StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Tehnici de identificare a persoanelor dupa semnalmente exterioare, dupa voce si prin alte metode criminalistice : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Tehnici de identificare a persoanelor dupa semnalmente exterioare, dupa voce si prin alte metode criminalistice



TEHNICI DE IDENTIFICARE A PERSOANELOR DUPA SEMNALMENTE EXTERIOARE, DUPA VOCE SI PRIN ALTE METODE CRIMINALISTICE





Sublinieri introductive


Abordarea modalitatilor de identificare a persoanelor, dar si a cadavrelor, poate conduce la intrebarea daca imaginea faptuitorului (asa cum a fost retinuta de catre un martor ocular sau de victima), fotografia unei persoane, ori un craniu, vocea, scrisul chiar, pot constitui, prin ele insele, urme ale infractiunii, dupa cum sunt urmele de maini, de picioare, de dinti s.a.

O urma sui-generis este reprezentata de modul de savarsire a faptelor penale. Practica judiciara ofera numeroase exemple de infractori specializati in savarsirea unui anumit gen de fapte penale intr-o anumita maniera, cu mij­loace specifice, ceea ce reprezinta “amprenta” modului de operare.


Identificarea persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare


Aspecte generale


Scurta privire istorica. Organele de urmarire penala sunt confruntate nu de putine ori cu situatii de genul celor in care, dupa savarsirea unei infractiuni, singurele date real­mente exploatabile in legatura cu o fapta penala si cu autorul acesteia sunt cele oferite de un martor ocular, care a reusit sa retina imaginea faptuitorului.

Pentru a intelege exact importanta si rolul acestui gen aparte de identifi­care, nu este lipsit de interes sa amintim ca, inca din antichitate, au fost sem­nalate preocu­pari de gasire a anumitor modalitati adecvate de identificare a celor urmariti.

Sistemul buletinelor de urmarire este intalnit in secolul XVIII, pentru ca, o data cu inventarea fotografiei de catre Daguerre (1839), sa se inceapa intro­ducerea albumelor fotografice ale infractorilor.

In descrierea si fixarea infatisarii persoanei infractorilor, mai ales in scopul identificarii lor ulterioare, un pas important l-a facut Alphonse Bertillon, con­side­rat, asa cum am mai mentionat, intemeietorul politiei stiintifice moderne.


Fundamentul stiintific al identificarii dupa semnalmente exterioare. Fundamentul stiintific al acestei identificari il constituie individualitatea si relativa stabilitate a caracteristicilor somatice ale fiecarui individ adult.

In esenta, identificarea se face cu ajutorul unor metode si tehnici specializate, in cadrul unor activitati de urmarire penala, desfasurate potrivit unor reguli tactice specifice ascultarii martorilor sau victimelor infractiunii.


Metoda portretului vorbit


Portretul vorbit este o metoda aplicata frecvent si perfectionata pe parcursul timpului, care serveste la identificarea persoanelor, pe baza descrierii semnal­men­telor exterioare ale acestora, de catre o alta persoana. In descrierea facuta de cel care a perceput caracteristicile somatice ale individului cautat sunt vizate, pe de o parte, formele statice, iar pe de alta parte, formele dinamice. Aprecierea formei si dimensiunilor acestora se face dupa un sistem cuprinzand trei gradatii: mare, mijlo­ciu si mic.


Descrierea formelor statice. Acest segment al descrierii vizeaza elemen­tele caracteristice privind talia, constitutia fizica sau aspectul general al persoanei, forma capului si a fetei, eventuale infirmitati s.a.

Descrierea capului. Capul persoanei, atat in intregul sau, cat si in ceea ce priveste aspectul morfologic, vazut din fata si din profil detine, in mod firesc, locul principal in realizarea portretului vorbit. De exemplu:

A. Forma capului, privit din fata, poate fi alungita, ovala, dreptunghiulara, triunghiulara, cu baza in sus sau in jos, patrata, colturoasa, romboidala etc.

B. Fata se imparte, de regula, in trei zone: frontala, nazala si bucala. Zona frontala cuprinde regiunea dintre baza nasului si baza acestuia; zona bucala inclu­de regiunea dintre baza nasului si varful barbiei. In functie de necesitati, pot fi luate in calcul cinci zone, respectiv fruntea, ochii, nasul, gura si barbia.

Fiecare element component al fetei se descrie separat, cu ce are el mai caracte­ristic.


Descrierea formelor dinamice. Descrierea acestor forme denumite si functionale, este menita sa comple­teze posibilitatile de identificare si se refera, in special, la tinuta corpului, felul mersului, mimica, privire, diferitele forme de mani­festare. De exemplu:

- Mersul unei persoane poate fi normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezi­tant, cu pasi mari sau mici, saltaret, cu alte particularitati determinate de mor­fologia picio­rului.

- Modul de manifestare, privit in sensul sau larg, prin aceasta intelegandu-se, de pilda, gestica sau vorbirea, este in functie de personalitatea si temperamentul individului.


Metode tehnice folosite in identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare


Portretul schitat. Portretul schitat, sau schita de portret, reprezinta o me­toda menita sa inla­ture, cel putin in parte, neajunsurile determinate de modul in care o persoana apreciaza sau descrie semnalmentele exterioare.




Fotorobotul. Este o metoda de identificare cu ajutorul unui colaj fotografic de elemente faciale preluate din fotografii ale semnalmentelor unor persoane diferite.


Identi-kit-ul si Photo-identi-kit-ul. Se numara printre mijloacele tehnice folosite frecvent in practica orga­nelor de cercetare penala. La dispozitia martorului, ori victimei, este pus un album ce contine zeci de variante ale elementelor faciale. Fiecare element fa­cial din album este reprodus separat pe o pelicula transparenta purtand acelasi numar de cod.


Mimicompozitorul si sintetizorul fotografic.

Mimicompozitorul (MIMIC) se apropie, intrucatva, de metoda Identi-kit-ului, desigur mai perfec­tionata.

Sintetizorul fotografic are la baza aceleasi principii de compunere a imaginii.


Portretul robot computerizat. Dificultatile inerente intalnite in practica, de identificare pe baza metodei portretului vorbit, ori prin intermediul procedeelor tehnice de tipul fotoro­botului, identi-kit-ului s.a., au condus la cautarea unor noi modalitati de reali­zare a portretului robot. Pentru aceasta, specialistii au recurs la tehnica de calcul electronic, care se dovedeste a fi foarte utila in practica.


Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute


Tehnicile de identificare prezentate mai sus sunt utile si in cazul identificarii cadavrelor necunoscute, insa, aplicabilitatea lor este limitata de transformarile firesti prin care trece corpul uman, ca urmare a anumitor fenomene cadave­rice, ori din cauza actiunii distructive a diversilor factori.


Metoda supraproiectiei. Din punct de vedere tehnic, metoda consta in proiectarea sau suprapune­rea imaginii craniului necunoscut peste imaginea fotogra­fica a persoanei disparute, careia se presupune ca i-a apartinut craniul.

Suprapunerea electronica a imaginilor reprezinta o varianta perfectionata a supraproiectiei, avand la baza combinarea electronica a imaginilor craniului necunoscut si cele ale persoanei disparute.


Reconstituirea fizionomiei dupa craniu. Acest procedeu, aplicat de toate serviciile criminalistice, a fost pus la punct, printre altii, de savantul rus M.M.Gherasimov. La noi in tara s-a ocupat de per­fectionarea acestuia Cantemir Riscutia. Din aceasta cauza mai este denumita “metoda GHERASIMOV- RISCUTIA”.


Identificarea dupa resturile osoase. Identificarea dupa resturile osoase face obiectul expertizei urmelor osteo­logice, specifica unui domeniu denumit in literatura medico-legala osteoan­tropometrie.



Identificarea persoanelor dupa voce si vorbire


Notiuni generale


Identificarea persoanei dupa voce, inregistrata pe diferite suporturi magnetice, se inscrie, in prezent, printre metodele tehnico-stiintifice moderne, pe care Criminalistica le pune in slujba stabilirii adeva­rului, a descoperirii autorului infractiunii. Referitor la aceasta noua meto­da, se impune precizarea ca ea nu se restrange numai la cazurile penale, putand fi folosita cu succes si in cele civile.

Fundamentul stiintific al identificarii sau stabilirii autenticitatii unei inre­gistrari este dat de individualitatea vocii si vorbirii.

Potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate, fundamentul stiin­tific al metodei enuntate consta in specificitatea elementelor proprii fiecarei voci, in esenta, particularitatile care determina individualitatea vocii fiecarei persoane fiind urmatoarele:

A. Particularitatile de constructie ale aparatului fonorespirator, ale fieca­ruia dintre componentele sale (plamani, trahee, laringe, coarde vocale, cavita­tea bucala s.a.).

B. Particularitatile functiei fonatorii, determinate de fiziologia specifica actului respirator.



Caracteristicile de identificare a vocii si vorbirii


In vederea determinarii si aprecierii stiintifice a caracteristicilor vocii si vorbi­rii sunt necesare mijloace tehnice speciale de evaluare, de tipul sonografelor. Sonografele permit analize complexe ale caracteristicilor generale si individuale fonoacustice, spectrul lor de audiofrecventa fiind situat intre 5 si 16000Hz.

Expertiza criminalistica complexa a vocii si vorbirii, a imaginilor spectro­grafice ale vocalelor si consoanelor releva urmatoarele caracteristici generale si individu­ale mai importante de identificare.


Caracteristicile vocii.



Vocea are drept caracteristici acustice generale:

Caracteristicile acustice individuale sunt formate dintr-un complex de frecvente.


Caracteristicile vorbirii. Vorbirea se caracterizeaza, in general, prin parti­cularitati de expresie si stil, specifice unui anumit grup de persoane.

Cu privire la particularitatile modului de a vorbi al unei persoane, amintim ca acestea pot face obiectul recunoasterii sale de catre o alta persoana, martor de auditu sau de catre victima, situatie intalnita frecvent in practica.


Expertiza criminalistica a vocii si vorbirii


Obiectul expertizei criminalistice a vocii si vorbirii, nu se rezuma numai la identificarea persoanei, existand si alte domenii in care poate oferi raspunsuri utile la intrebarile adresate de organele judiciare.

A. Stabilirea autenticitatii inregistrarilor audio sau video , in scopul determinarii fal­surilor.

B. Identificarea persoanei vorbitorului cu respectarea anumitor conditii de calitate privind inregistrarea in litigiu si, fireste, avand la dispozitie modele de comparatie.

C. Stabilirea eventualei deghizari a vocii si vorbirii, deghizare sau modi­ficare incercata prin acoperirea microfonului cu o batista, vorbirea in soapta, modificarea tonalitatii, astuparea nasului s.a.

Sistemele informatice de identificare vocala, permit astazi ca inregistrarile analogice sa fie ameliorate prin numerizarea lor, filtrarea si analiza spectrala prin computer.



Metode biometrice de identificare


In prezent, tehnicile de identificare s-au diversificat, apelandu-se la metode stiintifice care sa permita identificarea rapida si sigura a persoanelor. Dezvoltarea unor astfel de metode a fost impusa de necesitatea combaterii mai eficiente a actelor de terorism din ce in ce mai numeroase in ultimii ani. Astfel, dintre tehnicile moderne folosite sau experimentate in prezent mentionam:


Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor


Cunoscuta ca o reprezentare grafica a unei fizionomii sau a unor trasaturi specifice, realizata la un moment dat, in conditii de iluminare specifice, fotografia este deocamdata cea mai utilizata metoda biometrica.

Tinand cont de faptul ca o serie de detalii ale fetei se modifica, cateodata destul de rapid, unele echipamente folosesc pentru identificare o serie de date antropometrice, masurabile pe o imagine bidimensionala.


Tehnici antropometrice


Antropometria presupune masurarea unor parti ale corpului uman in vederea reconstituirii dimensiunilor acestuia pornind de la cele cateva fragmente de schelet descoperite.

Dupa fotografia judiciara, aceasta este cea mai veche metoda biometrica folosita in cercetarea criminalistica. In domeniul identificarii pe baza amprentei papilare, tehnica informatica este folosita cu succes de cativa ani, detinand cea mai sigura aplicatie, folosindu-se de la verificarea zonelor de inceput si de bifurcare a zonelor papilare, denumita AFIS Automatic Finger – Print Identification) si mentionata deja in Capitolul V al primei parti a tratatului.



Recunoasterea retinei


Acest procedeu de identificare consta in determinarea aspectului si a marimii vaselor de sange care provin de la nervul optic si sunt dispersate in retina. Investigatia reprezinta o sursa de informatii biometrice datorita celor trei proprietati importante ale retinei: anatomia, unicitatea si topografia dispunerii vaselor sanguine.

Aspecte de aprofundat

• Fundamentul stiintific al identificarii persoanelor dupa semnalmente exterioare.

• Metoda portretului vorbit

• Alte tehnici de identificare a persoanelor dupa semnalmentele exterioare

• Metode de identificare a cadavrelor necunoscute

• Fundamentul stiintific al identificarii dupa voce.

• Caracteristicile de identificare a vocii

• Expertiza criminalistica a vocii







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact