StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Reguli si procedee tactice aplicate in efectuarea unor acte de urmarire penala : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Reguli si procedee tactice aplicate in efectuarea unor acte de urmarire penala



REGULI SI PROCEDEE TACTICE APLICATE IN EFECTUAREA UNOR ACTE DE URMARIRE PENALA


Tactica efectuarii confruntarii


Aspecte introductive





In cadrul actelor de urmarire penala, confruntarea se inscrie printre proce­deele probatorii cu caracter complementar, efectuarea ei fiind conditionata de existenta unor declaratii date de persoanele ascultate in aceeasi cauza, declaratii intre care s-a constatat ca exista contradictii.


Importanta confruntarii. In clarificarea unor fapte sau imprejurari rolul confruntarii este pus in evi­denta indeosebi in cazurile in care contradictiile, necla­ritatile, neconcor­dantele din declaratiile personale ascultate intr-o cauza penala nu pot fi inlaturate pe baza examinarii altor mijloace de proba. Avantajele acestui procedeu pot fi, in esenta, urmatoarele:

a. Confruntarea isi are importanta sa, prin plusul de informatii pe care il poate aduce in legatura cu personalitatea, cu psihologia persoanelor asculta­te,

b. Confruntarea poate constitui un element de stimulare a memoriei per­soanelor ascultate.

c. Este un valoros mijloc tactic de verificare a declaratiilor.


Oportunitatea confruntarii. Oportunitatea confruntarii reprezinta un aspect important de care trebuie sa tina seama organul judiciar atunci cand recurge la efectuarea acestui procedeu probator.


Pregatirea confruntarii


Comparativ cu a 222j99c sculta­rea propriu-zisa, confruntarea este, evident, ceva mai dificila, din cauza faptului ca se procedeaza la audierea concomitenta a doua persoane, deseori avand o pozitie procesuala diferita.


Elemente tactice ale pregatirii confruntarii. Sub raport tactic criminalistic, regulile dupa care se conduce pregatirea confruntarii sunt, in esenta, urmatoarele:

a.         Studierea intregului material al cauzei, accentul fiind pus pe continutul de­claratiilor date de persoanele ascultate.

b.         Stabilirea persoanelor care urmeaza sa fie confruntate se face in functie de natura contradictiilor si de gradul de sinceritate a celor audiati.



Organizarea confruntarii. Dupa studierea materialului cauzei, stabilirea problemelor de clarificat, dupa cunoasterea si ascultarea prealabila a persoanelor care vor fi confruntate, orga­nul judiciar procedeaza la organizarea confruntarii, ceea ce presupune:

a. Alegerea locului si momentului tactic celui mai potrivit de desfasurare, a ordi­nii in care persoanele vor fi chemate la confruntare.

b. Evitarea unor posibile intelegeri intre cei confruntati.

c. Stabilirea succesiunii intrebarilor sau a problemelor care urmeaza sa fie clarificate prin confruntare.


Reguli tactice de efectuare a confruntarii propriu-zise


Consideratii privind psihologia confruntarii. In abordarea regulilor tacti­ce de efectuare a confruntarii trebuie mentionati mai intai factorii psihologici specifici acestui moment, care vin sa se adauge factorilor proprii momentului unei ascultari obisnuite.


Efectuarea confruntarii propriu-zise. Pentru inceput, in incapere este introdusa persoana considerata mai sin­cera, sau cel care a solicitat expres sa se recurga la confruntare.

Se recomanda ca cei confruntati sa stea cu fata spre organul judiciar care con­duce confruntarea, fiind contraindicat ca ei sa fie asezati spate in spate, po­zitie considerata cel putin umilitoare, mai ales pentru un martor de buna-credin­ta, sincer.

In continuare, se procedeaza la adresarea intrebarilor, procedura tactica desti­nata clarificarii contradictiilor, evitandu-se simpla citire a declaratiilor.

Fixarea rezultatelor confruntarii


Consemnarea in procesul-verbal. Consemnarea rezultatelor confruntarii se face printr-un proces-verbal, a carui structura este asemanatoare declaratiei date cu prilejul ascultarii si in confor­mitate cu prevederile art.91 C.pr.pen.


Fixarea prin mijloace electronice. Referitor la folosirea mijloacelor tehnice de inregistrare, se poate aprecia, ca si in cazul ascultarii martorilor ori invinuitilor sau inculpatilor, ca acestea prezinta avantaje deosebite.

Tactica efectuarii prezentarii pentru recunoastere


Consideratii introductive




Importanta prezentarii pentru recunoastere. Prezentarea pentru recunoastere este o activitate cu caracter practic destinata identificarii unor persoane, cadavre sau obiecte, de catre anumite persoane, cum sunt, de exemplu, martorii care le-au perceput in imprejurari determinate de sa­varsirea unei infractiuni sau a unui alt fapt juridic cu impli­catii penale.

Prezentarea pentru recunoastere are o importanta egala cu importanta ac­tivitatii de ascultare propriu-zisa a oricarui subiect procesual care are cuno­stinta despre vreo fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la solutionarea cauzei, inclusiv la identificarea autorului sau victimei unei infractiuni.


Aspecte psihologice ale prezentarii pentru recunoastere. In cazul acestui procedeu tactic, procesul memorial de identificare se bazeaza pe compararea trasaturilor caracteristice ale unei persoane sau obiect, prezentat spre recunoastere, cu trasaturile caracteristice percepute intr-un moment ante­rior, comparare din care se pot desprinde concluzii referitoare la identificarea, asemanarea sau deosebirea acestora.

Valoa­rea recunoasterii va depinde, in primul rand, de calitatea perceptiei, de conditiile in care ea a avut loc.

O influenta importanta asupra calitatii receptiei joaca si factorii subiectivi.


Pregatirea prezentarii pentru recunoastere


Studierea materialului cauzei. Cunoasterea materialului cauzei, vizeaza stabilirea cu exactitate a obiectului prezentarii pentru recunoastere, respectiv a persoanelor, cadavrelor, obiectelor care trebuie identificate.


Ascultarea prealabila. Ascultarea prealabila a persoanei care face recu­noasterea, in legatura cu persoanele, cadavrele, obiectele ce urmeaza sa fie identificate, are un caracter de sine statator, ea fiind efectuata independent de faptul ca persoana a mai fost ascultata si asupra unor aspecte privind cauza.

a. Cunoasterea exacta a posibilitatilor reale de perceptie.

b. Determinarea conditiilor de loc, timp si mod de perceptie, precum si a facto­rilor subiectivi care ar fi putut influenta procesul de perceptie senzoriala.



Organizarea prezentarii pentru recunoastere. Organizarea prezentarii pentru recunoastere se face in functie de conditiile in care a avut loc perceptia si de natura obiectului recunoasterii.

Persoana care va fi prezentata pentru recunoastere trebuie sa fie imbracata in aceleasi haine in care a fost observata de catre martor sau in haine asemanatoare.

Va fi alcatuit un grup de persoane in care va fi introdusa persoana de recu­nos­cut.

Prezentarea cadavrelor pentru recunoastere impune o pregatire spe­ciala, date fiind dificultatile firesti de identificare, datorate unor cauze diverse.


Particularitati tactice privind efectuarea prezentarii pentru recunoastere


Recunoasterea persoanelor

Pentru recunoasterea persoanelor dupa semnalmente statice, in incape­rea in care este prevazut sa se desfasoare recunoasterea vor fi invitate, mai intai, cele 3 sau 4 persoane alese pentru alcatuirea grupului in care va fi introdusa per­soana care urmeaza a fi recunoscuta. In camera vor fi prezenti, de asemenea, si martorii asistenti.

In cazul recunoasterii persoanelor dupa fotografie, se va proceda la asezarea fotografiei celui vizat pentru identificare intr-un grup de 4 fotografii executate in aceleasi conditii tehnice si reprezentand indivizi cu caracteristici de identificare asemanatoare.


Recunoasterea cadavrelor. Recunoasterea cadavrelor prezinta o serie de dificultati specifice, sub raport tactic fiind necesara aplicarea de reguli, dintre care unele se deosebesc de cele ale recunoasterii persoanelor.


Recunoasterea obiectelor si animalelor.

Recunoasterea obiectelor poate viza mai multe aspecte. Pe de o par­te, sunt obiectele presupuse a fi fost folosite de catre autor in savarsirea faptei, obiecte de imbracaminte purtate in acel moment, mijloace de transport cu care a venit sau plecat de la locul faptei care trebuie recunoscute de victima sau de martorul ocular.

Recunoasterea animalelor este uneori necesara, cel mai adesea fiind intalnita in cazul animalelor domestice. Recunoasterea se va face in locul in care se afla animalul si in prezenta martorilor asistenti.

Tactica efectuarii reconstituirii


Aspecte introductive


Notiunea, obiectul si functiile reconstituirii.

Trasatura caracteristica definitorie a reconstituirii este conturata de reprodu­ce­rea experimentala a conditiilor existente in momentul savarsirii unei fapte penale, in scopul verificarii directe de catre organul judiciar a veridicitatii lor, a posibilita­tilor de perceptie, precum si al verificarii unor date obtinute prin alte mijloace de proba (declaratii date de invinuiti sau inculpati, confruntari).

Obiectul reconstituirii il constituie reproducerea cu caracter expe­ri­mental, fie in intregime, fie in parte, a faptelor cercetate, a modului si a cir­cumstantelor in care acestea au fost savarsite, inclusiv a conditiilor in care au putut fi recuperate.




Principalele categorii de reconstituiri.

Reconstituirea destinata verificarii veridicitatii declaratiilor martori­lor, invinuitului sau inculpatului, ca si ale persoanei vatamate.

Reconstituirea destinata verificarii posibilitatilor de perceptie, mai ales vizuala sau auditiva, in conditiile existentei unor factori care ar fi putut influenta acest proces.

Reconstituirea destinata verificarii posibilitatilor de savarsire a anumitor actiuni in conditiile date.






Dispunerea si organizarea reconstituirii


Dispunerea reconstituirii. Potrivit prevederilor art.130 C.pr.pen., reconstituirea poate fi dispusa mo­tivat de catre organul de urmarire penala, sau de catre instanta de judecata, daca aceasta considera necesar sa verifice ori sa precizeze o serie de date ce prezinta importanta pentru solutionarea cauzei si care nu au fost clarificate prin alte mijloace de proba.


Organizarea reconstituirii. Ca si in cazul celorlalte acte procedurale analizate anterior, reconstituirea presupune aceeasi pregatire atenta, aceeasi organizare temeinica sub raport tehnico-tactic, pe baza unui plan intocmit judicios.

Determinarea cu exactitate a problemelor ce vor fi verificate, in func­tie de obiectul reconstituirii.

Stabilirea persoanelor participante la reconstituire. In mod obli­gatoriu, la reconstituire trebuie sa participe persoanele (invinuite, inculpate, martori, persoane vatamate) ale caror declaratii se verifica, prezenta celorlal­te parti impunandu-se numai in masura in care se considera necesar sau aces­tea insista.

Asigurarea efectuarii reconstituirii in conditiile de loc, timp si mod cat mai apropiate de cele in care s-a savarsit fapta cercetata, ceea ce re­prezinta o cerinta tactica deosebit de importanta.


Efectuarea reconstituirii


Masuri preliminare reconstituirii. Dupa incheierea pregatirilor in vederea efectuarii reconstituirii, a organi­zarii sale, potrivit planului intocmit, organul judi­ciar va trece la efectuarea sa, in conditiile prevazute de lege. Conditiile prealabile reconstituirii propriu-zise sunt urmatoarele:

Alegerea momentului reconstituirii;

Verificarea prealabila a indeplinirii tuturor conditiilor ce trebuie respec­tate, pentru reproducerea cat mai exacta a modului si imprejurarilor in care s-a savarsit fapta.

Efectuarea reconstituirii propriu-zise. Indiferent de natura obiectului verificarii, reconstituirea trebuie sa se des­fasoare intr-o atmosfera de calm si de sobrietate, fara exagerari, gesturi sau actiuni spectaculoase, nesemnificative, inutile.

Reconstituirea nu se va limita la o singura reproducere a faptei sau a unor impre­jurari, fiind necesara o repetare a lor, astfel incat sa se observe si sa se fixeze cu exactitate rezultatele.


Fixarea rezultatelor reconstituirii


Consemnarea rezultatelor reconstituirii se face in primul rand in procesul­-verbal. In redactarea acestuia, se va acorda atentie consemnarii cat mai exacte a conditiilor in care s-a efectuat reconstituirea, a actiunilor efectuate, consemnarea limitandu-se strict la aceste aspecte, evitandu-se concluziile sau interpretarile referitoare la rezultatele obtinute.


Aspecte de aprofundat

• Importanta si oportunitatea confruntarii

• Pregatirea confruntarii; tactica pregatirii si organizarea confruntarii.

• Tactica efectuarii confruntarii propriu-zise

• Aspecte psihologice ale prezentarii pentru recunoastere.

• Pregatirea prezentarii pentru recunoastere

• Tactica efectuarii prezentarii pentru recunoastere de persoane, cadavre, obiecte si animale.

• Functiile reconstituirii si principalele categorii de reconstituire.

• Dispunerea si organizarea reconstituirii.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact