StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Legatura criminalisticii cu alte stiinte. mijloacele tehnice ale criminalisticii : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Legatura criminalisticii cu alte stiinte. mijloacele tehnice ale criminalisticii



LEGATURA CRIMINALISTICII CU ALTE STIINTE. MIJLOACELE TEHNICE ALE CRIMINALISTICII


Legatura criminalisticii cu alte stiinte





Am evidentiat in mod repetat caracterul deschis al Criminalisticii, modul in care aceasta apeleaza la alte domenii pentru a isi fundamenta concluziile si rezultatele. Dar nu se limiteaza la atat. Criminalistica are importante legaturi si schimburi de informatii cu diverse alte stiinte juridice cat si nejuridice.

1. Legatura cu dreptul penal: este evident in afara oricarei discutii contradictorii. Dreptul penal este cel care stabileste elementele constitutive ale infractiunii si faptele considerate ca atare.

2. Legatura cu dreptul civil: in domeniul protejarii actelor, al stabilirii falsului si autenticului semnaturilor, al modului de ascultare a persoanelor in cadrul procesului civil.

3. Legatura cu dreptul procesual: ‑ o interconditionare complexa. Codurile procedurale ‑ civil si penal ‑ sunt cele care stabilesc normele ce reglementeaza diversele activitati legate de administrarea si verificarea probelor, recoltarea, examinarea, expertiza, verificarea de scripte, perchezitii, reconstituiri, ascultari, etc.

4. Legatura cu medicina legala : uneori cele doua domenii se confunda. ( cercetarea urmelor produse de armele de foc pe corpul uman, a plagilor prin impuscare, traumatologia mecanica, leziuni produse cu agent vulnerant), dinamica accidentelor de circulatie (stabilirea locului unei persoane in autovehicol la accident ). Este in afara oricarui dubiu nexul complex dintre cele doua domenii. in unele cauze este aproape imposibil de a le separa (ca de exemplu: atunci cand se cere stabilirea pozitiilor in momentul unei impuscari, ori prin intermediul diferitelor urme de sange, abraziuni, etc. , pozitiile victima agresor, succesiunea unor evenimente, operatiuni, La stabilirea discernamantului cu ajutorul medicinei legale s. a. m. d.)

5. Legatura cu Criminologia . Adeseori confundate, Criminalistica si Criminologia au obiecte de cercetare net diferite, dar complementare. Criminalistica ‑ ofera mijloace de elucidare a unor cazuri concrete si date privind modul de savarsire, care sunt valorificate in plan teoretic de catre Criminologie pentru studierea fenomenului si din punct de vedre psihiatric, statistic, economic, s. a. m. d.

6. Legatura cu psihologia si psihiatria ‑ se realizeaza in aplicarea metodelor proiective, caracteriologice, la stabilirea metodelor tactice de ascultare, prindere, elaborarera variantelor si versiunilor , de exemplu 'Profilulul criminalului ' si 'Criminal behaviour sciences ' la FBI in SUA. La stabiliirea conditiilor care influenteaza procesul memorarii si al redarii.

7. Legatura cu logica ‑ fundament al intregii activitati criminalistice, aceasta legatura permite aprecierea si intelegerea succesiunii operatiilor, interpretarea , deductiile si inductia logica.

8. Legatura cu stiintele naturii in cercetarea criminalistica si nt utilizate informati si aplicatiiale tuturor domeniilor conexe‑biologie, fizica, chimie, mecanica, optica, fizica atomica, informatica, genetica, s. a.


TEHNICA SI MIJLOACELE TEHNICE IN CRIMINALISTICA


Criminalistica tinde sa utilizeze mijloace tot mai variate de lucru, pe masura complexitatii problemelor pe care trebuie sa le rezolve. Acestea trebuie sa ofere precizie, profunzime, asigurand in acelasi timp capacitate de deplasare in spatiu. Au fost create si se utilizeaza truse criminalistice‑care pot fi de utilitate generala pentru cercetarea la locul faptei, dar si truse specializate: pentru investigarea unor accidente, pentru examinari balistico‑judiciare, pentru examinarea actelor, pentru capacane chimice, s. a. m. d. Notiunea de trusa ar trebui explicata ca avand o acceptiune mai larga. Tendinta actuala este catre crearea unor laboratoare mobile, care pot fi deplasate in cele mai diverse locuri, fiind plasate pe autovehicole, pe elicoptere, pe ambarcatiuni, in functie de locul si complexitatea, de specificul si necesitatile cercetarii propriu zise.



A. Trusa criminalistica universala

‑dispune de un ansamblu de materiale si instrumentar necesare principalelor operatiuni de cercetare a locului faptei.

Trusa universala cuprinde mai multe compartimente orientate spre:

1. Probleme de traseologie ‑ destinat descoperirii, fixarii si ridicarii urmelor de maini, picioare, dinti, urmelor de instrumente, etc. ‑prin folosirea de substante pulverulente pentru evidentierea urmelor latente, pulverizatoare, pensule, folii adezive pentru fixare / transfer de urme evidentiate, surse de lumina ‑UV, IR ‑ +spectrul vizibil

vase de amestec pentru mulaje;

‑ benzi metalice pentru izolarea mulajelor, etc.

2. Masuratori si marcaje – placute cu numere, banda metrica (dm, cm) ‑, creta speciala.

3. Desene si schite ‑ busola, hartie mm, calc, coli albe, sabloane pt. harta, s. a. m. d.

4. Alte instrumente auxiliare ‑ clesti si magnet pentru extragere de corpi metalici, surubelnite, , dalti –utilizate dupade cerintele locului ‑ plicuri, pungi ‑> pt. Ambalare si transport.

‑ cutii, eprubete pentru recoltare de obiecte mici si microurme ( schije, resturi, )

B. Trusa foto‑video‑audio

‑ cuprinde aparatura foto cu obiective suplimentare, superangular, teleobiective, exponometru.

Dupa 1989 in special, s‑a extins dotarea si utilizarea tehnicii video in realizarea cercetarilor la fata locului. Avantajele sunt date de rapiditate, claritate si caracterul cuprinzator al imaginii. Foarte utile se dovedesc a fi inregistrarile video ale interogatoriilor luate autorilor unor fapte grave. Prin utilizarea tehnicii video se pot obtine imagini prin care se fixeaza conditiile locului faptei cand acesta are o intindere mai mare (de ex. locul prabusirii unei aeronave) declaratii ale unei victime care apoi decedeaza, declaratii primare si reascultarile unor inculpati recalcitranti, martori, etc.

C. Trusele specializate

1. Truse pentru testarea stupefiantelor (la dispozitia politiei si a organelor vamale) permit identificare substantelor opiacee, halucinogene, etc. , se bazeaza pe reactii de tip colorimetric.

2. Truse pentru cercetarea accidentelor ‑ de circulatie, explozii, incendii.

3. Truse pentru examinarea si ridicarea actelor suspecte.

4. Truse pentru examinari balistice ‑ permit stabilirea directiei, unghiului, distantei de tragere, extragerea si ridicarea gloantelor, descoperirea si ridicarea particulelor metalice.

D. Laboratoarele complexe mobile ‑ cuprind mai multe mijloace auxiliare si principale utile in cercetarea locului faptei.

Aceste laboratoare mobile ofera posibilitatea de deplasare si examinarilor de un anumit grad chiar la locul faptei pentru cauze complexe ‑ accidente aeriene, explozii de proportii, omoruri in serie cu ingropara victimelor, etc.



Fiind plasate pe mijloace de transport (auto, elicoptere, vase), ele permit accesul in locuri chiar izolate, dispunand de surse proprii de iluminat, mijloace auxiliare cum ar fi: generatoare, compresoare de aer, mijloace de excavatie, sisteme de filtrare a noxelor. Unele din aceste laboratoare dispun de mijloace de comunicare cu serviciile de evidenta si fisierele operative, constituind adevarate centre de comanda in conducerea cercetarilor concomitent cu continuarea examinarilor criminalistice.


Instrumente de examinare criminalistica

O parte insemnata a examinarilor criminalistice se face prin tehnica vizuala. Aceasta presupune mijloace optice cu putere de marire, permitand observarea unor detalii caracteristice, a unor elemente deosebite, etc. .

Asa cum arata cercetarile stiintifice, acuitatea vizuala omeneasca se situeaza la limita zecimilor de milimetru, sub aceasta limita devenind foarte redusa. Vederea binoculara nu mai permite perceperea spatiala pentru obiectele de dimensiuni microscopice sau pentru

detaliile individuale aflate sub aceasta limita dimensionala.

Lupa criminalistica este un instrument optic extrem de util si de larga folosinta. Poate fi in varianta simpla cu maner, sau lupa cu piedestal de laborator, poate fi o lupa dotata cu sistem de iluminare si uneori cu surse de radiatii UV sau IR-vezi trusa criminalistica universala. Mai poate fi si modele binoculare, fixate pe cap si permitand mobilitate si lucrul cu ambele maini.

Microscopul optic este un instrument foarte utilizat in examinarile de laborator, pentru traseologie, balistica, tehnica actelor-falsuri, dactiloscopie. Tipuri de microscoape optice:

a)stereo microscopul-larg utlizat in examinarea in relief a suprafetei obiectelor. Ofera o mare claritate in profunzime, chiar daca nu are o acuitate atat de mare ca si microscopul clasic.

b)microscopul comparator-este un instrument extrem de util, folosit foarte frecvent in examinarile de balistica si traseologie. Permite compararea a doua obiecte din care unul este cel in litigiu -provenit de la locul faptei ( glont, tub cartus, obiect cu urme de spargere, fortare, fire de par ) iar celalat provine de la o sursa certa( arma suspecxta, instrument suspect ). Un sistem de prisme permite unificarea imaginilor si suprapunerea celor doua obiecte (urme), compararea realizandu-se prin stabilirea continuitatii liniare.

Importanta este iluminarea egala, sub acelasi unghi, a ambelor obiecte, care se afla pe mese distincte de microscopie, sub obiective diferite a caror imagine este apoi unificata , asa cum am aratat pentru realizarea compararii prin suprapunere.

c) microscoape in spectru invizibil- IR.( infrarosu) , UV. ( ultra –violet) destinate in special examinarii documentelor falsificate ( suspecte ), urmelor de tragere cu arme de foc si unor urme biologice(sperma, sputa, etc) .

d) microscoape optice cu destinatii speciale-pentru masurarea unor valori unghiulare ( ghinturi pe teava armei),-pentru masurarea rugozitatii suprafetelor-cu grosismente pentru dimensiuni de nivelul milimicronilor.

Microscoape electronice

a) prin transmisie permit vizualizarea structurii interne a probelor, avand capacitati de rezolutie la nivelul distantelor interatomice(1, 4 - 3. 1010 nm). Functionarea lor se bazeaza pe vizualizarea fluxului de electroni transmis prin sectiuni subtiri de probe (spalturi).

b) cu baleiaj (scanning microscope), metoda este utilizata mai nou in examinarea urmelor biologice, a urmelor de afumare produse de armele de foc. Un spot electronic baleiaza proba pe care o patrunde chiar in grosime. Precizia este mare 0, 5 - 109 nm. si rezolutia de inalta definitie. Laboratoarele moderne utilizeaza mult tehnica asistata de computere pentru examinari traseologice, balistice, examinarea actelor.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact