata – exista o singura infractiune de fals, evident cu un grad de pericol social mai ridicat2.

Falsul total este cunoscut si sub denumirea de „contrafacere” Spre deosebire de falsul partial, acesta consta in faptul ca inscrisul este afectat in totalitetea sa.

Practica de expertiza criminalistica semnaleaza cazuri cand atat materialul pe care s-a scris, cat si instrumentul de scriere nu sunt autentice.





Contrafacerea scrierii presupune plasmuirea, respectiv confectionarea unui inscris similar – din punct de vedere al continutului – cu un inscris oficial1.

Si in cazul falsului total sunt folosite diverse metode, cele mai frecvent intalnite fiind urmatoarele:

scrierea libera;

imitarea, fie libera, fie servila;

copierea;

completarea formularelor de inscrisuri, sustrase in alb.

Falsul total se caracterizeaza printr-o anumita unitate de structura, atat logica, cat si grafica, ce lipseste de obicei inscrisurilor falsificate partial2.

Falsul comis prin inlaturarea de text pe cale mecanica.

Inlaturarea mecanica se realizeaza printr-o actiune de stergere (razuire, radiere) efectuata cu o guma, o lama de ras, un obiect ascutit sau miez de paine, urmata sau nu de inscrierea unor noi mentiuni.

Pentru descoperirea falsului prin razuire ori radiere, se examineaza actul sub un izvor de lumina ce cade oblic pe suprafata hartiei, portiunea degradata este mai mata; apoi se priveste actul in zare si in partea razuita sau radiata, datorita subtierii hartiei in locul respectiv este mai transparenta.

Principalele elemente care atesta falsul executat prin inlaturarea mecanica a textului sunt:

deteriorarea fibrelor de hartie din stratul superior al acesteia (scamosarea);



subtierea hartiei, insotita de cresterea porozitatii si transparentei in locurile alterate;

deteriorarea filigranului, desenului de protectie si a liniaturii imprimate;

difuzia mare a cernelii cu care s-a scris ulterior in locurile razuite;

aparitia unor zone mate sau de alta culoare in locurile in care s-a incercat refacerea satinajului;

alterarea trasaturilor grafice invecinate;








existenta unor resturi de trasee grafice sau coloranti ce nu a putut fi inlaturate complet,

fluorescenta mai accentuata, comparativ cu fluorescenta generala a actului.

Examinarea criminalistica a textelor sterse se desfasoara in doua faze si presupune:

stabilirea locului in care scrisul a fost indepartat;

refacerea textului inlaturat1.


A.- Pentru stabilirea locurilor in care a actionat falsificatorul se folosesc diverse metode si procedee sunt:

1.- Examinarea prin transparenta se face observand actul in lumina naturala sau in fata unei surse puternice de lumina artificiala. Locul radiat se stabileste si pe cale fotografica, prin expunerea unei hartii fotografice la lumina transmisa prin documentul suspectat de fals, cu care se afla in contact direct. Innegrirea hartiei fotografice la developare va fi mai accentuata in locul radiat, ca urmare a trecerii unei cantitati mai mari de lumina2.

2.- Examinarea optica la stereomicroscop, sub lumina incidenta, fiind pusa in evidenta scamosarea hartiei, pierderea luciului acesteia, diferenta de culoare, s.a3.

3.- Examinarea in radiatii ultraviolete. Orice stersatura va modifica in mod cert atat capacitatea de reflexie, cat si de fluorescenta a suprafetei afectate.

4.- Examinarea microscopica se efectueaza atunci cand cercetarile prin transparenta sau in lumina incidenta s-au dovedit ineficiente.

5.- Tratarea documentului cu pulbere fina de grafie negru de antimoniu sau miniu de plumb. Acest procedeu se recomanda numai in cazurile in care documentul a fost intocmit pe hartie lucioasa, de calitate superioara.








Identificarea portiunii alterate este posibila prin vaporizarea cu iod a inscrisului, locul razuit se va imbiba intr-o masura mai accentuata cu vapori si va dobandi o coloratie mai intensa decat zonele neafectate. Asadar, in portiunile alterate, documentul primeste o intensa coloratie galbena care trebuie imediat fotografiata, deoarece dispare intr-un interval de timp relativ scurt, ca urmare a  ________ rapide a stratului de iod depus pe suprafata hartiei.

B.- Refacerea textului inlaturat

1. - Refacerea textului inlaturat pe care mecanica se realizeaza, in primul rand in functie de natura materialului de scriere (cerneala, tus, creion) si apoi de cea a suportului pe care s-a scris, inclusiv de vechimea scrisului si de conditiile in care a fost pastrat1.

Refacerea textului inlaturat este posibila prin metode fizice si metode chimice care, inca, pot conduce la modificarea infatisarii inscrisului, cum ar fi de pilda, folosirea vaporilor de acid sulfocianhidric in evidentierea textului scris cu cerneluri pe baza de fier.

In ipoteza intrebuintarii de metode cu caracter asa-zis distructiv, de timpul procedeului sus-mentionat, este absolut necesar avizul organului judiciar care a dispus expertiza. Aplicarea unor asemenea metode se face numai dupa fotografierea prealabila a inscrisului in litigiu si dupa ce s-a constatat ca procedeele nedistructive nu au condus la nici un rezultat.

Refacerea textului este posibila datorita existentei, in masa hartiei, a unor resturi ori particule din compozitia materialului de scriere, cum este mai ales cazul cernelurilor, dar si datorita urmelor de presiune create de instrumentul cu care s-a scris, urme vizibile pe versoul acesteia, sau posibil de evidentiat prin fotografierea de umbre, iar mai nou, prin utilizarea laserului.



a.- Metodele fizice de refacere a textelor scrise cu cerneala sau creioane chimice,au la baza, radiatiile invizibile, atat cele ultraviolete, car si cele infrarosii, sau radiatiile roentgen.

Radiatiile ultraviolete determina aparitia unei fluorescente specifice a resturilor de coloranti aflati in masa hartiei.





Radiatiile infrarosii patrund in masa hartiei, cu exceptia locurilor in care se gasesc particule de cerneala, migrate in masa hartiei, astfel ca ele nu vor impresiona materialul fotosensibil asezat sub inscris, fiind absorbite de acele inscrisuri.

b.- Metodele chimice de refacere a textului inlaturat au la baza reactia dintre diversi reactivi chimici si componentele cernelii sau creionului, patrunse in masa hartiei, care, in functie de natura lor, vor intra in reactie cu solutiile de revelare.

Dintre numeroase;e metode de refacere chimica a textului amintim reactia nitratului de argint cu clorurile sau sulfurile din cerneala.

Dintre metodele fizice, apreciate ca fiind cele mai sigure, amintim procedeele de refacere a textului inlaturat pe baza intaririi fotografice a contrastului imaginii, precum si metoda „difuzocopiativa”, prin care inscrisul, presat pe o coala fotografica, ca datermina desensibilizarea acesteia in locurile in care s-a aflat textul inlaturat.

Cand se considera necesar, se poate apela la procedee tehnico-stiintifice de varf cum ar fi, de pilda, tratarea cu izotopi radioactivi si mai ales, examinarea holografica.


2.- Falsul comis prin inlaturarea de text pe cale chimica (corodarea si spalarea

Corodarea si spalarea reprezinta o inlaturare de text obtinuta ca urmare a actiunii unui agent chimic care dizolva sau reactioneaza cu colorantii existenti in cerneluri sau tusuri ori formeaza cu acestia saruri incolore.

Pentru inlaturarea textului, falsificatorul procedeaza in multe feluri. Cea mai simpla metoda consta in introducerea si mentinerea actului in apa fierbinte, pana la disparitia completa a scrisului.

Substantele utilizate pentru indepartarea textului sunt multiple, efectul lor este insa acelasi – inlaturarea scrisului.

Corodarea chimica a scrisului se realizeaza cu una din urmatoarele substante1:

praf „Pic” dizolvat in apa;

suflat de sodiu anhidru dizolvat in apa;

hiposulfat dizolvat in apa;

pirosulfit de potasiu dizolvat in apa;



praf decolorant „V” dizolvat in apa;

praf decolorant „Nufar” dizolvat in apa;

solutii de hipoclorit, hipermanganat de potasiu sau un amestec in parti egale de acetona si apa, etc.

Actiunea chimica de corodare este urmata de spalarea temeinica a suprafetei alterate cu apa distilata, pentru a preintampina reaparitia scrisului dupa scurgerea a 2-3 saptamani.

a.- Stabilirea locului in care s-a produs corodarea si spalarea. Unele din metodele folosite au fost deja descrise la falsul comis prin stersaturi mecanice.

Se folosesc insa si metode specifice, capabile sa permita chiar identificarea substantelor cu care s-a realizat corodarea.

Examinarea in radiatii ultraviolete este metoda specifica pentru cercetarea acestui gen de fals.

Tratarea cu acid citric. Se dizolva sare de lamaie in apa si se trateaza portiunea din document (prin tamponare) cu solutia obtinuta.

Tratarea cu vapori de sulfat de amoniu. Daca la stergere s-au folosit agenti reducatori anorganici, vaporii de sulfat de amoniu vor colora zona alterata in brun inchis.

b.- Refacerea textului inlaturat pe cale chimica. Reconstituirea scrisului sters cu agenti chimici nu este intotdeauna o sarcina usoara deoarece de multe ori, materialele de scriere sunt indepartate complet din masa hartiei.

La refacerea textului se folosesc atat metode fizice cat si metode chimice, primele aplicandu-se cu prioritate, deoarece nu aduc atingere integritatii fizice a documentului.

1.- Metodele fizice de relevare. Fotografia de contrast si cea separatoare de culori precum si examinarea in radiatii ultraviolete sau infrarosii se dovedesc eficiente pentru refacerea textelor executate cu cerneala pe baza de galatonat de fier.

2.- Metodele chimice de refacere a scrisului corodat se bazeaza pe folosirea unor reactivi care schimba reziduurile compusilor de fier aflati in cerneala sub forma de impuritati sau constituenti principali, in compusi puternic colorati.






O larga raspandire o are tratarea cu losina, vapori de acid tiocianic si fumigarea cu hidrogen sulfurat.

Pentru relevarea scrisului sters pe cale chimica pot fi folosite de la caz la caz si celelalte metode descrise la reconstituirea textelor inlaturate pe cale mecanica, asa cum ar fi de exemplu evidentierea dupa urmele de presiune.

In prezent, gama mijloacelor tehnice de investigare s-a largit cu noi metode si cu aparatura de investigatie de mare randament.

De exemplu: aparatura engleza, denumita Video Spectral Comparator (VSC-1 si VSC-4) care permite investigarea in radiatii ultraviolete, vizibile si infrarosii (in absorbtie sau luminiscenta infrarosii); la fel modelul canadian C-IT Document Analyzer.


Sectiunea nr. 2

Falsul comis prin adaugare de text.


Adaugarea de text consta in inscrierea unor noi mentiuni  in actul autentic, prin introducerea unor cuvinte, cifre, propozitii ori fraze intre cuvintele, randurile si la sfarsitul textului initial, precum si prin retusarea unor cifre sau litere.

Adaugarea de text este specifica falsului partial si poate fi comisa atat de persoana care a intocmit initial inscrisul, cat si de o alta persoana, prin folosirea unor instrumente si materiale de scris asemanatoare celor cu care s-a scris documentul autentic.

Cercetarea criminalistica a falsului prin adaugire de text parcurge urmatoarele faze:

examinarea caracteristicilor grafice;

examinarea materialelor de scriere;

stabilirea ordinii cronologice in care au fost executate traseele intersectate.

A.- Examinarea caracteristicilor grafice.

Prima etapa a cercetarii este indreptarea asupra caracteristicilor grafice, incepand cu continuitatea logica a scrisului, cu distanta dintre randuri si dintre cuvinte si terminand cu caracteristicile grafice particulare1.





Cele mai importante elemente care atesta falsul prin adaugire de text – evidentiate cu ajutorul criteriilor de ordin grafic sunt:

Lipsa de continuitate logica a textului, datorita intercalarii in continutul acestuia a unor mentiuni care schimba intelesul propozitiilor sau frazelor;

Existenta unor neconcordante intre caracteristicile scrisului din text, daca adaugirea de text a fost efectuata de alta persoana decat cea care a redactat initial inscrisul;

Neincadrarea din punct de vedere topografic a adaugirilor in coordonatele scrisului initial;

Deosebiri generate de asezarea inscrisului pe suporturi diferite in momentul scrierii initiale si in cel al executarii adaugirilor;

Comprimari ale scrisului care nu au justificare, precum si prescurtari frecvente, datorate necesitatii scrierii pe spatii reduse;

Dilatari exagerate ale scrisului dictate de necesitatea acoperirii unor spatii prea mari;

Executarea adaugirilor cu un alt tip de instrument scriptural;

Neconcordante intre textul existent pe primul exemplar si copiile inscrisului;

Gradul diferit de oxidare al materialelor de scriere.


B.- Examinarea materialelor de scriere

Pe langa examinarile de ordin grafic, mentionate anterior, demonstrarea falsului prin adaugire de text impune si stabilirea proprietatilor fizico-chimice ale materialelor de scriere.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact