StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » criminologie
Trimite articolul prin email Cauzalitatea in criminologie : Criminologie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cauzalitatea in criminologie



CAUZALITATEA IN CRIMINOLOGIE. ANALIZA SISTEMICA


CLASIFICAREA FACTORILOR CRIMINOGENI: factori economici: industrializarea, somajul, nivelul de trai, factori demografici: urbanizarea, familia, religia, starea civila; impactul mijloacelor de informare in masa; discriminarea; specificul national;toxicomania; profesie; factori politici: razboiul, revolutia.


FACTORI ECONOMICI:


Economia unei tari determina comportamentul individului si implicit pe cel infractional.





INDUSTRIALIZAREA – ca factor economic poate avea si efecte negative, poate determina cresterea criminalitatii. Astfel, industrializarea ofera noi locuri de munca motivand indivizii care provin din mediu rural sa migreze catre mediu urban, diferit de cel din care provin si in consecinta acestia pot suferi un soc de neadaptare a personalitatii lor. Industrializarea inaltura prin specializarea sa actul individual de creatie al omului, echilibrul ecologic al zonei in care se desfasoara procesul de industrializare este afectat si 454f54e acest aspect are repercursiuni asupra celor care muncesc prin creea unui stari de stress.


Ratele cele mai ridicate de violenta au fost identificate in ariile cu cea mai joasa stare economica. Aceasta constatare a fost determinate de un numar de factori specifici, in care sunt inclusi procentajul familiilor instarite, chiria medie si procentajul familiilor proprietare de locuinte. Tot aceste zone aveau de altfel sic ea mai ridicata rata a mortalitatii infantile, a cazurilor de tuberculoza si a bolnavilor.



SOMAJUL – reprezinta un factor criminogen datorita faptului ca individul este marcat de scaderea nivelului de trai, structura emotionala a acestuia devine instabila, familia este afectata, individul nu-si mai poate controla dorintele si in acest context este influentat sa comita infractiuni.


NIVELUL DE TRAI – impactul nivelului de trai asupra individului trebuie analizat atat din punct de vedere subiectiv cat si obiectiv. Saracia este cea care il poate determina pe individ sa comita infractiuni, dar in aceeasi masura dorinta de a avea un trai mai prosper conduce la savarsirea de infractiuni pentru realizarea acestui scop. Scaderea nivelului de trai este influentata de somaj, dar si de angajarea in mod limitat, sezonier, precum si de inflatie care determina diminuarea economiilor familiei.


CRIZELE ECONOMICE - infractionalitatea este ridicata in perioada crizelor economice intrucat omul nu mai are unde munci, nivelul salariului este scazut, el se simte neprotejat social fiind afectat si in consecinta recurge la comiterea de infractiuni.


FACTORI DEMOGRAFICI:


RATA NATALITATII – din punct de vedere infractional studiile in materie arata ca indivizii cu varsta cuprinsa intre 18-30 ani sunt predispusi la comiterea de infractiuni, varsta de 25 de ani reprezentand varsta critica de savarsirea infractiunilor. Cresterea ratei natalitatii determina cresterea infractionalitatii, in mod deosebit a infractionalitatii juvenile.

COMPOZITIA POPULATIEI – zonele cu rata cea mai ridicata de delicventa sunt acelea unde exista mari concentratii de imigranti si negri.


Shaw si Mc Kay au determinat in cadrul cercetarilor  rolul factorilor rasiali si etnici in declansarea delicventei.


MOBILITATEA SOCIALA SI URBANIZAREA - migrarea indivizilor din mediul rural catre cel urban s-a accentuat in timp, mobilitatea de amploare a indivizilor a determinat schimbari in raporturile umane si si-a pus amprenta asupra dezoltarii personalitatii individului. Mobilitatea populatiei poate fi analizata din doua puncte de vedere, mobilitatea populatiei umane din plan geografic (mobilitate orizontala) si din plan social ori professional (mobilitate verticala). Mobilitatea geografica a condus la desfiintarea institutiilor sociale care existau, dar in acelasi timp a creat noi institutii in toate ramurile de activitate. In acest context familia este cea care a fost marcata, efectul reprezentandu-l cresterea ratei divorturilor, despartiri, abandon de familie, soclarizare prelungita a copiilor, casatorii premature, etc.



Viteza cu care in mediul urban au loc schimbari a determinat ca personalitatea individului sa suporte dereglari, conducand de multe ori la situatii de conflict. Astfel, au aparut indivizi care nu s-au putut adapta, care s-au instrainat si au devenit izolati in cele din urma comitand infractiuni datorita acestor starii de anxietate.

Mobilitatea sociala are rezultat negativ in momentul in care omul este nevoit ca urmare a falimentelor, crizelor economice sa-si schimbe locul de munca. Toate acestea au condus la cresterea criminalitatii.



FACTORI SOCIO-CULTURALI:


FAMILIA – celula de baza a societatii este cea care formeaza copilul  si in interiorul careia acesta isi modeleaza si dezvolta personalitatea, invata sa respecte sau nu anumite valori.

D. Szabo citeaza lucrarea “Delincventa juvenila nerelevanta” a sotilor Glueck care constata ca, un numar important de copii delincventi si-au schimbat resedinta in timpul copilariei, sunt prost intretinuti din punct de vedere material si igenic, au parinti despartiti ori necasatoriti.


Familiile divortate sau despartite reprezinta un factor criminogen pentru copii care comit infractiuni, de asemenea copii care provin din parinti infractori sunt determinati de catre acestia sa nu respecte normele si valorile morale, acesti copii vor avea conduita pe care o vor vedea in familie. Participarea la pregatirea scolara isi pune si ea amprenta asupra individului care comite infrcatiuni, demonstrandu-se ca efectul instruirii scolare din punct de vedere cantitativ nu are un rezultat negative in plan infractional, insa din punct de vedere calitativ, nivelul de pregatire scolara poate avea ca rezultat savarsirea de infractiuni mai elevate.



RELIGIA – ca factor criminogen a determinat controverse, in sensul ca nu exista o pararea unanima pentru a fi considerata ca factor de influentare in comiterea infractiunii, din contra aceasta are un rol important in prevenirea si combaterea infractionalitatii. Totusi unii cercetatori au ajuns la concluzia ca anumite secte religioase recurg la infractiuni pentru a obtine avantaje materiale, iar in perioadele de criza economica si politica apar infractiuni cu substrat religios.


STAREA CIVILA – studiile effectuate cu privire la acest factor criminogen au aratat ca atat femeile cat si barbatii necasatoriti sunt predispusi sa comita infractiuni sexuale, iar cei casatoriti sunt predispusi la comiterea de infrcatiuni cu violenta determinate de conflictele dintre soti.


IMPACTUL MIJLOACELOR DE INFORMARE IN MASA – ca factor criminogen demonstreaza ca acesta are o influenta deosebita in comiterea de infractiuni intrucat micul sau marele ecran reprezinta pentru individ modele de comportare, acesta percepand si interpretand mesajul din mass-media in raport de propriile nevoi, valori. Impactul deosebit al mass-mediei va avea repercusiuni in special asupra individului predispus la un comportament violent. Pornografia reprezinta si ea un factor de influenta mai ales asupra tinerilor.


DISCRIMINAREA – reprezinta un factor criminogen important exercitandu-se la toate nivelurile, clasa sociala, sex, apartenenta religioasa, grup etnic, instruire, participare la activitati sociale, emigrare prin refuzul de a accepta un grup social in raport de aspiratile sale.


SPECIFICUL NATIONAL – reprezinta sinteza nivelului de trai si de cultura a unui popor. Analizat individual acesta nu reprezinta un factor criminogen, insa corelat cu alti factori in ansamblu comiterii unei infractiunii trebuie luat in considerare.




TOXICOMANIA – ca factor criminogen cuprinde alcoolismul si consumul de droguri.


Consumul de droguri reprezinta un factor din ce in ce mai frecvent in comiterea infractiunilor, numerosi tineri comit infractiuni pe fondul consumului de droguri, de altfel chiar consumul de droguri constituie infractiune. Alcoolismul la fel ca si consumul de droguri produce tulburari mentale determinand un individ sa savarseasca infractiuni. In situatia unui alcoolism acut  in forma usoara se comit infractiuni din neglijenta, neatentie, insa in forma grava individul este predispus la comiterea infractiunilor prin violenta. In situatia unui alcoolism cronic individual devine violent, pierzandu-si sensul eticii si moralei si predispus la savarsirea infractiunilor prin violenta.

PROFESIA – ca factor criminogen poate influenta comiterea de infractiuni legate de specializarea individului, un interes aparte reprezentand infractionalitatea “gulerelor albe”.

Sutherland in lucrarea “Criminalitatea gulerelor albe”, aparuta in anul 1949 defineste aceasta infrationalitate ca fiind savarsita de catre persoane respectate in societate si care au un statut social ridicat,  oameni de afaceri, personalitati politice, cadre superioare de conducere, etc.


Analizate din punct de vedere juridic aceste infractiuni nu difera foarte mult de cele savarsite de alti infractori, insa modalitatea de comitere a infractiuni este mai rafinata, acestia beneficiind datorita statutului social de o indulgenta la nivel general, reputatia lor nefiind alterata, personalitatea acestora fiind cea care determina savarsirea infractiunii.


Infractionalitatea “gulerelor albe” se concretizeaza prin specularea lacunelor legislative, interpretarea eronata a legii. Sutherland a atras atentia ca statisticile uzuale ale criminalitatii prezentau o imagine a populatiei criminale compusa din indivizi care apartineau paturilor joase ale societatii si care nu beneficiau de privilegii economice. Aceasta nu inseamna ca in ceea ce priveste criminalitatea claselor sociale superioare nu includem oameni de afaceri respectati, persoane politice. Sutherland sustinea ca cel mai frecvent criminalitatea gulerelor albe se produce prin prezentarea eronata a situatiei financiare a intreprinderilor, prin manipularea bursei si mituirea persoanelor publice in scopul de a asigura contracte avantajoase prin mita, deturnare de fonduri financiare, etc.


Infractorii cu “gulere albe” comit fapte care sunt definite de catre Sutherland ca fiind o “violare a legii penale de catre persoane cu statut socio-economic de inalta clasa in cadrul activitatii lor ocupationale”. Sutherland a prezentat argumente prin care a demonstrate ca acesti criminali cu gulere albe sunt relative imuni la condamnarea penala datorita puterii clasei din care provin de a influenta justitia in ceea ce priveste implementarea si aplicarea legii.



FACTORI POLITICI:


RAZBOIUL – in timpul razboiului civil se instaureaza haosul si anarhia, sistemul legislativ este ignorat complet, dezordinea generala determinand numerosi indivizi sa comita infractiuni, chiar persoane respectabile  find predispuse la comiterea infractiunilor.


REVOLUTIA – reprezinta o criza politica in interiorul careia un grup doreste inlaturarea unui alt grup de la putere, cucerirea puterii politice si schimbarea ordinii in societate. Atat in timpul crizei, cat si ulterior infractionalitatea ia amploare, indivizii comitand numeroase infractiuni.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact